Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)
1971-07-31 / nr. 394
la 1 Fiecare lună, fiecare an o nouă treaptă pe calea continuei dezvoltări . Nu de mult cel care voia să ajungă la Floroaia, pe timp de ploaie, era obligat să iară adevărate acrobaţii pentru a nu se împotmoli în glodul cleios. Cît despre autovehicule, să nu mai vorbim. De voie de nevoie ele aveau staţia terminus la marginea satului. Azi însă. .. Dar mai bine ar fi să ne vorbească, despre transformările petrecute, un localnic. ION DRACIU, pădurar comunal deputat orăşenesc în circumscripţia e- Fag. 2 1I „Poporul trebuie să acţioneze conştient pentru rezolvarea tuturor problemelor ce se ridică în procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, să-şi faureasca în mod conştient viitorul'' NICOLAE CEAUŞESCU (Din Expunerea prezentată la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activității politice şi cultural-educative). ai9 Ei Hi si1 i§ i§ *■» iIi i i iif ftKi B M BII1 In trei ani mai mult decît trei secole — De curind, oraşul Intorsura Buzăului a împlinit trei ani de existenţă. Care sunt principalele caracteristici care marchează transformările petrecute în viaţa acestei localităţi ? SERGIU MANOLATOS, primarul oraşului: „Dacă ar fi să comparăm aceşti trei ani cu perioadele anterioare, am putea afirma cu certitudine că au adus mai multe modificări, atît în aspectul localităţii cît şi în viaţa sa economicosocială şi culturală, decât ultimele trei secole. Dovezile, care demonstrează drumul parcurs de la vechea comună de munte până la actualul orăşel pornit grabnic pe calea urbanizării, sunt nenumărate. Fiecare locuitor din Intura Buzăului, Floroaia şi Brădet — sate care au intrat în componenţa actualului oraş — poate enumera tot atîtea ipostaze ale noului. în cîteva cuvinte, localitatea de acum cîţiva ani se putea caracteriza prin nori de praf, două rînduri de dale în centru pe o porţiune de 200 metri şi drumuri impracticabile pe timp, de ploaie spre satele aparţinătoare. Pornind de la asemenea premise, Comitetul orăşenesc de partid, de la bun început şi-a fixat două obiective principale, pe care le-a urmărit îndeaproape. Demn de remarcat este că în ambele direcţii s-au obţinut, rezultate însemnate. Astfel, în primul rînd s-a ridicat problema depistării posibilităţilor existente pentru valorificarea locală a potenţialului creator, respectiv , a forţei de muncă de care dispune această zonă. în al doilea rînd şi în strînsă corelaţie cu primul aspect am avut în vedere transformarea urbanistică a localităţii. Ca o caracteristică generală, în îndeplinirea acestor deziderate, putem aprecia, că hotărârile Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc au fost fructificate, datorită aportului susţinut al marii majorităţi a populaţiei, a cărei cerinţe şi principii au evoluat o dată cu oraşul, în această ordine de idei se remarcă extinderea şi întărirea unor obiective economice, cum ar fi modernizarea Fabricii de lăzi din cadrul U.E.I.L. Intorsura Buzăului, datorită căreia s-a dublat numărul muncitorilor angajaţi permanent în acest sector, s-a creat o fabrică de cărămizi şi o secţie de prefabricate care, în perioadele de vîrf oferă loc de muncă la peste 225 de salariaţi, iar recent, pe lîngâ Consiliul popular orăşenesc a luat fiinţă o secţie de gospodărire cu sere de flori şi legume, grupă de zidari constructori, sector pentru executarea vazelor de flori şi produse prefabricate din beton şi un atelier de proiectare pentru construcţii. Dacă în privinţa asigurării locurilor de muncă, necesare pentru reducerea numărului navetiştilor, aşa cum reiese din exemplele amintite, încă nu s-au făcut prea multe şi urmează ca viitorul să aducă o rezolvare mai eficientă, în ceea ce priveşte dezvoltarea urbanistică a oraşului, rezultatele sunt mult superioare. Desigur şi în acest sens mai sunt încă foarte multe de făcut. Un oraş modern nu se poate realiza de la o zi la alta, însă dăruirea localnicilor, îndîrjirea cu care au contribuit la întocmirea planurilor cît şi la înfrumuseţarea propriu-zisă, la lucrările de modernizare, au început să-şi arate roadele. Este de ajuns să amintim că în decurs de trei ani cetăţenii oraşului au efectuat în total 525.000 ore de: muncă voluntar-patriotică şi valoarea lucrărilor , executate astfel se ridică la peste 2,1 milioane lei. Ca rezultat direct al acestor eforturi s-au asfaltat peste 3 km drumuri,s-au reparat şi pietruit alţi 18 km, s-au construit 3 km trotuare şi s-au aliniat 10 ţan de garduri. De asemenea, am contribuit cu toţii la înălţarea a două blocuri de locuinţe, a unei şcoli noi la Floroaia, a unui complex comercial şi la numeroase alte obiective construite în ultimii ani. Consider că, semnificativ este în primul rînd, profunda schimbare survenită în gradul de conştiinţă a oamenilor cei care în trecutul nu prea îndepărtat nu-şi executau nici măcar prestaţiile, azi răspund cu entuziasm la toate apelurile, şi sunt capabili să realizeze „din roabă şi lopată" lucruri de amploare, ca noul pod peste rîul Buzău şi altele similare, în fond, din astfel de mutaţii izvorăşte tot ce ne înconjoară". 0% Carafele dialogului omul, omul nou se arată în toată măreţia sa, atît prin fapte cît şi prin gînduri. Conştiinţa contemporaneităţii, menirea sa socială îl obligă, creindu-i îndatoriri de prim ordin, să păşească în fiecare zi înainte, să cucerească culmi pe care altădată poate nici nu le-a visat. Şi după fiecare perioadă de efort, el face un bilanţ cuprinzător a tot ce a reuşit să realizeze şi a tot ce mai are de realizat. Faptele sunt cele petrecute, ele ne dezvăluie rezultatele dăruirii conştiente. Gîndurile sînt viitorul, mărturia elanului ce-l poartă mai departe. Cele două caracteristici, la un loc, ne dau măsura obiectivităţii bilanţului, reprezintă însăşi esenţa societăţii noastre socialiste, participarea activă a fiecărui om al muncii, la făurirea planurilor de ieri, de azi şi de mîine, participarea nemijlocită la aplicarea în viaţă a hotărîrilor luate, într-un cuvînt participarea directă a tuturor cetăţenilor ţării la înflorirea permanentă a patriei noastre scumpe. Pornind de la acest adevăr major al vieţii noastre de toate zilele, am purtat un dialog cu câţiva dintre locuitorii, dintre gospodarii oraşului Intorsura Buzăului, unul dintre cele mai tinere oraşe ale judeţului. Răspunsurile primite cuprind în sine mărturia mândriei îndatoririlor împlinite, analiza certă şi multilaterală a realităţii cotidiene şi cerinţele generatoare de planuri pentru viitor, file ne dezvăluie conştiința răspunderii constructorului permanent, a făuritorului prezent pretutindeni, a progresului, în toate domeniile de activitate, a dezvoltării neîntrerupte a tuturor localităţilor ţării. Iată de ce, le publicăm în întregime. GaVENTEB NOT? Participarea colectivă, susţinută de o înaltă conştiinţă cetăţenească - factor activ în MODERNIZAREA ŞI URBANIZAREA ORAŞULUI INTORSURA BUZĂULUI Comerţul în pas cu cerinţele prezentului — Chiar de la prima privire se poate constata că cerinţele comerciale ale locuitorilor Întorsurii Buzăului, sunt mult diferite faţă de cele de pe timpul fostei comune. Cum se reflectă concret, „pe viu" mutaţiile care au avut loc în viaţa populaţiei în modul de organizare a reţelei comerciale şi de deservire ? IOAN SON, vicepreşedinte al Cooperativei de consum Intorsura Buzăului . „De fapt majoritatea unităţilor noastre, respectiv, ceea ce se numeşte reţea comercială şi de deservire, au fost înfiinţate în aceşti ultimii trei ani. Chiar şi o simplă înşiruire este edificatoare, în prezent, în oraş, funcţionează alături de vechile magazine alimentare, acum extinse şi modernizate, o parfumerie, cofetărie, centru de desfacere a produselor lactate, o gogoşerie, măcelărie, un camping, braseria „Perla Buzăului", avem atelier mecanic de reparat auto, croitorie bărbătească şi de damă, frizerie, coafură, o brutărie dotată cu utilaje, modernne şi altele. In acelaşi timp piaţa de zi, construită aproape în întregime prin efortul propriu al localnicilor, precum şi complexul comercial modern deschis recent în centrul oraşului, încununează această dezvoltare. Pentru a demonstra însă evoluţia cerinţelor, care au determinat necestitatea extinderii reţelei comerciale, consider , că este bine să amintesc şi cîteva cifre. Astfel valoarea mărfurilor pe care le vom desface în acest an către populaţie creşte faţă de anul 1968 cu peste 3,3 milioane lei. Semnificativ, este că realizările înregistrate în anul 1970 faţă de 1968 sunt cu aproximativ 200.000 lei mai mari la mărfurile alimentare, cu aproape 600.000 lei la confecţii, cu 400.000 lei la lenjerie şi cu perie 200.000 lei la obiecte de uz casnic. De asemenea în aceeaşi perioadă veniturile încasate de către unităţile de prestaţii au crescut cu circa 430.000 lei. Aceste progrese obligă, "prefigurînd într-un fel şi evoluţia pretenţiilor viitoare, iar noi cei care răspundem de satisfacerea cerinţelor de mărfuri ale populaţiei, suntem conştienţi de îndatoririle ce ne stau în faţă". MIRCEA CRĂCIUN, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc : „Consider că nu este de loc o exagerare dacă susţinem că fiecare nouă realizare din scurta istorie a oraşului, poartă pe sine amprenta accentuată a voinţei localnicilor de a-şi crea, pe zi ce trece o viaţă mai frumoasă şi mai bogată. Şi ultimele succese o dovedesc cu prisosinţă. în acest an de exemplu, ne-am luat angajamentul, să realizăm munci voluntar-patriotice în valoare de 378.500 lei şi astfel să construim şi să reparăm porţiuni însemnate de drumuri şi trotuare, să amenajăm spaţii verzi, să reparăm podurile şi podeţele şi alte lucrări importante. Putem consemna cu satisfacţie, că, datorită dăruirii comune, toate acestea au fost realizate încă de la data de 15 aprilie. Pe lista celor care n-au precupeţit nici un efort pentru realizarea cu mult înainte de termen a obiectivelor planificate, se impun nume ca ale pensionarilor Valeriu Sporea şi Alexe Floroianu, a ţăranului Ioan Terzea, a zidarului Iosif Boriceanu, a dulgherului Gheorghe Ala, a casnicelor Elena Sporea, Paulina Suciu, Elena Bularca, a cizmarului Marcel Tohăneanu, a tinerilor şi elevilor: Florin Sporea, Traian Tohăneanu, Alexandru Crăciun şi a multor altora. Datorită activităţii pline de abnegaţie desfăşurate de majoritatea locuitorilor, recent, prin intermediul deputaţilor în Consiliul popular orăşenesc, am studiat împreună cu alegătorii din circumscripţii propunerile oamenilor muncii pentru fixarea unor noi obiective şi astfel, pînă la sfîrşitul anului, dublarea sau chiar triplarea angajamentului iniţial. Aşa sînt întorşurenii de azi, oameni harnici care îşi unesc forţele pentru ridicarea oraşului lor, lună de lună, an de ani, pe" noi trepte ale evoluţiei", realizarea aspiraţiilor lor, în aceste deziderate, azi doar declarate, constă garanţia realităţilor de mîine. Vom exemplifica aici, o parte dintre cerinţele concrete ale oamenilor muncii din Intorsura Buzăului, prin cîteva răspunsuri primite de la elevii din ultimii ani de liceu, care în cu-— Una dintre caracteristicile principale ale oraşului în comparaţie cu comuna este înflorirea vieţii culturale şi pe această bază realizarea unor creaţii artistice valoroase. De altfel, această latură a urbanizării comportă maturizarea localnicilor, creşterea considerabilă a cerinţelor de civilizaţie şi de progres. Cum se reflectă acest aspect în viaţa actuală a întorsurii Buzăului ? ALEXANDRU STÄUBLE, directorul Casei orăşeneşti de cultură . „Viaţa culturală a unui oraş şi în special a unui oraş care de abia a păşit pe calea urbanizării, cum este cazul nostru, are un dublu aspect, cu profunde implicaţii sociale. Pe de o parte se constată o preocupare sporită pentru activitatea artistică de amatori, respectiv pentru creşterea numerică a formaţiilor existente şi diversificarea lor ca genuri. Iar pe de altă parte, populaţia acordă un interes tot mai mare manifestaţiilor artistice valoroase, spectacolelor de teatru, concerte, precum şi unei biblioteci bine înzestrate, în mod normal cei chemaţi să organizeze şi să conducă activităţile culturale au datoria să călăuzească aceste noi deziderate spre făgaşul acumulării unor cunoştinţe care la rîndul lor să contribuie la dezvoltarea simţului artistic şi al dragostei pentru frumos, sau mai bine zis la înzestraAceste cîteva dorinţe, perfect realizabile în perioada imediat următoare denotă interesul cu care doreşte să participe tineretul, nu numai la rea. Uzarea dar şi la dezbaterea şi fixarea obiectivelor ce trebuie urmărite în vederea dotării localităţii cu noi caracteristici urbanistice. ,rea cetăţeanului cu calităţile necesare pentru a-şi petrece timpul liber în mod plăcut şi totodată util. Cu toate că numărul artiştilor amatori a crescut la peste 100 şi că rezultatele înregistrate în cadrul unor concursuri sunt semnificative, activitatea noastră culturală încă n-a dobîndit aceea bază de masă care îi este necesară. Explicaţiile sînt mai multe. Unele se leagă de condiţiile materiale care se vor rezolva numai atunci cînd se va da în folosinţă noua casă de cultură, iar celelalte sînt în strînsă concordanţă cu existenţa unui număr foarte mare de navetişti. Totuşi, chiar şi pînă la soluţionarea acestor greutăţi, noi căutăm forme şi metode specifice condiţiilor existente care să servească cerinţele cultural-artistice ale localnicilor. Astfel, prin diversificarea formaţiilor am reuşit să atragem la activitatea acestora cetăţeni aparţinând tuturor categoriilor sociale, medici, profesori cadre tehnice medii, muncitori, ţărani, elevi şi chiar şi pe unii navetişti. De asemenea, am intensificat schimburile de experienţă cu casele de cultură din alte localităţi şi invităm din ce în ce mai multe formaţii profesioniste din Braşov, Sibiu, Cluj, Buzău, etc. In aceeaşi ordine de idei, în vederea cultivării dragostei pentru muzică, şi Cultura un bun al tuturor ANUL IV. Nr. 394 Ne incintă ce s-a realizat dar nu ne putem mulţumi cu atît Pe uşa apartamentului nr. 14, la etajul III al blocului de locuinţă nr. II, dar în folosinţă cu cîteva luni în urmă se află afişat un nume : Pană Ioan. Nu ne-am anunţat vizita, însă avem noroc. La apelul soneriei ne întâmpină Vasilica Pană. — Ce aş putea să spun?!— se întreabă puţin mirată gazda, însă mai tîrziu, frazele curg de la sine. „Mutîndu-ne la bloc, ni s-a realizat un vechi vis. Nici nu vă puteţi imagina ce a însemnat, să stai ani de zile în gazdă şi să ai trei copii departe de tine, la părinţi. Acum sîntem cu toţii împreună, unul merge la şcoală, unul la grădiniţă, (deschisă şi ea,, nu de mult ) şi îl pregătesc şi pe al doilea să-l înscriu. Anul trecut am avut numai două camere, o dată cu predarea acestui bloc însă, am primit, un apartament cu trei camere. Astfel avem, mai mult loc să ne odihnim şi ne putem permite să asigurăm copiilor, condiţii corespunzătoare de joacă, învăţătură şi somn. Cum lucrăm amîndoi la Uzine, le Tractorul din Braşov şi încă în trei schimburi, nu ne poate fi indiferent unde şi cu cine rămân copiii în răstimpul cit sîntem la serviciu. — După părerea dumneavoastră care este principala sarcină în etapa actuală care revine gospodarilor acestui oraş? „Fără doar şi poate, succesele obţinute în ultimii ani sînt remarcabile, însă nu trebuie să uităm că există un mare număr de navetişti care, împreună cu mine şi cu soţul meu, îşi pierd o bună parte din timpul liber, fără nici un folos. Noi, mamele avem în permanenţă în vedere că practic timpul pe care-l irosim, cu călătoria este rupt din cel destinat îngrijirii copiilor. Este noim, mai deci că cea mai arzătoare cerinţă a noastră este să putem lucra acasă, în oraşul unde locuim şi astfel să putem trăi o viaţă de familie organizată, aşa cum ne-o dorim". B ■ ■ Bi BI I 1 fl 1i s Anchetă — realizată de LUDOVIC CSATA RSS Organizaţiile de masă şi obşteşti, factori activi în făurirea noilor condiţii sociale — In condiţiile efervescenţei creatoare care caracterizează viaţa con- temporană a oraşului Intorsura Buzăului, este greu de determinat, care este aportul adus de către organizaţiile de masă şi obşteşti la înregistrarea atîtor succese însemnate. De aceea, credemcă ar fi bine să ne oferiţi cîteva exemple concrete, care să demonstreze în mod elocvent modul în care au înţeles, sindicatele, celelalte organizaţii de masă şi obşteşti să contribuie la aplicarea în viaţă a sarcinilor stabilite de partid şi de stat în vederea înfloririi permanente a fiecărei localităţi în parte. GHEORGHE TOHANEANU, preşedintele Comitetului sindicatului de la U.E.I.L. Intorsura Buzăului : „Nu se poate vorbi despre o realizare anume, înregistrată de organizaţiile de masă şi obşteşti. Prin însăşi menirea lor, acestea au depus eforturi pentru susţinerea tuturor acţiunilor iniţiate de oamenii muncii şi pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor , economice, sociale şi culturale, pentru aplicarea în viaţă a hotărârilor şi măsurilor luate de partid şi de stat. în acest context este deosebit de important de evidenţiat participarea directă a omului nou, făuritor conştient al valorilor contemporane. Astfel, este demn de remarcat că urmărind fidel exemplul celor mai în vîrstă, din totalul orelor de muncă patriotică efectuate în cei trei ani, un număr de 291.000 laudă în special entuziasmul tineretului din întreprinderile, instituţiile şi din şcolile oraşului. De asemenea, se remarcă iniţiativa organizaţiilor sindicale şi ale comitetelor de femei datorită cărora s-au construit, printre altele, prin eforturi proprii, punctul stomatologic şi garajul pentru auto-salvările spitalului. în aceeaşi ordine de idei se mai poate consemna participarea activă a salariaţilor la executarea unor lucrări dintre care amintim introducerea încălzirii centrale la secţia de lăzi, amenajarea unei cantine pentru peste 100 de salariaţi, construcţiile destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale muncitorilor de la pădure etc."1. rectorală nr. 22 Floroaia Mare : „Acum se poate afirma că Floroaia nu mai este sat, ci aparţine — după cum se spune — „cu trup şi suflet" oraşului Intorsura Buzăului. Viaţa noastră contemporană se defineşte printr-o şosea bine întreţinută, lumină electrică în fiecare locuinţă, garduri aliniate, o şcoală nouă de 4 ani, poduri şi podeţe corespunzătoare, ritm intens la canalizarea malul Floroaia »şi multă, foarte multă iniţiativă din partea localnicilor. Oamenii de pe aici au prins dragoste pentru muncile efectuate în comun în interesul tuturor. ,Eau de acum pretenţii, primesc ajutor din partea statului şi participă direct la realizare. Iar rezultatele obţinute prin elanul sătenilor — noi între noi tot aşa ne numim încă — stimulează pentru fixarea unor noi obiective, spre modernizarea continuă a localităţii noastre care se numeşte: oraşul Intorsura Buzăului". — Munca voluntar-patriotică este într-adevăr una dintre principalele forme ale contribuţiei oamenilor muncii la înfrumuseţarea permanentă a localităţii în care trăiesc. Ea prin însăşi rezultatele concrete, imediate este o mărturie fidelă a noii conştiinţe a celor ce muncesc. Cum au răspuns şi cum răspund în prezent întorsurerii îndatoririlor ce le revin în acest domeniu ? Aceştia au primit După cum ne informa tovarăşa MARIANa BOBEŞ, directoarea Liceului, poate în nici un alt sector noul nu s-a afirmat atît de pregnant, ca în reţeaua şcolară a oraşului. în primul rînd în acest sens, demn de remarcat este, că Liceul de cultură generală a luat fiinţă o dată cu oraşul. Răstimpul trecut de atunci a însemnat darea în folosinţă a încă 10 noi săli de clasă, construite atît prin fonduri de investiţii cît şi prin contribuţia localnicilor, s-a amenajat un laborator , de fizică-chimie, o sală de gimnastică, iar numărul elevilor ca şi al cadrelor didactice bine pregătite s-a dublat. De asemenea, trebuie amintit că, în prezent, se construieşte o nouă sală de gimnastică care va fi dată din folosinţă în luna septembrie şi că, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de studii şi de şcolarizare constituie una dintre preocupările permanente ale organelor locale de partid şi de stat. Cu toate acestea tineretul, generaţia menită să continue opera părinţilor nu se declară nici pe departe mulţumită. El are visuri şi năzuinţe mult mai profunde. Şi este normal să se întîmple aşa. Elevii au contribuit din plin la toate succesele înregistrate în viaţa oraşului şi această participare directă i-a învăţat să lupte pentru fost doar paşi cînd vor fi principalii realizatori ai planurilor de perspectivă. EUGENIA BLENDICA: „Aş dori să se construiască un internat pentru, elevi şi mi-ar place să trăiesc şi să lucrez într-un oraş frumos, împînzit cu locuri de agrement". IOAN BACIU : „Să se construiască o bază sportivă bine dotată, să se modernizeze toate drumurile de acces spre satele învecinate şi pe ele să circule frecvent autobuze în toate direcţiile". IULIANA VITTA : „Un parc mare şi frumos ar aduce o notă în plus ,la aspectul estetic al oraşului. De asemenea s-ar mai putea amenaja fără eforturi deosebite un ştrand şi ar fi de dorit ca in locul clădirilor vechi să se înalţe altele noi, cu caracteristici urbane". ELENA TODIR : „Un cinematograf modern şi cel puţin un club al tineretului aşa cum există în toate marile oraşe". CONSTANTIN TUDOR : „Chioşcurile de răcoritoare şi unităţile de difuzare a presei fac parte din aspectul urban al localităţilor. La noi încă mai lipsesc cu desăvârşire". IOAN OLTEANU: „Să se continue lucrările de modernizare a oraşului într-un ritm mult mai intens". cunoaşterea acesteia, am organizat mici concerte educative, cu plăci, însoţite de explicaţii şi sperăm ca în curând publicul nostru să pretindă invitarea unei orchestre filarmonice. In mod logic există şi dificultăţi. Dar după părerea mea, esenţialul este faptul că faţă de viaţa culturală destul de plată . O dată cu urbanizarea accentuată a localităţii, s-a dezvoltat mult şi reţeaua sanitară. Constituie acestea un răspuns la cerinţele contemporare ale vieţii sociale a oraşului ? Dr. LIVIU PARASCHIVESCU, directorul spitalului : „Există o diferenţiere logică între psihologia omului care trăieşte în anumite condiţii, faţă de aceluia care i se bucură de un mediu social schimbat. Şi acest lucru se poate ilustra cu prisosinţă prin transformările care au avut loc în viaţa zonei noastre. Să luăm un exemplu. Este un lucru arhicunoscut, că omul prin natura sa se îngrijeşte mai mult de sănătatea organelor interne şi mai puţin de a celor periferice. Astfel spus numărul celor care se preocupă de sănătatea danturii lor poate ca care exista la nivelul comunei, azi chiar dacă fi materializarea întîrzie, 83 cel puţin cerinţele şi pre- ggenţiile se ridică de a- acum la nivelul din multe alte oraşe, ceea ce im- B Dlicit constituie o dova- B dă concretă a noii mentalităţi care îl caracterizează pe omul nostru nou, intersurean caracteriza gradul de civilizaţie a unei categorii sociale. Ei bine, în timp ce cu cîţiva ani în urmă aici funcţiona un singur medic stomatolog care lucra cu o aparatură rudimentară şi, sincer să fiu, nu avea prea multă bătaie de cap, azi doi medici cu un centru stomatologic bine înzestrat de abia fac faţă cerinţelor. Un alt aspect, la fel de concret este evoluţia asistentei de pediatrie. După cum se ştie mortalitatea infantilă este într-un fel un indice al nivelului de trai al unei colectivităţi. In comparaţie cu perioadele anterioare, secţia de pediatrie de acum, mult mai bine dotată şi cu medicamente şi cu aparatură, funcţionează în permanenţă cu încărcătură optimă. Iar această dezvoltare este caracteristică întregii asistenţe sanitare din Intorsura Buzăului prefigurînd necesităţile viitoare". Profunde mutaţii sociale B I ■ S B ffi I Urbanizarea - un proces continuu, din ce în ce mai cuprinzător — Vizitatorului de azi i se înfăţişează un orăşel de munte în plină evoluţie. Discuţiile purtate cu diferiţii interlocuitori — cum am făcut de altfel şi noi — îl lămuresc asupra saltului realizat în viaţa localităţii în ultimii trei ani şi în acelaşi timp asupra unor cerinţe şi deziderate exprimate mai mult sau mai puţin concis. Care sînt principalelei obiective pe care le au în vedere, în perioada imediat următoare şi ce planuri de viitor au cei care se numesc pe drept cuvînt „gospodarii oraşului ?". Ing. IOAN RUSU, directorul U.E.I.L. Intorsura Buzăului, şeful comisiei economice a Comitetului orăşenesc de partid : „Ceea ce s-a înfăptuit pînă în prezent nu poate să fie decît începutul, respectiv baza evoluţiilor viitoare, Comitetul orăşenesc de partid are şi ar în vedere aceleaşi principii în jurul cărora şi-a axat activitatea şi pînă acum. Măsurile luate pe plan local, studiile întreprinse precum şi investiţiile prevăzute prin planul de stat urmăresc acelaşi scop final: realizarea unui oraş modern din toate punctele de vedere. Dintre obiectivele mai importante se pot aminti extinderea unităţillor economice actuale, intenţia Consiliului popular orăşenesc de a înfiinţa o secţie de covoare de tip oriental, continuarea construcţiilor, edilitare, dintre care se remarcă o şcoală generală cu 8 clase, clădirea unei case de cultură moderne, un nou sediu pentru Comitetul orăşenesc de partid şi pentru Consiliul popular orăşenesc, construirea unei băi comunale, a unui han turistic, în„fiinţarea unei crescătorii de păstrăvi cu o capacitate de 10.000 kg. anual, construirea de noi blocuri de locuinţe, dezvoltarea actualei secţii de gospodărie, care să formeze baza industriei locale viitoare, şi multe altele. O bună parte dintre aceste prevederi vor fi atacate încă din acest an. Celelalte vizează evoluţii pentru anii următori. Iar factorul economic aşa cum s-a văzut şi pînă acum, va aduce cu sine noi mutaţii sociale şi culturale". B m Iui mi 1 1 B ■ şi ii 1B Bl i ü -.,ui>a;M»«i8SiaaiM!iK!i«!g?-r aig'niBiiWl■lal^■lMial■8l■ iitaiaiii«iHiMIMlMiaiîlBIHIBIMiaiBIBIBIBiHIBIBIMl«IBIW«IM«IBlliiFI»IB:lBllBWI»lBîW»WIBIBIBlfflHai«IBIB:IBIBIBlBl»HBHilW-l»Hi.|gnaiB)BltaiKIBI»IIBiaSiii-