Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-10-24 / nr. 114
Anul al XVIII-lea No. 114. IASSI Remin 24 Octombre (5 Nov.) 1890 Apare Duminica, Hercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. — ps trimestru 7 Fr. (5TRÉINATATE. . . . . , . . . 40 Fr'—* INSERȚIONI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . . . /!* Fr....l» EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. ^ Anuncuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag.IV, 30 b.CURIERUL (TH. BALASSAN) ■[M € [UNK] ■FOREA INTERESELOR GEN A O alerL darvLl Săptămâ. 7x BlIL VECGIÜ_[____gJJJ_R_____[_... PA fRIONUL PILEI | Trvtpnr: PTNsffiPTXMlwX | STif, NOIT | |IUA | PATRONUL PILEI Răs. Soirelui | Apus. Sorelui Octombre ' _ | = ------------------ | ...... ~ |stroembre " ' ' 'fer^r~T17;r~~' .......--------------.......................... | ?| Duminica Cuv. Ilarion căinare 2 Duminică D. tuturor reparaaților 6—40 4—47 22 Lun, Păr Averkie 3 Luni Hubert 6-42 4-46 «1f*1. Ap. lacov, fratele Domnului La 23 ociembre. Pătrariu din urmă, 4 Marți Carol Boromei, 6—43 4—44 24 Mercuri Marele Martir Areta . . * k Mercuri Empire 6—44 4-48 25 Joi Sfinții Markion și Martirie cn *&pada Svînt. g 101 Leonard 6—46 4—42 g J**«* ct) Sf Maréi© Martir Dlmltrle 7 Vineri Engelbert 6-47 4-40 27 Sâmbătă______Sf. Dem. Basarabov și Sf. M. Neator_____________________________________________ __Sâmbătă_Gottfried________________ _—48__________440 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl.Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin J ¥r. 20 bani. Redacția și Administrația— Strada Colia. — 46. La 21. Anul 1877. La 22. Anul 1877. La 20. Anul 1600. La 27. Anul 1595. OCTOa CIBIRE M. Sa inspectezi trupele Române, așezate dincolo de rîul Vid, la spatele Plevnei. Crâncenă bombardare între Rusciuc și Slobozia. In Giurgiu sunt uciși pe strade două soldați și un călător. Ypsilante se numește Domn pe 7 ani. Un obuz turcesc cade în gara Giurgiului. Armata lui Mihail Bravul sfărâmă podul de pe Dunăre apoi gonește pe Turci cari se măcă. Mihaiu Bravul, intră triumfător în Alba-Iulia. Mihaiu Bravul iea Giurgiul și omoră pe toți Turcii din cetate. La 23. Anul 1803. La 24. Anul 1877. La 25. Anul 1595: D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci în caz contrar vom fi puși în neplăcuta posițiune de a le suspenda trimiterea tiiarului nostru, și a’i reclama la locul competent pentru dreptul ce ni se cuvine, precum și a se publica numele, locuința și suma cu cât ne datoresc. Administrația A i IASSI, 23 Octombre 1890 VIITORUL UNEI NAȚIUNI Cu cât do dăm mai bine sema de ce va sS <dica însemnătatea invățaturei pentru buna stare și viitorul unei națiuni, cu atăt grija și munca pentru invățămăntul primar, urban și rural, devin și in țara nostra din ce in ce mai mari. Sunt vrină 7—8 ani de când avem de constatat in fiecare an că se face un pas, sau două, sau mai mulți, înainte pre calea îmbunătățirilor, a reformelor, a ajutorului ce merită acest Ministerul de o parte Incruză in ceia ce privește partea materială a sculelor, condițiunile de igienă, înavuțirea aparatelor didactice, așa numita zestre a scólelor primare etc. — iar de altă parte, cu privire la escelența metodelor didactice, la întocmirea unor programe conforme cu nouele indicațiuni ale pedagogiei, la ale cunoștințelor ce trebue a câștiga creerul tânăr al școlarului, corpul didactic a lucrat și lucrăză atât cât îi permit forțele sale actuale. Există dună voință, iubire de muncă și minte deschisă pentru lucrurile noui și bune de împrumutat după ce se înțeleg și se judecă. Mulțumită societăților, conferințelor, congreselor didactice, institutorul nu trăiește isolat, ci din contră este adus, prin însăși firea relațiunilor sale, a se ține in curent cu ceia ce se face in țară și chiar cu ceia ce se face mai însemnat in străinătate. Nepăsarea, nepriceperea și ura nouelor forme ale pedagogiei au dispărut. Dintre corpurile nóstre constituite acela care este mai doritor de progres, mai primitor de lucruri nouă, mai gata a lucra pentru îmbunătățirea sistemelor actuale, este fără îndoială corpul institutorilor și acela al invățătorilor. Afirmațiunea nostru se pate adeveri de oricine, îndată ce acest oricine, iubitor de propășirea invățămăntului nostru primar, ar voi se visiteze clasa unuia dintre acei institutori sau învățători de felul cărora cunoștem noi mulți, spre fericirea scólei și spre mulțumirea adâncă a prietenilor sculei. Pe lftogă acei bătrâni și tineri învățători și institutori cari erau animați de focul sacru al sarcinei, s ău mai adus de vr’uă câțiva ani incepe contingentul de învățători ce’l dă învățămăntului rural in fiecare an scola Normală Carol I, și de anul acesta primi contingent de institutori ce a pregătit Scola Normală de Institutori, pentru învățământul primar urban. In curind, noi sperăm ca, prin muncă luminată și bunăvoința tuturor învățătorilor și institutorilor scola primară va lua o nouă față, o față cu desăvărșire alta. Copilul va eșî dintr’casa cu niște cunoștințe care’i vor ramâne, și’ntrănsul iubirea de șcală și prietenósele amintiri se vor întipări pentru totdeauna. Am avut ocasiunea se fim de față la lecțiunile unora dintr’acești inteligenți învățători și institutori, și ’n timpul când creerul copilului era pus in mișcare, a măsurat cu puterile lui de tănăra dar încercată destoinicia a institutorului noi ne găndim cu drag la tate folosele ce vor fi desigur in capitalul viitorelor generațiuni, maieu samă din masele profunde ale populațiunei, mulțumită astor metode de invățămănt. Copilul invațat prin el însuși; el luptă și meritul victoriei el singur ’i gustă, căci ’1 judecă cu mintea lui cea fragedă. Institutorul ramâne de o parte, mulțumit cu el însuși că a dat acesta bucuria elevului seu. Sunt scene admirabile cari ar interesa și pe cel mai nepăsător, sunt episode in secțiunile de o jumătate de oră și de o oră intrega (despărțită iasă prin variate „odihne“,) sunt,ioem, episode cari te iuduioș0ză și te ’nveselesc adânc, când vei fi ce pete și cât pete copilașul român pe mâna unui bun institutor, și cum inteligența lui, sglobiă și gata pe alergătură, saltă pe calea ce i-a deschis institutorul. La o lecțiune de istoriă am admirat cu nesațiu atențiunea sucordată a copiilor,—atențiunea acestei vârste care e argint-vin ! Institutorul indeplinia tóte condițiunile ce se cer acestui fel de lecțiune. Vorba lămurit, colorat, cu cuvinte frumóse, se aflacăra el însuși; tabelele ce desfășura spaiutea minței și imaginațiunei copiilor erau vii; institutorul „trăia“ lecțiunea sa, povestind-o și mimând-o. Și pe față, și din gesturi și prin mlădierile vocei, copii vedau pe „Domnul“ acolo unde se petrecea povestirea istorică ce le spunea. Dar ni s’a întâmplau se vedem ochi mai scânteiători de curiositate, ochi cari se vazu mai cu lăcomie cuvintele ce sburau, frumose și rotunde, de pe buzele institutorului. Și copii erau la bătălia de la „Podul-boalt“ pe care o povestea Institutorul. Dacă vocea lui Stefan s’ar fi auzit, copii dă scela ar devenit copii de casă, tinerii viteji al Vitezului fără samita din istoria nostra. Intr’un cuget și intr’uă simțire erau cu institutorul toți, și cei din fund și cei din față, încruntaturile privirei institutorului provocau incruntătura privirilor lor; institutorul își cuta fruntea la mâna; pepelița întinsă a frunțelor copilărești se schițau cute de mâară. Era un spectacol înduioșător! Sunt convins că bătălia de la Podului Inart va fi povestită de acești copii nepoților lor in secolul viitor, tot cu focul ce simțău filele trecute că le încălzește vinele. Secțiunea sa spusă și de elevi și apoi urmă odhuă de câteva minute, in timpul cărora câteva mișcări gimnastice destinsera mușchii elevilor, obosiți in nemișcare. In urmă, unul din elevi ne spuse o poesie istorica, din cele pe cari amicul și colaboratorul nostru, d. I. Nenițescu, le publică din când in când in „Revista Nouă“ și in „Română.“ Plăcerea și veselia nosträ continuau. Elevul pricepea și simțea pe deplin, cu totă arderea imaginațiunei sale, tabelul, vitejia, cuvintele eroice, iubirea nemărginită de țară din poesia ce spunea cu voce tare și vorbire lămurită. Ascultându-l ne gândem la serviciul cel adevărat și mare pe care admiratorul vitejielor strămoșești—vitez el însuși, căci a fost la Plevna— d. I. Nenițescu il va face sculelor primare când, strângând intr’un volum mic și eftin tóte aceste patriotice și frumóse poesii, il va pune la mâna tuturor copiilor din scelele primare, urbane și rurale. învățătorii și institutorii nu s’au înșelat de loc luând de prin „Revista Nouă“ și de prin „Românul“ uele, am 7*ce mai to*t poesiele d-lui Neoițescu și dându-le elevilor de învățat. Tóte au avântul, imaginele, comrațiunile, și acea notă particulară de seniDr și românesca vitejiă, de iubire de țară cu atât mai adâncă cu cât mai mărețe sunt faptele strămoșilor. E un suflu de eroism care le percurge pe tote, și nici una nu se incurcă in desvoltări lingărețe și anoste, in simțimînte prefăcute sau subtile. Fiecare din acele episode merge drept la ținta. Copilul se înțelege cu mai mult entusiasm, căci mai eprintecă și mai ardiote ’i este imaginațiunea. Poesii de felul acestora ale d-lui I. Nenițescu trebue se devină complementul necesar al oricărei lecțiuni de istorie in scelele primare, f>ise sau „cântate“—și sperăm că se vor găsi tineri compositori cari să le pună pe o musică potrivita caracterului lor,— <iese sau cântate, ele vor da elevului sentimentul de fericire, de cinste și de mândrie că este Român, că este coboritor din acei omeni pe cari poetul î i cântă atât de falnic și de frumos. Scelele primare germane resună de mult și scelele francese numai de vro 4—5 ani de cântecele patriotice și istorice. Cine a rămas nepăsător, uitând orice alte considerațiuni, cine, zicem, a rămas nepăsător in fața a 40—50 de copii germani cari, sărbătorind „das Sedanfeier,“ cântau in dată pe azi mult câtntatul. Heil dir, in ■weissen Barte, Du jugendlicher Greis, Și câte alte cântece patriotice cari fac să se aprindă din copilăria și să ardă până intr’albite bătrâneți in inima fiecărui German facla iubirei de patrie și a mândriei de cetățan al Germaniei ? Pe acesta cale caută să ne îndrumăm și voi. Mulțămită talentului, vocațiunei, științei și entusiasmului celor mai mulți din învățătorii și institutorii de azi, noi sperăm cu tărie că minunate vor fi rudele ce vor culege peste câțiva ani din scolele primare, urbane și rurale. Românul. Ziarul «Progresul Medical Român» din București de la 20 Oct. curent, face őrecare observațiune asupra «Legei Cumulului» pe care o reproducem mai la vale : LEGEA CUMULULUI „Noua lege pentru stăvilirea cumulului votată de corpurile legiuitore și și puse in aplicație de la 1 Septembre, se póte se aibă avantaje mari in țările unde capacitățile in fiecare specialitate abundă, la noi insă, lucrurile nu se petrec tocmai astfel, ba pot zice din contra; mulți din profesorii noștri imediat după ce au părăsit băncile scalei au fost chemați a învăța pe alții și așa mai departe in tote serviciile și instituțiile din țară, am fost siliți a chema la direcția afacerilor publice, omeni, cari fusese timpul material a căpăta un ape lângă studii și o experiență. Din acest punct de vedere, cumulul la noi era cel mult un rău necesar. Se pare că cel ce pledeza in contra cumulului să aibă considerente puternice in sprijinirea temei lor, nu este mai puțin adevărat, că in ca ince privește serviciul medical, avantagjele legei cumulului cât forte problematice, nu pot fi de știut este că serviciul medical al țerei, are la capul său un director general și un consiliu superior, cari nu pot fi recrutați decât dintre medicii cei mai eminenți ai țerei, cari prin o lungă viață de studiu și experiență, au căpătat o reputațiune și o competință, spre a se putea pronunța asupra mersului serviciilor medicale din țară. Acest consiliu era chemată de aprobarea sau desaprobarea sa tuturor actelor medico-legale, care juca primul rol in justiția penală. De atribuțiunea consiliului medical superior este de a se pronunța asupra tuturor actelor sevărșite de medici, veterinarii și farmaciștii țărei. El forma juriul pentru examinarea candidaților la tote demnitățile atingătóre de acest serviciu. Io fine prin inspecțiuni anuale puneți pe guvern in putință de a cunoște starea in care se găsește personalul și instituțiunile nostre medicale. Odată cu aplicarea acestei legi, acestă înalta autoritate a fost disolvată de fapt, fiindcă conține in sióul ei medici primari de spitale din capitală, profesori de facultate sau medicii generali, cari după prescripțiunile legei cumulului, nu mai pot face parte. O lună a trecut și pote să mai trecă incă multe fără ca d. director general al serviciului sanitar sau d. ministru de interne să pot fi compue un consiliu medical superior. Se pote forte bine să se gasesca numărul, insă nu vor putea nici odată reuși a-1 întocmi cu calitate și competință, făcând a fi representate fiecare specialitate a medicinei prin un om de valore și care să nu mai aibă decât o singură funcțiune cel mult, și iată resonul: medicii primari de spitale nu sunt plătiți decât cu 400 lei lunar, profesorii de facultate cu tota gradația nu pot ajunge decât la un maxim aproximativ de 700 lei, prin urmare, însărcinarea de membru in consiliul medical superior, fiind retribuita cu o diurnă de 20 lei pe ședința, supusând 8 ședințe pe săptămână, prin urmare titularul primește 240 lei pe lună, sumă cu desăvîrșire neindestulatare pentru existența unui medic eminent și căruia felul specialităței sale, nu ’i-ar aduce o clientela producătore. Legea insă trebuind a fi aplicată, dacă guvernul nu va veni de urgență cu modificări utile, suntem amenințați a ajunge la o desorganizare complectă a serviciului medical din țară și ca consecință populațiunea țărei nostre va suferi și mai mult ca până acum de lipsa ajutorului medical. Actele medicolegale vor înmulți erorile injustiției spitalele și tote instituțiunile sanitare au numai că vor rămânea in starea in care se găsesc, dar ce este mai grav, că necesitățile lor nefiind judecate cu competință și autoritate, vor fi intotdeauna sacrificate unor interese străine sănătăței populațiunei. Supusând ca o asemenea lege este menită să remână mult timp in vigore, nu ramâne decât a reforma