Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-01-01 / nr. 1

Any! al XX-fea No. I. ,­ PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. ~ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE­, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE.................................. . . 40 Fr.­INSERTIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , . . . ! Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. A­jund­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada 30. Stas. — 160. IALS! Mercure ! (13) Ianuarie 1892. Apare Duminica, Mercurea și Vineri^. CORRESPONDENT! ÎN STRĂINATATE: iPentru F­RANCIA s se primesc anunciuri la Dl.Adam,^ négociant­s am­issionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verde­au, Paris,— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri ,și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. V A. Oppelik primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien. M­. Stubenkaster No 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. S. Wien. Rotter 4 C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. MJn Bir* 20 bani» C­alend­aru­l beptă. m â. rx. e | __________________ STIL V­ECHIU­L­­IDA 1 PATRONDK­ PILE! j K­MPm, HINT­sftPTXMAwl fr STIL NOU Í ț> I­D­A 1 PATRONUL II­LEI_______| Bt«. Screimn | Apan. Screi­m­ Decembre =­­ ~ ~------■­­=•■•=••­==- ----------—===== M— Ianuarie ~~ —|--------------------------------------------------------­Duminicii 14,000 Prunci uciși de Irod 10 Duminică Agaton 2“® ® I­on "Y Luni S-ta martiră Anisia 11 Luni Hnginus 7 -87 4_|" Ian Sun SflS Vm ÎÎ. . . . , , La 26 Decembre, Pătraru întăiu cu ger. Readus 7-37 4-39 0 ’ Mer o un­­ti *»*■ vastle și Talere«» i mpre­jur „ad. » 13 Cercuri Harm 1 I a. 1 Joi Părintele Silvestru, papa Romei * vânt și zăpadă. 14 Joi Felix 7-35 4 -4* I Vineri Sf. păr. Mat. și sf. mart. Goldie 15 Vineri Mauru 4 ______4 Sâmbătă Ad. celor 70 Apost. și cuv. Teoctist 16 Sămbată Marceliu '*'_ ______4 ' 40 — DDecem­­bre . Uai 29, anul 1876. Prima incursiune tar­tei in Romînia, trei­zeci Cerchezi trec Du­nărea la Călărași și ucid trei soldați Români. La 30. anul 1420. Armata română ia cu a­­salt cetatea Brașovului. La 31, anul 1877. Solii turci, însărcinați pentru încheiarea păcei, sunt opriți de ante­­garda rusă la Samacova. Ianuarie La 1, anul 1843. Ziua destinată alegerei Domnului Constituțional. La 2, anul 1766. Grigore Ghica V, reduce Boerescul la 12 zile de lucru. La 3, anul 1595. Preda, Stroe și Radu Bu­zesei nimicesc avant-garda Turcilor la Pu­tinei. La 4, anul 1634, Matheiu Basarab V, se prezintă Sultanului a priimi învestitura. Aritect specialist și constructor, diplomat Iuliu Reiniche Chettner Iași, strada Carol 41. Se recomandă pentru tote lucrările de artă sji construcțiune. — Soliditatea neîn­trecută ! — Prețuri moderate ! ! S Practica de 941 ani !! Se efectuează și monumente precum și cavouri cimitire. din Viena „CURIERUL“ INTERESELOR GENERALE Mulțumire Cu curierul de azi avem mulțumi­­rea de a anunța prea stimatelor vastre abonate și abonați că „Cur­ier­ul“ a împlinit conv­apre-zece ani și a intrat in al 20 an al existenței sale cu u­nu­l de azi. Suntem datori a aduce aiesta mulțumire onor­ persone cari au bine­­voit a încuraja munca și silința nos­­tra, și in acelaș timp a procura fie­cărui o mică satisfacțiune pumându’l in curent cu tote cele ce se petrec. Cu modestia care­ ne caracterisată zicem ca „Curierul“ este singurul or­gan din localitate care grație impar­­țialitatței sale ce-a desfășurat tn atâta timp de ani, este singurul organ de publicitate din vechia Capitală a Mol­dovei care lăsând la o parte tote lup­tele politice, nu s’au ocupat de cât de un singur lucru , adică de a da cetitorilor sei tóte înștiințările cele mai positive, ast­fel punându’i ia curent fara a cansa vre­un zeu cuiva. * Suntem mândri a anunța că „Cu­rierul“ nu se bucura de nici o sub­­vențiune, dânsul ’și urmeza calea sa fără a șovăi, și grație activi­tăței și perseverenței neatre, am putut asigura acestui intins organ de publicitate o existența sigură. Deci nu vom lăsa frumosa o pasiune care ni se presintă, fara ca se mulțumim din suflet abo­naților noștri cari au bine-voit a ne seconda in spinesa nostră care dându­­ne preciosul d-lor concurs. Suntem in posițiune a promite nu­meroșilor noștri abonați ca „Curierul“ s’a ocupat in special pentru a susți­nea chestiunile cele mai vitale a So­cietatei care au fost direct interesate; acesta a facut’o fara nici o părtinire, căci noi in­tot­deauna am ținut linia cea mai corectă in privința tuturor chestiunilor grave, ne­abusând de pa­­ciența lectorului și in acelaș timp ex­­punându-i tóte faptele importante ce s’au petrecut zilnic sub ochii sei. In special ne-am­ ocupat despre ro­lul Femeiei in societate a cărui me­nire a fost dată de a servi de busola omenirei. N’am neglijat nici Justiția care este menită spre a aduce lumi­nă și care in acelaș timp este adă­postul inocenței contra infamiei; ne­am ocupat in special de acesta ra­mură care represintă a treia putere in Stat, criticând cu amănunt căușele cele mai principale și in acelaș timp emițând părerile nóstre asupra decisi­­unelor date. Asemenea administrațiunea gene­rală, interesele comune și generale o’au scăpat necontrolate de noi, fiind in­tot­deauna imparțiali și judecând lucrul după cum ei s’a presentat fără nici o ură, dar in acelaș timp n’am cruțat de a critica cu vehemență ori­ce abuz ce am descoperit. In tot­deauna am căutat a da onor­ noștri cetitori, articole de fond, cronici speciale asupra instrucțiunei publice, agriculture­i, industriei, comerciului și finanțelor­­ erei. ÎN’am neglijat de a da dări de samă asupra ori­carei miș­cări artistice, literare, științifice, coo­perative, precum și ori­ce fel de pu­­blicațiuni, licitațiuni și anuncluri. Căci am cooptat in­tot­deauna ca prin si­lința nostru­ „Curierul“ să corespundă titlului séu, interesând in mod gene­ral, pe ori­cine dintre abonații săi. Fiind sprijiniți de bine-voitorul con­­curs al stimaților noștri abonate și abonați, o’avem de­cât a le mulțumi pentru încurajarea care ne-a dat’o in acești nouă­spre­zece ani, promițându­­le că și pe viitor „Curierul“ va căuta a se servi interesele fie­cărui. ______________________ A­M II 11 HOU In inima Copiei geniul științei Pe a timpului d­e;e vîzînd, a deschis Uga veciniciei. E ora credinței lA dolcei speranța și, al anui vis. Ceria, pameot și spațiu, certa existenței ii SpirituM mSserfi și nn 1’# descris. Dar câte ministeriori, pe al conștiinței ■ Ah, îl mai tot Bbucium pe an cadran de abis? Isca ’a auroră anul nou apare, , Și sórele mândru fiind ziua mare, I­înd purpura păcei vie triumfând. • 1 iar la Românie, patrie iubită, ș Din cupa urării pentru­ a ta ursită,­­ jine fii in unire să-i vezi închinând.­­lați 1879). D. Guști. | —-------------------------------------------—­ Mercuri 1 Ianuarie 1892 !­vrr. vot­i$92 Amil nou! Anul nou! Aceste cuvinte se aud prosmoțându se de la mic până ls mare, de Rvuți și săraci, de burg zi și aristocrați, de comer­­sanți și industriași. Bogatul se bucura ca a petrecut anul vechiu ia fericire și inauguraza ia veselie ziua anului nou, apelând ca și acesta ii va aduce tóte fericirile dorita Séracul și nefericitul considera ac­easta zi ca un punct de schimbare in viața sa amărâtă și in calea sa spî­­neau, sperând că de acum înainte vor urma zile mai senine pentru dânsul, că se va mai îndulci puțin sórta sa. Ziua anului nou se serbeza de mai tóte poparele civilizate cu o solemni­tate mai mult sau mai puțin pronun­țată, care fapt probe?.3 până la evi­dența importanța ce i se acurdă Și ’n adevĕr! care astă zi al anu­lui ne ar putea inspira sentimente mai piose ? Cugetările vastre rătăcesc in spa­țiul nemărginit al eternitații. Ne gân­dim la viața noatra trecută, la eveni­mentele petrecute in cursul unui gol ne gândim la trecut, la viitor și a z­ de suvenire plăcute și neplăcute se incrucigeza sa crerii noștri. Câte fapte, bune și rele, gloriose și umilitóre nu se pot petrece in de­cursul unui an de zile! Și așa precum viața familielor este supusă la eventualitățile cele mai va­riate, tot asemenea și viața națiunilor depinde de la cor­etelațiunile cele mai combinate. Ast­fel avem de înregistrat multe nașteri, multe decese n decursul u­­nui an ; avem de înregistrat fapte de acelea cari au avut tendința să ame­lioreze lucrurile existe de să incolore defectele și să arate căile cele mai nimerite pentru ca să putem păși pa calea progresului. Aceste căi insă, prin care o națiune póte parveni la resultatle dorite, sani forte variate. O națiune crede ca sa isbuti prin arme, alta prin diplomție, alta prin neutralitate, a treia printr-o activitate energica, a patra prin admisiune și umilința. Tote au acelaș scop aceeași ten­dință , de a protegia literele națio­nale. Anul nou ne arată ce resultate putem înregistra in anii trecut; el nO indicâ insă tot­odat și cale pe care trebue sa pășim in viitor pentru ca să putem realisa daițele vastre. Din tote cele expuse resulta, că ziua anului nou este, o zi importantă, este una din acele zile, care ne pro­vocă a ne gândi atât la trecut cât și la viitor cu o atențiune deosebită. Cunoștem cele ce s’a petrecut in anul trecut, eu cunoștem insa cele ce se vor petrece in anul viitor. Omul este dotat de la natura cu o dorință pronunciata de a cunoște și viitorul. Insă intru acesta să mărginește tó­­ta înțelepciunea sa. El cunoște trecutul, pentru că a tre­cut prin tóte fasele acestuia, eu cu­­noște insa viitorul fiind ca creatorul nu i-a dat acest dar divin, nu omai póte cunoște trecutul, insă va fi in stare să cunosca nici o data viitorul, fiind­ca acesta este in­vfzlit. r.n un val neafi trnnzfitor. *. Creatorul insa a înzestrat pe om cu rațiune, cu facultate de a deosebi binele de réu. Cine dar ce ar putea impedica se putem susține ca acest lucru este bun sau réu ; cine ne-ar putea impune cu culorea cea albă sau cea roșie este cu­­lorea cea adevărată, care se potrivește mai bine cu personalitatea nostra. De la invențiunea oglind­elor, nu­mai pate fi un mister pentru arme, dacă este frumos sau urât, tener sau bétréo. Trebue car ca să ne uităm bine in oglindă pentru ca să știm ce suntem. Nu e bine pentru ca omul sâ-și facă ilusiuni exagerate. Este un principiu necontestat, ca omul petrece tóta viața in visuri. Unul viseza, ca in curând va de­veni bogat și că’și va putea satisface tóte gusturile sale prin averea sa; altul se gândește la posturi inalte, la decorațiuni, cari vor împodobi in cu­­rând pieptul seu; un al treilea se gândește la fapte gloriose; inca un altul se gândește cum ar putea in­venta „perpetuum mobile“, și ast­fel toți omeniii mari și mici avuți și săraci se gândetsc la o propășire per­petuă. Sunt mulți cari ’și îndeplinesc do­­rîoț­la lor; mai mulți insă, cari după tóte încercările făcute s’au recoltat de­cât numai desilasiuni, nereușite, e­­șecuri. Din tóte cele expuse vom trage condusiunea, cu tóte națiunile, mai mult sau mai puțin civilisate au avut tata dreptatea a consacra­­ jilei anului oou un colt deosebit. Nu ne vom mai aluneca pe tere­nul de a scrie diferitele moduri cum­­ se serbeza acesta zi de catra diferite popore. Va fi de ajuns ea spunem că o Ziua acesta este o­­ fi de serbare, o zi de amintire, o de contemplațiune. Anul nou este considerat in tota lumea ca o zi de fericire. Vom profita dar și noi de acesta <si solemna pentru a exprima senti­mentele vastre cele mai caldurose tu­turor acelor, in al căror piepturi se bate o inima caldurosa. Urăm mai intâiu MM. LI. Rege­lui și Reginei mulți ani fericiți, do­rind ca creatorele sa le inspire senti­mentele cele mai nobile pentru pa­tria nóstra . Urâm guvernului asemenea, ca el ea fie inspirat de patriotismul cel mai sincer pentru prosperitatea României, ca s’o puta conduce la glorie și mărire. Urâm am fericiți represintanților terei și ’i conjuram sa lase tóte pasi­unile politice, tote orele personale, tóte animositațile la o parte și să nu se gândesca la alta, de­cât la modul cum ar putea conduce iubita nóstra patrie la fericire și nemurire. Dorim ani mulți și fericiți onorabi­lilor noștri abonați, lectori și lectrițe. Dorim ca anul 1892 să fie un an roditor, sa fie scutit de seceta, de lo­­custe, de grindină, de vesbele de e­­pidemii și epizotii. Dorim in fine ca anul 1892 să fie îmbelșugat in tote privințele, pentru ca și noi sa ne putem bucura de ru­dele cari le revarsă un an îmbelșugat. După tote aceste urări sincere ex­primate ca ocasiunea anului nou, do­rim și pentru noi, ca ooor, noștrii a­­bonați sa aprecieze silințele unui din c­­e mai vechi ziare din Moldova care exista astăzi. Din parte-ne nu putem promite alta, de­cât că ne vom da tote silin­ța, ca diarul nostru să fie inzestrat cu materiele cele mai variate și mai in­teresante, așa ca sa puta satisface tu­turor exigențelor. Foiletonul, cronica nostra locala, precum și multe alte materii intere­­sante și amusante vor atrage ca și până acum atențiunea unor­ noștri lec­tori, și ast­fel sperăm că, ziarul „Cu­rierul“ care intra deja in al XX an al existenței sale, și căruia nu se póte reproșa o singură oegligențâ in acest timp destul de indelungat pentru un z j­ar, se va bucura și de acum înainte de aceeași bună-voință din partea a­­bonaților și lectorilor săi, mai ales pe considerațiune ca Ziarul nostru n’a fost, nu este și nici nu va fi organul vre­unui partid deosebit, că eu este !

Next