Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)
1892-01-01 / nr. 1
Any! al XX-fea No. I. , PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. ~ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE.................................. . . 40 Fr.INSERTIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , . . . ! Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Ajunduri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada 30. Stas. — 160. IALS! Mercure ! (13) Ianuarie 1892. Apare Duminica, Mercurea și Vineri^. CORRESPONDENT! ÎN STRĂINATATE: iPentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Dl.Adam,^ négociants amissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris,— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri ,și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. V A. Oppelik primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien. M. Stubenkaster No 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. S. Wien. Rotter 4 C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. MJn Bir* 20 bani» Calendarul beptă. m â. rx. e | __________________ STIL VECHIULIDA 1 PATRONDK PILE! j KMPm, HINTsftPTXMAwl fr STIL NOU Í ț> IDA 1 PATRONUL IILEI_______| Bt«. Screimn | Apan. Screim Decembre = ~ ~------■=•■•=••==- ----------—===== M— Ianuarie ~~ —|--------------------------------------------------------Duminicii 14,000 Prunci uciși de Irod 10 Duminică Agaton 2“® ® Ion "Y Luni S-ta martiră Anisia 11 Luni Hnginus 7 -87 4_|" Ian Sun SflS Vm ÎÎ. . . . , , La 26 Decembre, Pătraru întăiu cu ger. Readus 7-37 4-39 0 ’ Mer o unti *»*■ vastle și Talere«» i mprejur „ad. » 13 Cercuri Harm 1 I a. 1 Joi Părintele Silvestru, papa Romei * vânt și zăpadă. 14 Joi Felix 7-35 4 -4* I Vineri Sf. păr. Mat. și sf. mart. Goldie 15 Vineri Mauru 4 ______4 Sâmbătă Ad. celor 70 Apost. și cuv. Teoctist 16 Sămbată Marceliu '*'_ ______4 ' 40 — DDecembre . Uai 29, anul 1876. Prima incursiune tartei in Romînia, treizeci Cerchezi trec Dunărea la Călărași și ucid trei soldați Români. La 30. anul 1420. Armata română ia cu asalt cetatea Brașovului. La 31, anul 1877. Solii turci, însărcinați pentru încheiarea păcei, sunt opriți de antegarda rusă la Samacova. Ianuarie La 1, anul 1843. Ziua destinată alegerei Domnului Constituțional. La 2, anul 1766. Grigore Ghica V, reduce Boerescul la 12 zile de lucru. La 3, anul 1595. Preda, Stroe și Radu Buzesei nimicesc avant-garda Turcilor la Putinei. La 4, anul 1634, Matheiu Basarab V, se prezintă Sultanului a priimi învestitura. Aritect specialist și constructor, diplomat Iuliu Reiniche Chettner Iași, strada Carol 41. Se recomandă pentru tote lucrările de artă sji construcțiune. — Soliditatea neîntrecută ! — Prețuri moderate ! ! S Practica de 941 ani !! Se efectuează și monumente precum și cavouri cimitire. din Viena „CURIERUL“ INTERESELOR GENERALE Mulțumire Cu curierul de azi avem mulțumirea de a anunța prea stimatelor vastre abonate și abonați că „Curierul“ a împlinit convapre-zece ani și a intrat in al 20 an al existenței sale cu unul de azi. Suntem datori a aduce aiesta mulțumire onor persone cari au binevoit a încuraja munca și silința nostra, și in acelaș timp a procura fiecărui o mică satisfacțiune pumându’l in curent cu tote cele ce se petrec. Cu modestia care ne caracterisată zicem ca „Curierul“ este singurul organ din localitate care grație imparțialitatței sale ce-a desfășurat tn atâta timp de ani, este singurul organ de publicitate din vechia Capitală a Moldovei care lăsând la o parte tote luptele politice, nu s’au ocupat de cât de un singur lucru , adică de a da cetitorilor sei tóte înștiințările cele mai positive, astfel punându’i ia curent fara a cansa vreun zeu cuiva. * Suntem mândri a anunța că „Curierul“ nu se bucura de nici o subvențiune, dânsul ’și urmeza calea sa fără a șovăi, și grație activităței și perseverenței neatre, am putut asigura acestui intins organ de publicitate o existența sigură. Deci nu vom lăsa frumosa o pasiune care ni se presintă, fara ca se mulțumim din suflet abonaților noștri cari au bine-voit a ne seconda in spinesa nostră care dândune preciosul d-lor concurs. Suntem in posițiune a promite numeroșilor noștri abonați ca „Curierul“ s’a ocupat in special pentru a susținea chestiunile cele mai vitale a Societatei care au fost direct interesate; acesta a facut’o fara nici o părtinire, căci noi intotdeauna am ținut linia cea mai corectă in privința tuturor chestiunilor grave, neabusând de paciența lectorului și in acelaș timp expunându-i tóte faptele importante ce s’au petrecut zilnic sub ochii sei. In special ne-am ocupat despre rolul Femeiei in societate a cărui menire a fost dată de a servi de busola omenirei. N’am neglijat nici Justiția care este menită spre a aduce lumină și care in acelaș timp este adăpostul inocenței contra infamiei; neam ocupat in special de acesta ramură care represintă a treia putere in Stat, criticând cu amănunt căușele cele mai principale și in acelaș timp emițând părerile nóstre asupra decisiunelor date. Asemenea administrațiunea generală, interesele comune și generale o’au scăpat necontrolate de noi, fiind intotdeauna imparțiali și judecând lucrul după cum ei s’a presentat fără nici o ură, dar in acelaș timp n’am cruțat de a critica cu vehemență orice abuz ce am descoperit. In totdeauna am căutat a da onor noștri cetitori, articole de fond, cronici speciale asupra instrucțiunei publice, agriculturei, industriei, comerciului și finanțelor erei. ÎN’am neglijat de a da dări de samă asupra oricarei mișcări artistice, literare, științifice, cooperative, precum și orice fel de publicațiuni, licitațiuni și anuncluri. Căci am cooptat intotdeauna ca prin silința nostru „Curierul“ să corespundă titlului séu, interesând in mod general, pe oricine dintre abonații săi. Fiind sprijiniți de bine-voitorul concurs al stimaților noștri abonate și abonați, o’avem decât a le mulțumi pentru încurajarea care ne-a dat’o in acești nouăsprezece ani, promițândule că și pe viitor „Curierul“ va căuta a se servi interesele fiecărui. ______________________ AM II 11 HOU In inima Copiei geniul științei Pe a timpului de;e vîzînd, a deschis Uga veciniciei. E ora credinței lA dolcei speranța și, al anui vis. Ceria, pameot și spațiu, certa existenței ii SpirituM mSserfi și nn 1’# descris. Dar câte ministeriori, pe al conștiinței ■ Ah, îl mai tot Bbucium pe an cadran de abis? Isca ’a auroră anul nou apare, , Și sórele mândru fiind ziua mare, Iînd purpura păcei vie triumfând. • 1 iar la Românie, patrie iubită, ș Din cupa urării pentru a ta ursită, jine fii in unire să-i vezi închinând.lați 1879). D. Guști. | —-------------------------------------------— Mercuri 1 Ianuarie 1892 !vrr. voti$92 Amil nou! Anul nou! Aceste cuvinte se aud prosmoțându se de la mic până ls mare, de Rvuți și săraci, de burg zi și aristocrați, de comersanți și industriași. Bogatul se bucura ca a petrecut anul vechiu ia fericire și inauguraza ia veselie ziua anului nou, apelând ca și acesta ii va aduce tóte fericirile dorita Séracul și nefericitul considera aceasta zi ca un punct de schimbare in viața sa amărâtă și in calea sa spîneau, sperând că de acum înainte vor urma zile mai senine pentru dânsul, că se va mai îndulci puțin sórta sa. Ziua anului nou se serbeza de mai tóte poparele civilizate cu o solemnitate mai mult sau mai puțin pronunțată, care fapt probe?.3 până la evidența importanța ce i se acurdă Și ’n adevĕr! care astă zi al anului ne ar putea inspira sentimente mai piose ? Cugetările vastre rătăcesc in spațiul nemărginit al eternitații. Ne gândim la viața noatra trecută, la evenimentele petrecute in cursul unui gol ne gândim la trecut, la viitor și a z de suvenire plăcute și neplăcute se incrucigeza sa crerii noștri. Câte fapte, bune și rele, gloriose și umilitóre nu se pot petrece in decursul unui an de zile! Și așa precum viața familielor este supusă la eventualitățile cele mai variate, tot asemenea și viața națiunilor depinde de la coretelațiunile cele mai combinate. Astfel avem de înregistrat multe nașteri, multe decese n decursul unui an ; avem de înregistrat fapte de acelea cari au avut tendința să amelioreze lucrurile existe de să incolore defectele și să arate căile cele mai nimerite pentru ca să putem păși pa calea progresului. Aceste căi insă, prin care o națiune póte parveni la resultatle dorite, sani forte variate. O națiune crede ca sa isbuti prin arme, alta prin diplomție, alta prin neutralitate, a treia printr-o activitate energica, a patra prin admisiune și umilința. Tote au acelaș scop aceeași tendință , de a protegia literele naționale. Anul nou ne arată ce resultate putem înregistra in anii trecut; el nO indicâ insă totodat și cale pe care trebue sa pășim in viitor pentru ca să putem realisa daițele vastre. Din tote cele expuse resulta, că ziua anului nou este, o zi importantă, este una din acele zile, care ne provocă a ne gândi atât la trecut cât și la viitor cu o atențiune deosebită. Cunoștem cele ce s’a petrecut in anul trecut, eu cunoștem insa cele ce se vor petrece in anul viitor. Omul este dotat de la natura cu o dorință pronunciata de a cunoște și viitorul. Insă intru acesta să mărginește tóta înțelepciunea sa. El cunoște trecutul, pentru că a trecut prin tóte fasele acestuia, eu cunoște insa viitorul fiind ca creatorul nu i-a dat acest dar divin, nu omai póte cunoște trecutul, insă va fi in stare să cunosca nici o data viitorul, fiindca acesta este invfzlit. r.n un val neafi trnnzfitor. *. Creatorul insa a înzestrat pe om cu rațiune, cu facultate de a deosebi binele de réu. Cine dar ce ar putea impedica se putem susține ca acest lucru este bun sau réu ; cine ne-ar putea impune cu culorea cea albă sau cea roșie este culorea cea adevărată, care se potrivește mai bine cu personalitatea nostra. De la invențiunea oglindelor, numai pate fi un mister pentru arme, dacă este frumos sau urât, tener sau bétréo. Trebue car ca să ne uităm bine in oglindă pentru ca să știm ce suntem. Nu e bine pentru ca omul sâ-și facă ilusiuni exagerate. Este un principiu necontestat, ca omul petrece tóta viața in visuri. Unul viseza, ca in curând va deveni bogat și că’și va putea satisface tóte gusturile sale prin averea sa; altul se gândește la posturi inalte, la decorațiuni, cari vor împodobi in curând pieptul seu; un al treilea se gândește la fapte gloriose; inca un altul se gândește cum ar putea inventa „perpetuum mobile“, și astfel toți omeniii mari și mici avuți și săraci se gândetsc la o propășire perpetuă. Sunt mulți cari ’și îndeplinesc dorîoțla lor; mai mulți insă, cari după tóte încercările făcute s’au recoltat decât numai desilasiuni, nereușite, eșecuri. Din tóte cele expuse vom trage condusiunea, cu tóte națiunile, mai mult sau mai puțin civilisate au avut tata dreptatea a consacra jilei anului oou un colt deosebit. Nu ne vom mai aluneca pe terenul de a scrie diferitele moduri cum se serbeza acesta zi de catra diferite popore. Va fi de ajuns ea spunem că o Ziua acesta este o fi de serbare, o zi de amintire, o de contemplațiune. Anul nou este considerat in tota lumea ca o zi de fericire. Vom profita dar și noi de acesta <si solemna pentru a exprima sentimentele vastre cele mai caldurose tuturor acelor, in al căror piepturi se bate o inima caldurosa. Urăm mai intâiu MM. LI. Regelui și Reginei mulți ani fericiți, dorind ca creatorele sa le inspire sentimentele cele mai nobile pentru patria nóstra . Urâm guvernului asemenea, ca el ea fie inspirat de patriotismul cel mai sincer pentru prosperitatea României, ca s’o puta conduce la glorie și mărire. Urâm am fericiți represintanților terei și ’i conjuram sa lase tóte pasiunile politice, tote orele personale, tóte animositațile la o parte și să nu se gândesca la alta, decât la modul cum ar putea conduce iubita nóstra patrie la fericire și nemurire. Dorim ani mulți și fericiți onorabililor noștri abonați, lectori și lectrițe. Dorim ca anul 1892 să fie un an roditor, sa fie scutit de seceta, de locuste, de grindină, de vesbele de epidemii și epizotii. Dorim in fine ca anul 1892 să fie îmbelșugat in tote privințele, pentru ca și noi sa ne putem bucura de rudele cari le revarsă un an îmbelșugat. După tote aceste urări sincere exprimate ca ocasiunea anului nou, dorim și pentru noi, ca ooor, noștrii abonați sa aprecieze silințele unui din ce mai vechi ziare din Moldova care exista astăzi. Din parte-ne nu putem promite alta, decât că ne vom da tote silința, ca diarul nostru să fie inzestrat cu materiele cele mai variate și mai interesante, așa ca sa puta satisface tuturor exigențelor. Foiletonul, cronica nostra locala, precum și multe alte materii interesante și amusante vor atrage ca și până acum atențiunea unor noștri lectori, și astfel sperăm că, ziarul „Curierul“ care intra deja in al XX an al existenței sale, și căruia nu se póte reproșa o singură oegligențâ in acest timp destul de indelungat pentru un z jar, se va bucura și de acum înainte de aceeași bună-voință din partea abonaților și lectorilor săi, mai ales pe considerațiune ca Ziarul nostru n’a fost, nu este și nici nu va fi organul vreunui partid deosebit, că eu este !