Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)
1971-01-22 / nr. 231
Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Dinamica sporirii numărului de apartamente! în judeţ, în cincinalul 1966-1970 16®196611%7|196819691I9TÖ :l ' i........u^u r ■ ......1 V ■ : Jé#” ' • .................. - -V. -< ' ->•" .......... instrucţiunile Consiliului Central al sindicatelor prevăd ca, periodic, comitetele sindicatelor să informeze membrii de sindicat despre activitatea depusă într-o perioadă de timp, să supună votului conferinţelor sindicale proiecte de hotărîri care, devenite hotărîri, vor fi călăuze ale activităţii viitoare. Recent a avut loc conferinţa membrilor sindicatului de la I.I.L. „Bazaltul“ Sfîntu Gheorghe, întreprindere ce ocupă un loc important în industria locală, parte integrantă a economiei judeţului. Intr-un spirit critic şi autocritic, participanţii la conferinţă au dezbătut diferitele aspecte al muncii comitetului sindicatului, arătînd realizările obţinute precum şi lipsurile care încă mai persistă. Problemele economice ale întreprinderii au constituit partea principală a preocupărilor comitetului Realizări, lipsuri şi perspective sindicatului. Din raportul prezentat de tovarăşul Béla Răduly, preşedintele comitetului, a reieşit că întreprinderea şi-a realizat în 1970 planul producţiei globale în proporţie de 101,8 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 101,1 la sută. In cincinalul care la trecut, creşterea valorii producţiei globale se cifrează la 380 la sută, iar în ce priveşte sortimentaţia, dacă în anul 1965 întreprinderea producea 4 sortimente, în 1970 numărul acestora a crescut la 52. Este şi un merit al comitetului sindicatului care a reuşit, în bună măsură, să mobilizeze salariaţii la îndeplinirea cifrelor de plan, să organizeze întrecerea socialistă, acest element cu mare efect stimulator pentru obţinerea de rezultate bune. MARIUS DEAC (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Microbilanţul decadei Eforturi susţinute - rezultate pozitive la finele celei de-a doua decade din luna ianuarie 1971, colectivele de muncă din întreprinderile industriale ale judeţului nostru se prezintă cu realizări semnificative pe linia îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan. Rezultă deci că activitatea fine organizată, aprovizionarea corespunzătoare alocurilor de muncă, introducerea unei discipline riguroase pe linia utilizării timpului de lucru, se concretizează în realizări superioare. Din datele centralizate şi prelucrate la Direcţia judeţeană de statistică, rezultă că în perioada 10—20 ianuarie a.c. din planul lunii, la producţia marfă industrială, s-a realizat 39,1 la sută din care : la întreprinderile industriei republicane 39,9 la sută, industria locală 37,2 la sută iar la industria cooperatistă 34,2 la sută. Realizările cumulate pe cele două decade reprezintă 64,3 la sută din planul lunii, recuperîndu-se deci şi producţia zilelor nelucrate la începutul lunii ianuarie. De menţionat este faptul că în perioada corespunzătoare a anului precedent proporţia de realizare a planului lunar era doar de 33 la sută din planul lunii, precum şi faptul că aceste rezultate se obţin în condiţiile creşterii sarcinilor de plan cu 21 la sută în luna ianuarie a.c. faţă de aceeaşi perioadă în anul 1970. (Continuare în pag. a 3-a) Locatari certaţi cu discipl in o dată ziarul nostru a inserat în paginilesale articole în care se sublinia lipsa de preocupare a I.J.G.L., în asigurarea condiţiilor optime de locuit a locatarilor cvartalului Simeria din oraşul Sfîntu Gheorghe. Semnalam, la timpul potrivit, faptul că între constructor şi beneficiar trebuie să existe o strînsă colaborare în rezolvarea tuturor problemelor pe care le ridică locatarii, iar ca intermediară între cele două foruri, asociaţia de locatari trebuie să găsească formele cele mai concrete de înlăturare a tuturor lipsurilor semnalate. Nu întotdeauna, însă, maniera în care problemele ridicate găsesc o rezolvare este cea mai ridicată. Ne întrebăm cine va plăti surplusul de combustibil utilizat de centrala termică pentru încălzirea blocurilor turn ? La unul din materialele noastre critice, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj ne trimite următorul răspuns : „Am reţinut din articol, pentru reglementare urgentă, lipsa noastră în ce priveşte predarea punctului termic ...“ Ne bucurăm că vă recunoaşteţi lipsa, tovarăşi de la I.J.C.M., dar v-aţi gîndit atunci cînd aţi tergiversat lucrările de execuţie că aceste cheltuieli ■ suplimentare le vor suporta locatarii ? Cu I.J.G.L., beneficiarul blocurilor, situaţia este aproape aceeaşi. Tovarăşul Lajos Szabó, conducătorul tehnic, cînd este întrebat îşi pune mîinile în cap şi declară că nu mai vrea să ştie de nimic. Aşa că în timp ce constructorul îşi recunoaşte vina Şi I.J.G.L. nu vrea să ştie de nimic, locatarii continuă să ducă lipsă de căldură, de apă rece şi caldă. L. REMUS (Continuare în pag. a 3-a) SUS, IN DEAL, LA PREDELUŞ Oamenii locului îi spun acestui deal Predeluş, punct de hotar între judeţele Braşov şi Covasna. Aici, la întretăierea celor două table indicatoare, este un dute-vino continuu. Oameni, maşini, zumzet de motoare, cabluri, buşteni. O activitate febrilă, cum s-ar spune, „la înaltă tensiune“. Pînă demult, Predeluş era un loc liniștit, însă N. CRISTAGER, corespondent (Continuare în pag. a 3-a) VîNTURiLOR Ginza no Omatsuri Anul IV Nr. 231 VINERI, 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Peste câteva zile, în cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru vor începe adunările generale ale cooperatorilor. Cu această ocazie se vor dezbate şi vor fi supuse aprobării dările de seamă ale consiliilor de conducere privind activitatea desfăşurată în anul trecut, planurile de producţie pe anul în curs şi, acolo unde normele prevăd alegeri în acest an, se vor alege noile organe de conducere. După cum se ştie, adunările generale — ca foruri supreme de conducere ale cooperativelor agricole de producţie — care hotărăsc asupra întregii activităţi economice şi organizatorice şi-au dovedit pe deplin eficacitatea. Ele materializează în agricultură democratismul profund care stă la baza întregii activităţi social-economice din ţara noastră, prin participarea cooperatorilor la rezolvarea treburilor obşteşti, fructifică pe deplin spiritul La ordinea zilei Adunările generale din cooperativele agricole de producţie de iniţiativă şi elanul colectiv, în vederea dezvoltării cooperativelor agricole, creşterea producţiei şi implicit a veniturilor membrilor C.A.P. Cum este şi normal îndeplinirea cu succes a acestei funcţii social-economice şi politice este în strînsă concordanţă cu modul de: pregătire al adunărilor generale, cu temeinicia analizei efectuate asupra rezultatelor înregistrate, cit şi a lipsurilor care mai persistă în activitatea cooperativei, a sectoarelor şi a formaţiunilor de lucru. Un factor de prim-ordin pentru desfăşurarea rodnică a adunărilor generale — şi totodată îndatorirea consiliilor de conducere — este informarea minuţioasă a cooperatorilor privind modul în care au fost aplicate în viaţă normele stabilite şi propunerile făcute în adunările anterioare. Aceasta este o obligaţie izvorîtă din procedeul democratic de a ţine seama în toate acţiunile de părerile alegătorilor şi de a raporta în faţa lor tot ceea ce îi interesează. In centrul dezbaterilor care vor avea loc, vor trebui să se afle probleme fundamentale legate de adoptarea şi realizarea planului de producţie şi financiar, fixarea unor obiective precise precum şi a căilor de îndeplinire care să totalizeze contribuţia efectivă a tuturor cooperatorilor. In acest sens, o însemnătate deosebită are stabilirea modalităţilor concrete de realizare a sarcinilor evidenţiate în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea conducerii organizării şi planificării agricultu (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în întreprinderi industriale din Municipiul Bucureşti Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia : uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi“, Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan“, uzinele „Autobuzul“, „Steaua roşie“ şi „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Caşi cu atîtea alte prilejuri cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai Culturii şi ştiinţei ţârii noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de date aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatoare realitate a societăţii noastre, indisolubilă legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridice patria noastră pe noi trepte al® progresului şi civilizaţiei. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi“. In întâmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetulsău Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întâlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri noi“ — au devenit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 şi 110 C.P., motoare cu benzină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 m.c. pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalaţii fabricate în întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. La „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. în secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din componenţa motoarelor şi compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secţia montaj motoare, se dau alte explicaţii în legătură cu parametrii îmbunătăţiţi ai motorului D. 120, introdus recent în fabricaţie, între oaspeţi şi factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii în vederea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea întreprinderii cu noi instalaţii şi utilaje, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi“ îşi pot spori eficienţa printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, specialiştilor Uzinei, găsirea unor modalităţi de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea şi exploatarea în comun a turnătoriei şi forței preconizate. — întreprindeţi cit mai curînd studiile necesare şi daţi-le curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, restudiaţi toate posibilităţile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activităţii. Se cere să realizaţi un volum al producţiei mai mare şi produse de şi mai bună calitate. Se vizitează Uzina de maşini grele — Bucureşti. La intrarea în blocul-turn care adăposteşte birourile centralei industriale de utilaj termoenergetic şi Institutul de cercetări şi proiectări, energetice şi termoenergetice, de pe lingă această uzină conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale, şi de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările şi perspectivele întreprinderii. Intrată în funcţiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris in palmaresul industriei româneşti cîteva performanţe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit şi complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reşiţa pentru hidrocentrala de la Porţile de Fier. Oţelăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oţel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oţeluri aliate şi speciale menite să acopere cerinţele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Aţi pornit bine, apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oţelăria să ajungă la o capacitate de 200 000 tone ? — Am putea, intr-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. — Şi, totodată — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, prospectat şi construit în ţară. Din acest dialog direct, la obiect, se naşte o iniţiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru colectivul uzinei. Discuţia de lucru continuă. De asemenea, exportul creşte vertiginos de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi termoenergetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfăşurată de institut şi centrală într-o frază concludentă : — Sîntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie“, dezvoltând în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Afirmaţia se întemeiază pe rezultatele concrete obţinute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 MW, realizată după o concepţie proprie. Se vizitează secţia de turboagregate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unei maşini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid şi de stat trecînd prin noua hală aflată în construcţie, destinată montajului şi probelor viitoarelor turbine se îndreaptă spre secţiile „calde“: oţelăria, forja şi turnătoria uzinei. In confruntările de păreri se subliniază ideia necesităţii mai bunei folosiri a cadrelor de muncitori de înaltă calificare , de asemenea, a recrutării telnicienilor, şi mai ales a maiştrilor din rîndul celor mai pricepuţi şi experimentaţi muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secţia mecano-sudură unde se construiesc marile ansamble sudate pentru turbinele de 330 MW. Intrată parţial în funcţiune la jumătatea anului trecut, secţia realizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roentgen şi ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanţă pentru economia noastră naţională, care constituie obiectivul popasului următor este secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane cu aburi aparţinînd uzinei „Vulcan“. Directorul general al uzinelor „Vulcan“, ing. Lache Ene, care întîmpină pe oaspeţi, prezintă mai întîi cel mai important produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de ţara noastră şi va avea impunătoarea înălţime de 108 m. Gazdele informează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deosebită liniile automate de fabricare a unor asemenea agregate. Se subliniază importanţa pe care o are această secţie pentru dezvoltarea în continuare a uzinelor „Vulcan“, permîţînd, totodată, realizarea unor produse de un înalt nivel tehnic, corespunzătoare cerinţelor economiei noastre naţionale, exigenţelor tehnicii moderne. Tot aici, în această secţie, directorul tehnic al Institutului de proiectări pentru echipamente termoenergetice, Simion Suciu, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, asupra noilor produse aflate în fază de studiu sau proiectare la acest institut. — Să faceţi totul pentru a realiza utilajele la nivelul tehnicii actuale, recomandă tovarăşul Nicolae Ceauşescu conducerii institutului şi celorlalţi specialişti prezenţi. De asemenea, a continuat secretarul general al partidului, trebuie să valorificaţi cut mai bine experienţa muncitorilor şi tehnicienilor mai vârstnici, să-i ajutaţi să transmită cunoştinţele şi priceperea lor celor tineri pentru ca şi aceştia să devină în cel mai scurt timp muncitori de nădejde, să se asigure astfel o continuitate a muncii de înaltă calitate în uzină, în întreaga noastră industrie socialistă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Bercenilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită călduros pe constructori, pe toţi cei care, cu pasiune şi măiestrie, dau viaţă acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al partidului recomandă tuturor celor prezenţi să se îngrijească neîncetat de grăbirea lucrărilor de construcţii pentru ca întregul obiectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit şi să înceapă să producă la toţi parametrii tehnico-economici proiectaţi. — Este necesar, arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca maşinile să fie folosite la întreaga lor capacitate, să treceţi la perfecţionarea programelor speciale aşa fel incit la finele cincinalului volumul producţiei să fie cu mult mai mare decît cel prevăzut acum în cifrele de plan. Adresîndu-se primarului municipiului, celorlalţi edili ai Capitalei, secretarul general al partidului recomandă să se îngrijească de asigurarea unor condiţii de viaţă mereu mai bune muncitorilor, să se prevadă construcţii de locuinţe, proprietatea uzinei, să se ridice edificii culturale, astfel ca muncitorii, cadrele de bază ale uzinei, să aibă asigurate toate condiţiile civilizate de viaţă. Se vizitează o altă mare întreprindere bucureşteană — Fabrica de autovehicule „Autobuzul“. Aici, vizita începe cu o discuţie avînd ca temă realizările de pînă acum şi perspectivele întreprinderii. Directorul tehnic, Gheorghe Piţulescu, înfăţişează succesele obţinute în realizarea planului cincinal recent încheiat. Se subliniază printre altele, că autobuzele fabricate aici au fost neîncetat îmbunătăţite, atît sub raport constructiv, cit şi în ceea ce priveşte confortul. Rezultate bune au fost obţinute şi în construcţia autoutilitarelor, microbuze, camionete, autosanitare. Şi producţia de troleibuze a beneficiat de îmbunătăţiri. In întreprindere se fabrică opt tipuri de autoutilitare, trei tipuri de autobuze, urbane şi rurale, şi un tip îmbunătăţit de troleibuz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale întreprinderii ies 28 de autoutilitare şi 10 autobuze. Autoutilitarele produse de „Autobuzul“ sunt solicitate pe piaţa externă, în cincinalul actual sunt de rezolvat sarcini şi mai mari, întreprinderea se pregăteşte pentru însuşirea fabricaţiei a două tipuri de autobuze după licenţa M.A.N., urmînd ca specialiştii uzinei să diversifice producţia acestor autobuze. Se prevede ca producţia marfă să crească în perioada 1971 —1975 de 2,13 ori, cu toate că suprafeţele de producţie nu vor spori în mare măsură, iar numărul salariaţilor cu 30 la sută. Se vizitează secţiile principale ale întreprinderii. Muncitorii, cei mai mulţi dintre ei tineri, întîmpină cu bucurie, cu aplauze tumultoase pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, oferă în semn de preţuire şi afecţiune, garoafe roşii. La sculărie, se urmăreşte aceeaşi problemă importantă luată în discuţie şi în celelalte întreprinderi vizitate — autoutilarea. Sunt apreciate pozitiv rezultatele obţinute pînă acum şi se recomandă intensificarea acestei acţiuni. In secţia acoperiri metalice, se urmăreşte procesul de nichelare şi cromare a unor piese, iar gazdele informează că această secţie a luat fiinţă cu utilaje şi instalaţii fabricate în întregime în întreprindere. Vizita în secţiile de presaj, de construcţii şasiu şi caroserie, prilejuieşte, de asemenea, schimburi de păreri rodnice pe tema modernizării produselor, a îmbunătăţirii gradului lor de confort. La montaj final se urmăreşte procesul de montare a autoutilitarelor şi autobuzelor. Se relevă, cu acest prilej, mecanizarea unor operaţii de lucru care a făcut ca productivitatea muncii pe uzină să crească de la un an la altul. Se subliniază, printre altele, că în actualul plan cincinal producţia de autobuze va creşte cu peste 2.000 de bucăţi, iar cea de autoutilitare în aceeaşi proporţie, în 1975, producţia de autoutilitare se va ridica la 8.500 unităţi, iar cea de autobuze la 3.200. — Cit veţi da la export din aceste produse ? se intereseaza tovarăşul Nicolae Ceauşescu. ★ Cifrele citate sunt revelatorii 7 000 de autoutilitare şi 1 800 de autobuze. In incinta întreprinderii, oaspeţilor le sunt prezentate ultimele tipuri de autovehicule asimilate în producţie. Se fac comparaţii între produsele mai vechi şi cele noi, evidenţiindu-se îmbunătăţirile aduse, îmbunătăţiri care pot fi apreciate in mod concret chiar în timpul vizitei. Recomandările făcute insistă asupra îmbunătăţirii în continuare a calităţii, asupra ridicării gradului de finisaj al produselor. Autobuzul cu nr. de fabricaţie 1977 ieşit cu câteva secunde înainte de pe banda de montaj, prezintă caracteristici superioare celor anterioare. Gazdele au ţinut să arate şi unele din realizările social-culturale ale unităţii. Se vizitează, astfel: