Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)
1892-01-24 / nr. 9
n J a X >C-lea . PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN TASST, pe an. 24 Fr. — db semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IM DISTRICT!?, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. i STREINATATE........................................................... *0 Fr.~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 Bafti. ȘTIRI LOCALE . . . / l Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. •Auunciuri: Past. T. 50 b. Pac. NT .40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 160. - Strada IO© Sus.-160. STIL 7ECHIÜ I {IPA Ianuarie Duminica Luni Marți Marcuri Joi Vineri Sâmbătă 19 20 21 22 23 24 25 IASS! Vineri 24 ianuarie (5 Febr.) 1892._______Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. (TE BAIL AS LAN) FOAMA INTERESELOR GENERALE an cL a. ru. 1 Sept á. zn. & xt PATRONUL I>I LEI TIMPUL DIN SFPTĂMÂNĂ Cut. păr. Macarie Egiptenii 1 Cut. păr. Iftimie cel mare Cut. păr. Maxim Mărturisitorul Sf. apostol Timotei Sf. Ieromon. Clement și S. M. Agata Cuviósa marcay Xenia Romana ț Sf. Grigore Teologi, La 18 Ianuarie. Lună nonă cu zăpadă, frig și Tent. Ianuarie 31 321 Febr. 4 6 6 Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: /Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D,. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anoncuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 e Daumartin. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolfosse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iVi*. 20 bani. STIL NOU 5 IU A PATRONULI 1 E 1 ISás. Sorelui Apus. Sorelu Petru Noi Ignatiu Purific Măriei Blasiu Andreia Agatha Dorotea 7—22 5— 6 7-22 5-7 7-20 5- 6 7—19 5-10 7-17 5-12 1-17 5-12 7-15 1 5 -14 Ianuarie La 19, anul 1474. Cercarea lui Stefan cel Mare de a face unirea cu țara romănască prin arme, nu reușește. La 20, anul 1846, înființarea Teatrului din Bacău de diletanți. La 21, anul 1595, Mihai Bravul trece Dunărea, bate pe Mustafa-Pașa și arde Rusciucul. La 22, anul 1859. In București se deschide Camera de alegere a Domnitorului. La 23, anul 1595, Banul Manta, generalul lui Mihai-Bravu, bate pe Turci la Șerpătesci. La 24, anul 1859. Alegerea lui Alexandru I. Cuza Domnul Moldovei și de Camera din București ca Domn al Principatelor-Unite. La 25, anul 1595, Mihaiu-Bravu bate pe Turci la Marato și lângă Dunăre. MARELE RESBEL DIN 1892 Un ziar ilustrat din Londra, „Black and White, a publicat zilele acestea un articol fantastic, asupra Marelui resbel din 1892. După joia engleza, evenimentele vor incepe in cele dintei zile ale lunei Aprilie. Ea ca analiza ce o face „Le Temps“ acestui articol. Acțiunea se va deschide prin o încercare de asasinat indreptate contra puințuluui Arcivaud al bulgariei. Acest suveran intorcându-se de la vanatóre urși făcută ia munții Rhodop la Filipopuli este atacat de un agent rus îmbrăcat turcesc, care îl rânesce, insă nu mortal. D. Stambulloff e proclamat regent; el mobiliseza armata, proclamă starea de asediu, strânge o curte marțială care condamnă la spânzurătore pe asasin. Acest fapt isolat nu este decât o simptomă înainta—mergatare a agitărilor rusesci in Balcani, ziarele engleze au zis adesea ori că resbelul va isbucni mai lesne pe marginea Riadni. Evenimentele pare ca confirmă prevederile lor. In deșert toți șefii statelor protestă de intențiunile lor pașinice : cum resbelul tate să dureze nesfârșit in acesta Europă armată până in dinți, unde francezii port doliul Alsaciei Lorenei, danezii Schlesvigului, Suedii, Finlandei, Spaniolii Gibraltarului, unde chiar Portughezii, Italienii, Grecii și Sârbii aștept cu ocasiunea unei lovituri , unde Austria viseza Salonicul și Rusia Constantinopole! Prin urmare se bănuesce că ostilitățile vor incepe din causa evenimentului de la Filipopoli intre austriaci și ruși. In virtutea tratatului sau casa de habsburg, Germania va fi ținută să intervie. Atunci nu trebue se pe temem că Francia va indrepta trupele sale spre Rin și pe de altă parte Italia se va arunca in flancul Republicei francase ? Pentru ce sa ne facem hnsiuni deșarte? Resbelul general pare sa iasă din cel mai mic accident pe frontiera Bulgariei. Accidente nu lipsesce de a se produce. In același timp când Stambuloff mobiliseza trupele bulgare, Turcia înșiră pe ale sale in triangia format de Slivnitza, Tzaribrod și Teren. Serbia negreșit se va supăra de acesta mișcare; un conflict va isbucni la Tchiniglassy intre vameșii sârbi și cavalerii bulgari; ministrul Serbiei la Sofia va cere paspartele sale și cata resbelul deschis intre cele două state, îndată Austria ocupă Belgradul. Scirea nu va ajunge inca bine 1 Petersburg și ministrul Prusiei din Bucuresci va informa pe Regele României despre trebuința in care se gasesce de a lua in Bulgaria sau in Turcia, o garanție similară. Intențiunea lui va fi de a ocupa Constantinopole, trei cuirasate și mai multe transporturi de trupe ruse vor veni ea la posițiu d in baia de la Kilia și cântând a pune mâna pe forturile păzite. Dar cele douő maluri ale Bosforului vor fi bine impănate cu trupe, torpilierile turcesci, comandate de englezul Wood, vor esecuta in acest cas o demonstrațiune in partea padurilor olinie țațe, și escadra runa, de altfel contrariata și de timp, se va decide a se îndrepta spre nord. Se crede ca ea se va opri la Varna pentru a sprijini un atac contra importantelor pozițiuni de aci. Ipoteca se confirmă. Rușii debarca la Varna și se stabilesc aci solid. Englezeza respunde la acesta debarcare prin intrarea in Dardaoele a flotei sale statatare la Berka. In Armenia un corp de armata rus trece frontiera și ocupa fară sa tragă o pușca Oti, Karakilisa, Drutsi și Zewin. De altă parte Austria refuzând cu incapațioare Belgradul, trupele Trarului pornesc in masa in direcțiunea Cracoviei. Emoțiunea e mare la Berlin. Frontiera austriacă violata de către Rusia, este resbelul pentru Germania care e obligata prin tratat se susție pe Austria. O mulțime însemnata umple calea Unter den Linden, așteptând noutăți in jurul palatului regal. Sgomotul circulă că împăratul ține consiliu cu cancelarul de Caprivi și șeful statului major general de Schlliefen, că a fost chiamați prin telegraf, regele Saconiei, prințul Albert de Prusia, regentul de Brunswick, și contele Walderseee, comandantul corpului 9 in Schleswig-Holstein, desemnat de mult ca generalism al armatei germane in caș de resbel. Cu tote acestea ambasadorul Schuvaloff declara sus și tare că precaumțiunile luate in Polonia nu implică nici o amenințare pentru Germania și ca Rusia nu’i voesce nici un zeu. Țarul are datoria de a impedeca ca Austria se nu distrugă echilibrul cu forța in peninsula Balcanica și de a se vede constrînsa a lua in acesta privință masuri conservatrice, dar nu remâne decât curții de Viena de a nu turbura pacea lamei. Cu tota acesta asigurare, noutatea isbucnește in 21 Aprilie, la miezul nopții, despre mobilisarea a șapte corpuri de armată germana: 1 Prusia orientala, 17 Prusia occidentală, 3 Branderburg, 4 Sacsonia prusiana, 5 Posen, 6 Silesia, 12 regatul Sacsoniei. In data o aclamațiune se ridica din mulțime la balconul regal, unde imperatul se arată, cu mâna la cască însoțit de femeia sa și de fiul său mai mare. Apoi, mulțimea intona un cântec de circonstant, compus de două zile de un patriot berlinez, dupe modelul domnului lui Schneckeenburger și care are titlu „Die Weichsel Wacht“ (garda spre Vistula). Statul major general grabeste mobilisarea. El decide ca corpul 12 sacson se merge a întări armata austriacă, cu prințul George de Sacsonia se comande armata din Silesia compusa din corpurile 5 și 6 așezate intre Breslau și Neisse, ca regele Lacsoniei se comande armata de Vistula, formata in jurul Thornului din corpurile 3 și 4 și că o a treilea armata, compusa din corpul 1 și 17 se ia pozițiune subt Waldersee intre Kremnitz și Loetzen in vederea unei năvăliri in provinciale baltice. Din partea Rusiei Gurko comandă armata din Polonia și Dragomiroff, stabil la Kiel, comanda armata îndreptată spre Galiția. Imperatul Germaniei, in persona, trupele sale la Thorn și pronunță inaintea plenarei sale un discurs caracteristic in care anunță că Germania nu va părăsi pe credinciosa sa aliată. In acest timp doue escadrile prusiene trec granița rusesca, intâlnesce la Alesandrovo o sotmă de cazaci și resbelul incepe printr’o incâerare de cavalerie. La Paris, este trebuință a mai spune, tóte clasele populațiunei urmăresc cu un infocat interes desfășurarea conflictului germano-rus. La noutatea incăerarii de la Alesandrovo, fierberea generală ajunge la paroxism. Se grămădesc pe iare; cluburi se formeza in tóte colțurile ulițelor, manifestări egomotase se produc pe bulevarde. Germanii stabiliți in Francia sunt coprinși de spaimă și pleca cu tote trenurile. O mulțime nenumărată se adună pe piața Concordia, sfâșie voalurile negre ce acopere statua Strasburgului, aclamă Marseilleisa care se cântă pe piedestalul statuei de uip artist al operei, pe urmă tote aceea mulțime inainteza spre Elysei unde miniștrii deliberează asupra resoluțiunile ce au a lua. la sfârșit d. Carnot apare la o ferestra a palatului și vorbesce astfel poporului: „Cetaței I Germania a declarat resbel puterea care e aliată cu Francia. Miniștri pe cari i-aț investit cu ingrigirea de a păstra onorea națională au deliberat asupra noutăților grave ce Parisul a primit a fi. Am datoria de a va spune că ei au fost unanimi in resoluțiunea lor... Francia își va ține promisiunea. Astă sera chiar, va cere Germaniei de a retrage amenințarea ce se dreptezá contra aliatului nostru“. Aplause frenetice primește aceasta declarațiune. Entusiasmul este la culme și ajunge la delir. Forte la timp însă, pentru sanatatea Parisului, care este totdeauna bicuit de friguri calde, o fortuna a isbucnit și plaia care a cântut la torente a risipit grâmădirile de lume. Răspunsul de la Berlin nu mai făcea pe nimeni sa se îndoiască, ordin de mobilisare a fost dat in acelaș timp cu ultimatul francez, imperatul german primește noutatea la Thorn și dă ordin de a se mobilisa 13 corpuri de armată care formeza reserva sa. Apoi el părăsește fruntaria orientală pentru a se duce la Rin. Nu mai pute fi cestiunea de a conta pe numărul soldaților săi pentru a învinge, având a face față fiecărui flanc al unui vrășmaș de temut, el trebuia sâ adauge la mărirea numerului necunoscutul mișcare și originalitatea tacticilor. Dacă frontiera francezâ de Est e așa de spâimântător armată, că resbelul vă fi neapărat lung și obositor, fără mari șanse de isbândă dint’io parte și de alta. Singura cale de invasiune pentru armata germană trebue sâ fie fără îndoială Belgia. Belgia este țara neutră, intr’adevĕr, și neutralitatea sa este garantată de câtre marele puteri. Dar ce devine o asemenea garanție iar zina când acelea puteri sunt in resbel ? Se zice necontenit la Berlin, că Germania a cumpărat sau a smuls de la Berlin o convențiune secretă care-i dă libera trecere, chiar cu drumurile de fer, pentru trupele sale Acest zgomot admis, planul companiei hotărât la Berlin va fi cel următor : șapte corpuri de armată sunt angajate contra Rusiei, sub comanda regelui Saxoniei. Vor rămânea treisprezece corpuri și un număr corespondent de brigade independent de cavalerie a le pune in linie contra Franciei. O primă armată sub ordinele prințului Albert de Prusia, va străbate Belgia prin Verviers, Liege, Namur și Charleroi, pentru a trece frontiera francezâ între Maubeuge și Charleroi Recroi. Acesta armată se va compune din șase corpuri, al 7, 8, 10, II și 16 de gardă: ea avea între șefii ei pe generalii de Meerscheidt-Hubsem, von derburg, de Wersen, d’Albedyll, de Lee; împăratul urmeza operațiunile cu șeful statului major, general de Scheffen, și cea mai mare parte din prinții germani ; cavaleria e comandată de către marele duce Frederic de Baden. A doua armata se compune de corpurile 9,14 și 15; concentrată la Treves, ea trebue sa străbată Luxenburgul cu înțelegerea marelui duce și se urmeza linia drumului de for a Bruxelului la Arion, pentru a trece frontiera francezâ între Montuedy și Sedau și a atrage aci forțele așezate in jurul Verdunului. Acesta divisiune va avea de obiect a face jocul armatei de operațiune care caută să inainteze prin Namur la Charleroi. A acest obiect atins cu sau fără bătălie, doua armată va remânea liberă pentru a merge asupra orașului Mezieres și a căutat să facă funcțiunea cu íntâia armată. In acest scop ea avea sa lupte contra unor mari dificultăți materiale, a străbate regiunea Ardenilor pentru a menține linia sa de comunicație. Astfel că e Însoțită de o cavalerie puternică subordinate generalului de Kleist. Statul major german recunosce de bună voie că ’i va fi aprope peste putință, in acesta ipoteză, a impedeca invasiunea imediată a Alsaciei-Lorenei de francesi, cel puțin până la malul stâng al Rinul de sus. Dar totul nu va fi colore de roșu pentru ei, mai cu semn in materia de transport , și pe de altă parte, in faca Vogilor, între Toul și Epposs, a treia armată, formată din corpurile 13, 1 și 2 bavareze, sub comanda prințului regent al Bavariei, va lua posițiune la spatele Meurthei, între Lucéville și Saint-Die. Cât despre france și în faca violațiunei teritorului belgi de către armata germană și unui atac iminent pe linia cea mai slabă a frontierei lor de nord, ei vor modifica negreșit planul lor general de campania. Ia loc de a grămădi patru corpuri de armată numai in triunghiul de la Fère-Soissons-Laon, două asupra Meusei și două asupra Venduoului și Belfortului cu trei corpuri asupra Alpilor și unul in câmpul intarit de la Paris, trebue se ia neapărat disposițiuni noui. In consecință șapte corpuri de armată 1, 2, 3, 4, 9, 10 și 11 trebue sa se indrepteze spre triunghiul Fèré- Soissons-Laon și spre frontiera nord la Ouest din puntul de la Givet. Generalul Saussier le va comanda in persan. O a doua armată formata