Cuvântul Liber, mai 2018 (Anul 30, nr. 81-101)

2018-05-04 / nr. 83

Vixitiu, 4 MAI 2012 AXUL Nrl. »3 (7.207) • 10 PAGINI,2 LEI. ------------------------------K»IT«R IA fv „PRODUS ÎN ROMÂNIA” în ultimii ani, se discută, tot mai mult, despre faptul că importăm prea multe produse alimentare şi produse industriale în loc să le realizăm în ţară. Faptul are efecte economice nefavorabile pentru balanţa comercială şi, mai ales, asupra echilibrului deficitului de cont curent al României, care se apropia, în perioada trecută din acest an, de două miliarde de euro. Mai exact spus, banii plătiţi de consumatorii români se duc la firmele din ţările care aprovizionează cu produse marile magazine, construite la noi de investitorii străini. Ca urmare, sume tot mai mari de bani, în loc să se investească în România, îmbogăţesc firmele multinaţionale şi, care, la rândul lor, contribuie la dezvoltarea economiilor ţărilor din care fac parte. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), evidenţiază că cea mai mare cantitate de produse venite din import, cumpărate de români, în anul trecut, o reprezintă carnea. Valoarea cărnii de porc intrată din import (socotită produs deficitar la noi în ţară) a depăşit 621 milioane de euro în cele 10 luni din anul 2017, cu 18,3% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2016, produs importat, în majoritate din Ungaria şi Germania. Dacă, carnea se află în topul importurilor, potrivit datelor publicate de INS, în primele 10 luni din 2017, ţara noastră a cumpărat din comerţul internaţional, produse alimentare în valoare de cinci miliarde de euro, primul loc îl ocupă carnea în sumă de 621,1 milioane de euro, urmată de fructe în valoare de 421,1 milioane euro, legume în sumă de 257,5 milioane euro, produse de morărit în valoare de 84,3 milioane de euro, în timp ce valoarea produselor alimentare importate a fost de cinci miliarde de euro în primele 10 luni din anul trecut (dublu comparativ cu anul 2008), conform statisticilor, produsele românești nu reprezintă nici măcar un sfert din totalul consumat zilnic de români, în ciuda faptului că în 2017 s-au obţinut producţii agricole record în ţara noastră, însă, avem şi veşti bune pentru producătorii români, şi anume că, tot mai mulţi retaileri sunt hotărâţi să pună pe rafturile marilor magazine cantităţi tot mai mari de produse alimentare româneşti. Prin faptul că investesc în mărcile proprii pe care le produc la noi (fapt pozitiv, deoarece banii rulaţi rămân în ţară), se vând direct mărci româneşti, astfel încât segmentul „Produs în România" le aduce un profit bun la nivel de an. Referindu-se la acest fapt, Vaier Hancaş, director de Comunicare și IOAN HUSAR (Continuare în par. a 3-a) La 30 aprilie, REZERVELE MIMARE AU SCAZUT CU 1,2 MUAHE DE EURO Banca Naţională a României informează că, la 30 aprilie 2018, rezervele valutare se situau la nivelul de 33.539 milioane euro, în scădere cu aproape 1,2 miliarde de euro faţă de luna martie (34.726 milioane euro). în cursul lunii aprilie, s-au înregistrat intrări de 589 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele, şi ieşiri de 1.776 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. Plăţile de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută au însumat circa 1.416 milioane euro, din care rambursări de capital şi dobândă aferente împrumutului luat de Ministerul Finanţelor Publice de la Comisia Europeană în anul 2009 de 1.239 milioane euro. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia situându-se la 3.626 milioane euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au fost de 37.165 milioane euro, faţă de 38.309 milioane euro la 31 martie 2018. Plăţile scadente în luna mai 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garaj de Ministerul Finanţelor Publice, însumează mativ 157 milioane euro. (LP.) INVITAŢIE ! /I Filiala Mureş a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război invită, în Anul Centenarului Unirii 1918-2018, veteranii de război şi urmaşele veteranilor de război din judeţul Mureş să participe la festivitatea de depunere de coroane în Tg.-Mureş - Piaţa Victoriei, în data de 9 mai 2018, ora 11.00. După festivitatea depunerii de coroane urmează un Simpozion dedicat veteranilor de război în Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul", la Casa de Oaspeţi a Primăriei, începând cu ora 13.30. Simpozionul se încheie cu o masă de socializare. Deplasarea de la locul de depunere a coroanelor la Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul" pentru veteranii de război şi urmaşele veteranilor de război se face cu mijloc de transport pus la dispoziţie de A.N.V.R Mureş. Cei ce doresc să participe la evenimentele arătate mai sus sunt rugaţi să anunţe la telefon nr. 0753 83.72.39 până în data de 7.05.2018. PREŞEDINTELE FILIALEI AMR MUREŞ ------------------------------------------------------------------------ Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), clasa politică şi coada la legiferare! Câteva aspecte critice referitoare la Proiectul de lege privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor (L173/2018) (1) Proiectul de lege la care ne referim azi intervine într-unul dintre cele mai importante domenii de reglementare și sociale din ultimii 28 de ani. Am mai scris pe această tematică, însă doar punctual, așteptând ca organele alese ale statului, sau cele numite pe baza acestei alegeri, să facă demersurile necesare punerii în funcţiune a cerinţelor europene în domeniul vieţii private şi a prelucrării datelor cu caracter personal. Pentru început este important de reţinut că aceste standarde erau cuprinse la nivel de deziderat şi principial în Constituţia României, încă din anul 1991, ceea ce probabil ne spune ceva. Noua legislaţie europeană încearcă prin reglementările pe care le cuprinde să revigoreze valori, tradiţionale în esenţa lor, privind protecţia vieţii private a persoanelor fizice, inclusiv stabilind un standard de garanţie, anume acela de prelucrare corectă şi loială a datelor cu caracter personal. Observând juridic acest standard de garanţie, observăm că acţiunile Dr. NICOLAE-DRAGOŞ PLOEŞTEANU (Continuare în pag. a 3-a)