Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)

1971-07-31 / nr. 394

l­a 1 Fiecare lună, fiecare an o nouă treaptă pe calea continuei dezvoltări . Nu de mult cel ca­re voia să ajungă la Floroaia, pe timp de ploa­ie, era obligat să iară adevărate acrobaţii pen­tru a nu se împotmoli în glodul cleios. Cît despre autovehicule, să nu mai vorbim. De voie de ne­voie ele aveau staţia ter­minus la marginea satu­lui. Azi însă. .. Dar mai bine ar fi să ne vorbeas­că, despre transformările petrecute, un localnic. ION D­RACIU, pădurar comunal deputat orăşe­nesc în circumscripţia e- Fag. 2 1I „Poporul trebuie să acţioneze conştient pentru rezolvarea tu­turor problemelor ce se ridică în procesul făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, să-şi faureasca în mod conştient viitorul'' NICOLAE CEAUŞESCU (Din Expunerea prezentată la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activității politice şi cultural-educa­tive). ai9 Ei Hi si1 i§ i§ *■» iIi i i iif ftKi B M BII1 In trei ani mai mult decît trei secole — De curind, oraşul Intorsura Buzăului a îm­plinit trei ani de exis­tenţă. Care sunt princi­palele caracteristici care marchează transformările petrecute în viaţa aces­tei localităţi ? SERGIU MANOLATOS, primarul oraşului: „Dacă ar fi să com­parăm aceşti trei ani cu perioadele anterioare, am putea afirma cu certitu­dine că au adus mai multe modificări, atît în aspectul localităţii cît şi în viaţa sa economico­­socială şi culturală, de­­cât ultimele trei secole. Dovezile, care demon­strează drumul parcurs de la vechea comună de munte până la actualul orăşel pornit grabnic pe calea urbanizării, sunt nenumărate. Fiecare lo­cuitor din Int­­ura Bu­zăului, Floroaia şi Bră­­det — sate care au in­trat în componenţa ac­tualului oraş — poate e­­numera tot atîtea iposta­ze ale noului. în cîteva cuvinte, localitatea de acum cîţiva ani se putea caracteriza prin nori de praf, două rînduri de dale în centru pe o por­ţiune de 200 metri şi drumuri impracticabile pe timp, de ploaie spre sa­tele aparţinătoare. Pornind de la aseme­nea premise, Comitetul orăşenesc de partid, de la bun început şi-a fixat două obiective principale, pe care le-a urmărit în­deaproape. Demn de re­marcat este că în ambele direcţii s-au obţinut, re­zultate însemnate. Ast­fel, în primul rînd s-a ridicat problema depis­tării posibilităţilor exis­tente pentru valorifica­rea locală a potenţialu­lui creator, respectiv , a forţei de muncă de care dispune această zonă. în al doilea rînd şi în strîn­­să corelaţie cu primul as­pect am avut­ în vedere transformarea urbanisti­că a localităţii. Ca o caracteristică generală, în îndeplinirea acestor deziderate, putem apre­cia, că hotărârile Comi­tetului executiv al Con­siliului popular orăşe­nesc au fost fructifica­te, datorită aportului susţinut al marii majo­rităţi a populaţiei, a că­rei cerinţe şi principii au evoluat o dată cu oraşul, în această ordine de idei se remarcă extinde­rea şi întărirea unor o­­biective economice, cu­m ar fi modernizarea Fa­bricii de lăzi din cadrul U.E.I.L. Intorsura Buzău­lui, datorită căreia s-a dublat numărul muncito­rilor angajaţi perma­nent în acest sector, s-a creat o fabrică de cără­mizi şi o secţie de pre­fabricate care, în peri­oadele de vîr­f oferă loc de muncă la peste 225 de salariaţi, iar recent, pe lîngâ Consiliul popu­lar orăşenesc a­ luat fiin­ţă o secţie de gospodă­rire cu sere de flori şi legume, grupă de zidari constructori, sector pen­tru executarea vazelor de flori şi produse prefa­bricate din beton şi un atelier de proiectare pentru construcţii. Dacă în privinţa asi­gurării locurilor de mun­că, necesare pentru re­ducerea numărului nave­tiştilor, aşa cum reiese din exemplele amintite, încă nu s-au făcut prea multe şi urmează ca vii­torul să aducă o rezol­vare mai eficientă, în ceea ce priveşte dezvol­tarea urbanistică a ora­şului, rezultatele sunt mult superioare. Desigur şi în acest sens mai sunt încă foarte multe de fă­cut. Un oraş modern nu se poate realiza de la o zi la alta, însă dărui­rea localnicilor, îndîrji­­rea cu care au contribuit la întocmirea planurilor cît şi la înfrumuseţarea propriu-zisă, la lucrările de modernizare, au în­ceput să-şi arate roade­le. Este de ajuns să a­­mintim că în decurs de trei ani cetăţenii oraşu­lui au efectuat în total 525.000 ore de: muncă voluntar-patriotică şi va­loarea lucrărilor , execu­tate astfel se ridică la peste 2,1 milioane lei. Ca rezultat direct al a­­cestor eforturi s-au as­faltat peste 3 km dru­muri,­s-au reparat şi pie­truit alţi 18 km, s-au construit 3 km trotuare şi s-au aliniat 10 ţan de gardu­ri. De asemenea, am contribuit cu toţii la înălţarea a două blocuri de locuinţe, a unei şcoli noi la Floroaia, a unui complex comercial şi la numeroase alte obiective construite în ultimii ani. Consider că, semnifi­cativ este în primul rînd, profunda schimbare sur­venită în gradul de con­ştiinţă a oamenilor­­ cei care în trecutul nu prea îndepărtat nu-şi execu­tau nici măcar prestaţii­le, azi răspund cu en­tuziasm la toate apelu­rile, şi sunt capabili să realizeze „din roabă şi lopată" lucruri de am­ploare, ca noul pod peste rî­ul Buzău şi altele si­milare, în fond, din ast­fel de mutaţii izvorăşte tot ce ne înconjoară". 0% Carafele dialogului omul, omul nou se a­­rată în toată măreţia sa, atît prin fapte cît şi prin gînduri. Conştiinţa con­temporaneităţii, menirea sa socială îl obligă, cre­­indu-i îndatoriri de prim ordin, să păşească în fie­care zi înainte, să cu­cerească culmi pe care altădată poate nici nu le-a visat. Şi după fiecare pe­rioadă de efort, el face un bilanţ cuprinzător a tot ce a reuşit să reali­zeze şi a tot ce mai are de realizat. Faptele sunt cele petrecute, ele ne dezvăluie rezultatele dă­ruirii conştiente. Gîndu­­rile sînt viitorul, măr­turia elanului ce-l poar­tă mai departe. Cele două caracteristici, la un loc, ne dau măsura obiecti­­­­vităţii bilanţului, repre­zintă însăşi esenţa soci­etăţii noastre socialiste, participarea activă a fie­cărui om al muncii, la făurirea planurilor de ieri, de azi şi de mîine, participarea nemijlocită la aplicarea în viaţă a hotărîrilor luate, într-un cuvînt participarea direc­tă a tuturor cetăţenilor ţării la înflorirea perma­nentă a patriei noastre scumpe. Pornind de la acest a­­devăr major al vieţii noastre de toate­ zilele, am purtat un dialog cu câţiva dintre locuitorii, dintre gospodarii oraşu­lui Intorsura Buzăului, unul dintre cele mai ti­nere oraşe ale judeţu­lui. Răspunsurile primi­te cuprind în sine măr­turia mândriei îndatori­rilor împlinite, analiza certă şi multilaterală a realităţii cotidiene şi ce­rinţele generatoare de planuri pentru viitor, fi­le ne dezvăluie con­ştiința răspunderii con­structorului permanent, a făuritorului prezent pretutindeni, a progre­sului, în toate domenii­le de activitate, a dez­voltării neîntrerupte a tuturor localităţilor ţării. Iată de ce, le publicăm în întregime. GaVENTEB NOT? Participarea colectivă, susţinută de o înaltă conştiinţă cetăţenească - factor activ în MODERNIZAREA ŞI URBANIZAREA ORAŞULUI INTORSURA BUZĂULUI Comerţul în pas cu cerinţele prezentului — Chiar de la prima privire se poate constata că cerinţele comerciale ale locuitorilor Întorsurii Buzăului, sunt mult dife­­rite faţă de cele de pe timpul fostei comune. Cum se reflectă concret, „pe viu" mutaţiile care au avut loc în viaţa po­pulaţiei în modul de or­ganizare a reţelei comer­ciale şi de deservire ? IOAN SON, vicepreşe­dinte al Cooperativei de consum Intorsura Buzău­lui . „De fapt majoritatea unităţilor noastre, respec­tiv, ceea ce se numeşte reţea comercială şi de deservire, au fost înfiin­ţate în aceşti ultimii trei ani. Chiar şi o simplă înşiruire este edificatoa­re, în prezent, în oraş, funcţionează alături de vechile magazine alimen­tare, acum extinse şi mo­­dernizate, o parfumerie, cofetărie, centru de des­facere a produselor lacta­te, o gogoşerie, măcelă­rie, un camping, braseria „Perla Buzăului", avem atelier mecanic de repa­rat auto, croitorie bărbă­tească şi de damă, fri­­­­zerie, coafură, o brutărie dotată cu utilaje, modern­­ne şi altele. In acelaşi timp piaţa de zi, construi­tă aproape în întregime prin efortul propriu al lo­calnicilor, precum şi com­­plexul comercial modern deschis recent în centrul oraşului, încununează a­­ceastă dezvoltare. Pen­tru a demonstra însă evo­luţia cerinţelor, care au determinat necestitatea extinderii reţelei comer­ciale, consider , că este bine să amintesc şi cîte­va cifre. Astfel valoarea mărfurilor pe care le vom desface în acest an către populaţie creşte fa­ţă de­ anul 1968 cu peste 3,3 milioane lei. Semnifi­cativ, este că realizările înregistrate în anul 1970 faţă de 1968 sunt cu apro­ximativ 200.000 lei mai mari la mărfurile alimen­tare, cu aproape 600.000 lei la confecţii, cu 400.000 lei la lenjerie şi cu perie 200.000 lei la obiecte de uz casnic. De asemenea în aceeaşi perioadă veni­turile încasate de către unităţile de prestaţii au crescut cu circa 430.000 lei. Aceste progrese obli­gă, "prefigurînd într-un fel şi evoluţia pretenţii­lor viitoare, iar noi cei care răspundem de satis­facerea cerinţelor de măr­furi ale populaţiei, sun­tem­ conştienţi de îndato­­ririle ce ne stau în fa­ţă". MIRCEA CRĂCIUN, vi­cepreşedinte al Consiliu­lui popular orăşenesc : „Consider că nu este de loc o exagerare dacă susţinem că fiecare nouă realizare din scurta isto­rie a oraşului, poartă pe sine amprenta accentuată a voinţei localnicilor de a-şi crea, pe zi ce trece o viaţă mai frumoasă şi mai bogată. Şi ultimele succese o dovedesc cu prisosinţă. în acest an de exemplu, ne-am luat an­gajamentul, să realizăm munci voluntar-patriotice în valoare de 378.500 lei şi astfel să construim şi să reparăm porţiuni însem­nate de drumuri şi tro­tuare, să amenajăm spaţii verzi, să reparăm poduri­le şi podeţele şi alte lu­crări importante. Putem consemna cu satisfacţie, că, datorită dăruirii co­mune, toate acestea au fost realizate încă de la data de 15 aprilie. Pe lis­ta celor care n-au precu­peţit nici un efort pen­tru realizarea cu mult înainte de termen a o­­biectivelor planificate, se impun nume ca ale pensionarilor Valeriu Sporea şi Alexe Floroia­­nu, a ţăranului Ioan Ter­­zea, a zidarului Iosif Bo­­riceanu, a dulgherului Gheorghe Ala, a casni­celor Elena Sporea, Pau­lina Suciu, Elena Bular­­ca, a cizmarului Marcel Tohăneanu, a tinerilor şi elevilor: Florin Sporea, Traian Tohăneanu, Ale­xandru Crăciun şi a mul­tor altora. Datorită acti­vităţii pline de abnegaţie desfăşurate de majorita­tea locuitorilor, recent, prin intermediul deputa­ţilor în Consiliul popu­lar orăşenesc, am studiat împreună cu alegătorii din circumscripţii propu­nerile­ oamenilor muncii pentru fixarea unor noi obiective şi astfel, pînă la sfîrşitul anului, dubla­rea sau chiar triplarea angajamentului iniţial. Aşa sînt întorşurenii de azi, oameni harnici care îşi unesc forţele pentru ridicarea oraşului lor, lu­­nă de lună, an de ani, pe" noi trepte a­le evoluţiei", realizarea aspiraţiilor lor, în aceste deziderate, azi doar declarate, con­stă garanţia realităţilor de mîine. Vom exempli­fica aici, o parte dintre cerinţele concrete ale oa­menilor muncii din In­torsura Buzăului, prin cî­teva răspunsuri primite de la elevii din ultimii ani de liceu, care în cu-— Una dintre caracte­risticile principale ale o­­raşului în comparaţie cu comuna este înflorirea vieţii culturale şi pe a­­ceastă bază realizarea u­­nor creaţii artistice valo­roase. De altfel, această latură a urbanizării com­portă maturizarea local­nicilor, creşterea conside­rabilă a cerinţelor de ci­vilizaţie şi de progres. Cum se reflectă acest as­pect în viaţa actuală a întorsurii Buzăului ? ALEXANDRU STÄUB­­LE, directorul Casei oră­şeneşti de cultură . „Viaţa culturală a u­­nui oraş şi în special a unui oraş care de abia a păşit pe calea urbaniză­rii, cum este cazul nos­tru, are un dublu aspect, cu profunde implicaţii sociale. Pe de o parte se constată o preocupare sporită pentru activita­tea artistică de amatori, respectiv pentru creşte­rea numerică a formaţii­lor existente şi diversifi­carea lor ca genuri. Iar pe de altă parte, popu­laţia acordă un interes tot mai mare manifesta­ţiilor artistice valoroase, spectacolelor de teatru, concerte, precum şi unei biblioteci bine înzestrate, în mod normal cei che­maţi să organizeze şi să conducă activităţile cul­turale au datoria să că­lăuzească aceste noi de­ziderate spre făgaşul a­­cumulării unor cunoştin­ţe care la rîndul lor să contribuie la dezvoltarea simţului artistic şi al dra­gostei pentru frumos, sau mai bine zis la înzestra­Aceste cîteva dorinţe, perfect realizabile în pe­rioada imediat următoa­re denotă interesul cu care doreşte să participe tineretul, nu numai la rea. Uzarea dar şi la dezbate­rea şi fixarea obiective­lor ce trebuie urmări­te în vederea dotării lo­calităţii cu noi caracte­ristici urbanistice. ,­rea cetăţeanului cu cali­tăţile necesare pentru a-şi petrece timpul liber în mod plăcut şi totoda­tă util. Cu toate că numărul artiştilor amatori a cres­cut la peste 100 şi că rezultatele înregistrate în cadrul unor concursuri sunt semnificative, acti­vitatea noastră culturală încă n-a dobîndit aceea bază de masă care îi es­te necesară. Explicaţiile sînt mai multe. Unele se leagă de condiţiile mate­riale care se vor rezolva numai atunci cînd se va da în folosinţă noua ca­să de cultură, iar cele­lalte sînt în strînsă con­cordanţă cu existenţa u­­nui număr foarte mare de navetişti. Totuşi, chiar şi pî­nă la soluţionarea a­­cestor greutăţi, noi cău­tăm forme şi metode spe­cifice condiţiilor exis­tente care să servească cerinţele cultural-artisti­­ce ale localnicilor. Ast­fel, prin diversificarea formaţiilor am reuşit să atragem la activitatea a­­cestora cetăţeni aparţi­nând tuturor categoriilor sociale, medici, profe­sori cadre tehnice medii, muncitori, ţărani, elevi şi chiar şi pe unii na­vetişti. De asemenea, am intensificat schimburile de experienţă cu casele de­ cultură din alte loca­lităţi şi invităm din ce în ce mai multe formaţii profesioniste din Braşov, Sibiu, Cluj, Buzău, etc. In aceeaşi ordine de idei, în vederea cultivării dra­gostei pentru muzică, şi Cultura un bun al tuturor ANUL IV. Nr. 394 Ne incintă ce s-a realizat dar nu ne putem mulţumi cu atît Pe uşa apartamentului nr. 14, la etajul III al blocului de locuinţă nr. II, dar în folosinţă cu cî­teva luni în urmă se află afişat un nume : Pană Ioan. Nu ne-am anunţat vizita, însă avem noroc. La apelul soneriei ne întâmpină Vasilica Pană. — Ce aş putea să spun?!­­— se întreabă pu­ţin mirată gazda, însă mai tîrziu, frazele curg de la sine. „Mutîndu-ne la bloc, ni s-a realizat un vechi vis. Nici nu vă pu­teţi imagina ce a însemnat, să stai ani de zile în gazdă şi să ai trei copii departe de tine, la părinţi. Acum sîntem cu toţii împreună, unul mer­ge la şcoală, unul la gră­diniţă, (deschisă şi ea,, nu de mult ) şi îl pre­gătesc şi pe al doilea să-l înscriu. Anul trecut am avut numai două camere, o dată cu predarea acestui bloc însă, am primit, un apartament cu trei came­re. Astfel avem, mai mult loc să ne odihnim şi ne putem permite să asigu­răm copiilor, condiţii co­respunzătoare de joacă, învăţătură şi somn. Cum lucrăm amîndoi la Uzine, le Tractorul din Braşov şi încă în trei schimburi, nu ne poate fi indiferent unde şi cu cine rămân copiii în răstimpul cit sîntem la serviciu. — După părerea dum­neavoastră care este principala sarcină în eta­pa actuală care revine gospodarilor acestui oraş? „Fără doar şi poate, succesele obţinute în ul­timii ani sînt remarcabi­le, însă nu trebuie să uităm că există un mare număr de navetişti ca­re, împreună cu mine şi cu soţul meu, îşi pierd o bună parte din timpul li­ber, fără nici un folos. Noi, mamele avem în permanenţă în vedere că practic timpul pe care-l irosim, cu călătoria este rupt din cel destinat în­grijirii copiilor. Este noim, mai deci că cea mai arză­toare cerinţă a noastră este să putem lucra aca­să, în oraşul unde locuim şi astfel să putem trăi o viaţă de familie organi­zată, aşa cum ne-o do­­rim". B ■ ■ B­i BI I 1 fl 1i s Anchetă — realizată de LUDOVIC CSATA R­­­SS Organizaţiile de masă şi obşteşti, factori activi în făurirea noilor condiţii sociale — In condiţiile eferves­cenţei creatoare care ca­racterizează viaţa con-­­ temporană a oraşului In­torsura Buzăului, este greu de determinat, care este aportul adus de către organizaţiile de ma­să şi obşteşti la înregis­trarea atîtor succese în­semnate. De aceea, cre­dem­­că ar fi bine să ne oferiţi cîteva exemple concrete, care să demon­streze în mod elocvent modul în care au înţe­­les, sindicatele, celelalte organizaţii de masă şi obşteşti să contribuie la aplicarea în viaţă a sar­cinilor stabilite de partid şi de stat în vederea în­floririi permanente a fie­cărei localităţi în parte. GHEORGHE TOHA­­NEANU, preşedintele Co­mitetului sindicatului de la U.E.I.L. Intorsura Bu­zăului : „Nu se poate vorbi despre o realizare anu­me, înregistrată de orga­nizaţiile de masă şi ob­şteşti. Prin însăşi menirea lor, acestea au depus efor­turi pentru susţinerea tu­turor acţiunilor iniţiate de oamenii muncii şi pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor , economice, sociale şi culturale, pen­tru aplicarea în viaţă a hotărârilor şi măsurilor luate de partid şi de stat. în acest context este deo­­sebit de important de evidenţiat participarea directă a omului nou, făuritor conştient al va­lorilor contemporane. Astfel, este demn de re­marcat că urmărind fidel exemplul celor mai în vîrstă, din totalul orelor de muncă patriotică efec­tuate în cei trei ani, un număr de 291.000 laudă în special entuziasmul ti­neretului din întreprinde­rile, instituţiile şi din şcolile oraşului. De ase­menea, se remarcă iniţia­tiva organizaţiilor sindi­cale şi ale comitetelor de femei datorită cărora s-au construit, printre altele, prin eforturi proprii, punc­­tul stomatologic şi gara­jul pentru auto-salvările spitalului. în aceeaşi or­dine de idei se mai poate consemna participarea activă a salariaţilor la executarea unor lucrări dintre care amintim intro­ducerea încălzirii centrale la secţia de lăzi, amenaja­rea unei cantine pen­tru peste 100 de sa­lariaţi, construcţiile des­tinate îmbunătăţirii con­diţiilor de muncă şi de viaţă ale muncitorilor de la pădure etc."1. rectorală nr. 22 Floroaia Mare : „Acum se poate afirma că Floroaia nu mai este sat, ci aparţine — după cum se spune — „cu trup şi suflet" ora­şului Intorsura Buzăului. Viaţa noastră contempo­rană se defineşte prin­t­r-o şosea bine întreţi­nută, lumină electrică în fiecare locuinţă, garduri aliniate, o şcoală nouă de 4 ani, poduri şi podeţe corespunzătoare, ritm in­tens la canalizarea m­alul Floroaia »şi multă, foarte multă iniţiativă din par­tea localnicilor. Oamenii de pe aici au prins dra­goste pentru muncile e­­fectuate în comun în in­teresul tuturor. ,E­­au de acum pretenţii, primesc ajutor din partea statu­lui şi participă direct la realizare. Iar rezultatele obţinute prin elanul săte­nilor — noi între noi tot aşa ne numim încă — stimulează pentru fixarea unor noi obiective, spre modernizarea continuă a localităţii noastre care se numeşte: oraşul Intorsura Buzăului". — Munca voluntar-pa­­triotică este într-adevăr una dintre principalele forme ale contribuţiei oa­menilor muncii la înfru­museţarea permanentă a localităţii în care trăiesc. Ea prin însăşi rezultatele concrete, imediate este o mărturie fidelă a noii conştiinţe a celor ce mun­cesc. Cum au răspuns şi cum răspund în prezent întorsurerii îndatoririlor ce le revin în acest do­meniu ? Aceştia au primit După cum ne informa tovarăşa MARIANa BO­­BEŞ, directoarea Liceu­lui, poate în nici un alt sector noul nu s-a afir­mat atît de pregnant, ca în reţeaua şcolară a o­­raşului. în primul rînd în acest sens, demn de remarcat este, că Liceul de cultură generală a luat fiinţă o dată cu ora­şul. Răstimpul trecut de­ atunci a însemnat darea în folosinţă a încă 10 noi săli de clasă, cons­truite atît prin fonduri de investiţii cît şi prin contribuţia localnicilor, s-a amenajat un labora­tor , de fizică-chimie, o sală­ de gimnastică, iar numărul elevilor ca şi al cadrelor didactice bine pregătite s-a dublat. De asemenea, trebuie amin­tit­ că, în prezent, se con­struieşte o nouă sală de gimnastică care va fi dată din folosinţă în luna sep­tembrie şi că, îmbunătă­ţirea continuă a condiţii­lor de studii şi de şcola­rizare constituie una dintre preocupările per­manente ale organelor lo­cale de partid şi de stat. Cu toate acestea tine­retul, generaţia menită să continue opera părinţi­­lor nu se declară nici pe de­parte mulţumită. El are visuri şi năzuinţe mult mai profunde. Şi este normal să se întîm­­ple aşa. Elevii au contri­buit din plin la toate suc­cesele înregistrate în via­ţa oraşului şi această participare directă i-a învăţat să lupte pentru fost doar paşi cînd vor fi principalii realizatori ai planurilor de perspectivă. EUGENIA BLENDICA: „Aş dori să se constru­iască un internat pentru, elevi şi mi-ar place să trăiesc şi să lucrez în­tr-un oraş frumos, împîn­­zit cu locuri de agre­ment". IOAN BACIU : „Să se construiască o bază spor­tivă bine dotată, să se modernizeze toate dru­murile de acces spre sa­tele învecinate şi pe ele să circule frecvent auto­buze în toate direcţiile". IULIANA VITT­A : „Un parc mare şi frumos ar aduce o notă în plus ,la aspectul estetic al ora­şului. De asemenea s-ar mai putea amenaja fără eforturi deosebite un ştrand şi ar fi de dorit ca in locul clădirilor vechi să se înalţe altele noi, cu caracteristici ur­bane". ELENA TODIR : „U­n cinematograf modern şi cel puţin un club al ti­neretului aşa cum există în toate marile oraşe". CONSTANTIN TUDOR : „Chioşcurile de răcori­toare şi unităţile de di­fuzare a presei fac parte din aspectul urban al lo­calităţilor. La noi încă mai lipsesc cu desăvâr­şire". IOAN OLTEANU: „Să se continue lucrările de modernizare a oraşului într-un ritm mult mai intens". cunoaşterea acesteia, am organizat mici concerte educative, cu plăci, în­soţite de explicaţii şi sperăm ca în curând pu­blicul nostru să pretindă invitarea unei orches­tre filarmonice. In mod logic există şi dificultăţi. Dar după părerea mea, esenţialul este faptul că faţă de viaţa culturală destul d­e plată . O dată cu urbaniza­rea accentuată a locali­tăţii, s-a dezvoltat mult şi reţeaua sanitară. Con­stituie acestea un răs­puns la cerinţele con­­temporare ale vieţii so­ciale a oraşului ? Dr. LIVIU PARASCHI­­VESCU, directorul spita­lului : „Există o diferenţiere logică între psihologia omului care trăieşte în anumite condiţii,­ faţă de a­celuia care i se bucură de un­­ mediu social schimbat. Şi acest lucru se poate ilustra cu pri­sosinţă prin transformă­rile care au avut loc în viaţa zonei noastre. Să luăm un exemplu. Este un lucru arhicunoscut, că omul prin natura sa se­ îngrijeşte mai mult de­­ sănătatea organelor in­terne şi mai puţin de a celor periferice. Astfel spus numărul celor care se preocupă de sănătatea danturii lor poate ca­ care exista la nivelul­­ comunei, azi chiar dacă fi materializarea întîrzie, 83 cel puţin cerinţele şi pre- gg­­enţiile se ridică de a- a­cum la nivelul din multe alte oraşe, ceea ce im- B Dlicit constituie o dova- B dă concretă a noii men­talităţi care îl caracteri­zează pe omul nostru nou, intersurean ca­racteriza gradul de civi­lizaţie a unei categorii sociale. Ei bine, în timp ce cu cîţiva ani în ur­mă aici funcţiona un sin­gur medic stomatolog care lucra cu o aparatu­ră rudimentară şi, sincer să fiu, nu avea prea mul­tă bătaie de cap, azi doi medici cu un centru sto­matologic bine înzestrat de abia fac faţă cerinţe­lor. Un alt aspect, la fel de concret este evoluţia asistentei de pediatrie. După cum se ştie morta­litatea infantilă este într-un fel un indice al nivelului de trai al unei colectivităţi. In compa­raţie cu perioadele ante­rioare, secţia de pediatrie de acum, mult mai bine dotată şi cu medicamen­te şi cu aparatură, func­ţionează în permanenţă cu încărcătură optimă. Iar această dezvoltare es­te caracteristică întregii asistenţe sanitare din In­torsura Buzăului prefi­­gurînd necesităţile vii­toare". Profunde mutaţii sociale B I ■ S B ffi I ­ Urbanizarea - un proces continuu, din ce în ce mai cuprinzător — Vizitatorului de azi i se înfăţişează un orăşel de munte în plină evolu­ţie. Discuţiile purtate cu diferiţii interlocuitori — cum am făcut de altfel şi­ noi — îl lămuresc asupra saltului realizat în viaţa localităţii în ultimii trei ani şi în acelaşi timp a­­supra unor cerinţe şi deziderate exprimate mai mult sau mai puţin con­cis. Care sînt principale­­lei obiective pe care le au­ în vedere, în perioada imediat următoare şi ce planuri de viitor au cei care se numesc pe drept cuvînt „gospodarii ora­şului ?". Ing. IOAN RUSU, di­rectorul U.E.I.L. Intorsu­­ra Buzăului, şeful co­misiei economice a­ Co­mitetului orăşenesc de partid : „Ceea ce s-a înfăptuit pînă în prezent nu poate să fie decît începutul, respectiv baza evoluţii­lor viitoare, Comitetul orăşenesc de partid are şi ar­ în vedere aceleaşi principii în jurul cărora şi-a axat activitatea şi­­ pînă acum. Măsurile lua­te pe plan local, studiile întreprinse precum şi in­vestiţiile prevăzute prin planul de stat urmăresc acelaşi scop final: reali­zarea unui oraş modern din toate­­ punctele de ve­­dere. Dintre obiectivele mai importante se pot aminti extinderea unităţil­lor economice actuale, in­tenţia Consiliului popu­lar orăşenesc de a înfiin­ţa o secţie de covoare de tip oriental, continuarea construcţiilor, edilitare, dintre care se remarcă o şcoală generală cu 8 clase, clădirea unei case de cultură moderne, un nou sediu pentru Comite­tul orăşenesc de partid şi pentru Consiliul popu­lar orăşenesc,­­ construi­rea unei băi comunale, a unui han turistic, în­„­fiinţarea unei crescătorii de păstrăvi cu o capaci­tate de 10.000 kg. anual, construirea de noi blocuri de locuinţe, dezvoltarea actualei secţii de gospo­dărie, care să formeze baza industriei locale vii­toare, şi multe altele. O bună parte dintre a­­ceste prevederi vor fi atacate încă din acest an. Celelalte vizează evoluţii pentru anii următori. Iar factorul economic aşa cum s-a văzut şi pînă acum, va aduce cu sine noi mutaţii sociale şi culturale". B m Iui mi 1 1 B ■ şi ii 1B Bl i ü -.,ui>a;M»«i8SiaaiM!iK!i«!g?-r aig'niBiiWl■lal^■lMial■8l■ iitaiaiii«iHiMIMlMiaiîlBIHIBIMiaiBIBIBIBiHIBIBIMl«IBIW«IM«IBlliiFI»IB:lBllBWI»lBîW»WIBIBIBlfflHai«IBIB:IBIBIBlBl»HBHilW-l»Hi.|gnaiB)BltaiKIBI»IIBiaSiii-

Next