Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)
1971-11-25 / nr. 47
SAU UN BĂIAT CARE SE ŢINE DE CUVÎNT în clasă e zarvă mare. Tovarăşa dirigintă ne-a anunţat că duminica viitoare vom merge într-un sat din apropierea oraşului să facem o vizită copiilor şi cooperatorilor, să-i ajutăm, totodată, pe cooperatorii din Traian la culesul strugurilor. Toţi sînt veseli, entuziasmaţi. Doar într-un colţ al clasei un coleg este necăjit, într-un tîrziu, ne-a spus: — Pe mine n-o să mă ia tovarăşa dirigintă. Știţi voi de ce... Costi era unul dintre cei mai indisciplinați elevi. Ne părea totuși rău să-l lăsăm acasă. Așa că l-am convins s-o roage pe tovarăşa dirigintă să-l ia şi pe el. Costi a făcut şi mai mult: şi-a luat un fel de angajament. Adevărul era că noi nu prea credeam în vorbele lui. Zilele următoare toată clasa eram cu ochii pe el. El, care de obicei se distra în fiecare oră, sau făcea gălăgie, iar în recreaţie numai de obrăznicii se ţinea, era foarte liniştit acum. Iată şi ziua aşteptată. Duminică dimineaţă eram toţi la şcoală. Sosise şi autocarul. Numai Costi nu era. Cînd nu mai aveam nici o speranţă, îl vedem stînd după colţul şcolii. Am coborît şi l-am poftit un autocar. Pînă la Traian am cîntat şi am spus glume. Cînd am ajuns acolo, am fost întîmpinaţi cu flori de către pionieri. Pînă la ora 12 am cules struguri, apoi pionierii ne-au arătat satul lor aflat in plină dezvoltare. Ne-au arătat cooperativa agricolă de producţie, sfatul popular, noul magazin universal, iar la prînz ne-au aşezat la o bogată masă. Spre seară, le-am mulţumit cooperatorilor şi pionierilor din sat pentru primirea făcută şi ne-am întors acasă. Costi s-a purtat ca oricare alt coleg în această zi. Şi de-atunci, aşa a rămas. Spre bucuria noastră. Toamna intrase val-virtej in oraş, aducind frigul şi norii de plumb. De spaimă, sensibilele frunze ale teilor de pe marginea străzii s-au îngălbenit şi au căzut, acoperind pavajul cu un covor moale, ruginiu. Cu toate acestea, un bătrin se plimbă cu paşi rari pe trotuar, iar o mulţime veselă de copii se grăbesc spre şcoală. Bătrinul ii priveşte cu căldură, se gindeşte, poate, la anii grei ai copilăriei sale. Este întrerupt insă de un gest necugetat. De la un balcon, un băiat şi o fată aruncă cu fructe stricate. Se pitesc apoi şi rid cu plăcere. Oare Cornel şi Camelia Dorneanu, elevi, s-au gindit vreodată ce s-a intimplat in inima bătrinului, atunci cind a devenit ţinta batjocorii lor? Oare cei ce practică acest «sport» s-au gindit vreodată cit de mult se injosesc pe ei inşişi? NECULAI CIOTLOŞ, Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej /•)// NOX - Sintem la inceputul anului şcolar, se fac aşezările în bănci. Tovarăşa dirigintă: Gogu Drăghici va sta in prima bancă cu Crancea... Colegul nostru, Gogu Drăghici: Nu vreau să stau in prima bancă! Nu mă mişc de aici, din ultima bancă. Tovarăşa dirigintă: Drăghici, vei sta unde spun eu. Gogu Drăghici: Nu vreau. O altă scenă, dar la ora de limba română. O elevă peltică sau răguşită, nu ştiu precis, recită o poezie. Gogu Drăghici (repetînd): Unde sapă sapa locul Sale din pămint norocul... Tovarăşa profesoară: Drăghici, taci din gură, lasă fata să recite poezia! Gogu Drăghici: îmi stirneşte iisul...! Tovarăşa profesoară: Ai să ieşi afară, dacă nu te linişteşti. Gogu Drăghici: Ba stau, că mă amuză. Şi, bineînţeles, s-ar putea continua firul dialogului «eroului» nostru cu alţi tovarăşi profesori şi colegi. Din păcate, noi, colegii lui Gogu,nu prea ne ocupăm nici de el, nici de alţi «parteneri» de-ai săi. ION DUDU, cl. a Vll-a, comuna Ruşeţu, judeţul Buzău ERICKA ZWICK, cl. a Vlll-a, comuna Tirol, judeţul Caraş Severin — îţi îngheaţă mîinile ? — Nu,tovarăşe profesor! — Atunci scoate-le din buzunare! — Atunci îngheaţă! HORĂ Desen: NICOLETA IABLONSCHI, anul I, Liceul de arte plastice „N. Tonitza" ÎN EXCURSII: Desen: DORINA PRISECARU, cl. a Vl-a, Şcoala generală nr. 2, Buhuşi MARCELA PLATON, Şcoala generală nr. 8, Bacău Desen: GLUMĂ FOTOGRAFICĂ: ÎNGÎMFATUL Cercul foto, Casa pionierilor, Lugoj э и 1/1 Ш -Z Z « >< h J I Э 10 > « с Z * а> < * «Я Л ^ О — Û - V GOSPODINA foto: DENISA AZAMFIREI, Casa pionierilor. Rădăuţi