Cuvîntul Nou, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 603-628)
1972-04-08 / nr. 609
Colectivul I.I.L. „Localprod“ poate şi trebuie să-şi îndeplinească integral sarcinile de plan Cuprinşi încă de febra încheierii primului trimestru al anului, salariaţii întreprinderii de industrie locală „Localprod" din Sfîntu Gheorghe, încearcă să-şi sincronizeze forţele pentru ca actuala etapă de producţie, a doua din anul acesta, să le aducă rezultate mai convingătoare. De ce ? Pentru că, bilanţul primului trimestru, în ciuda unor eforturi suplimentare, nu le poate onora calitatea de angajaţi ai unei unităţi socialiste. Cu toate că producţia marfă a fost realizată în proporţie de 100 la sută, iar sarcinile de export au fost îndeplinite şi chiar depăşite cu 5 procente, întreprinderea a rămas deficitară pe primul trimestru la indicatorul producţie globală. Secţia care aruncă umbră pe firma unităţii este cea de confecţii metalice, cu toate că nu se poateacuza o incompetenţă profesională ori lipsa de conştiinţă a muncitorilor.ce lucrează în colectivul amintit Motivele sînt cu totul altele. Consemnate în discuţiile cu diferiţi factori din întreprindere, le prezentăm, succint, în rîndurile de mai jos. — E adevărat, relatează Béla Jozsa, şeful secţiei, noi nu ne-am realizat sarcinile de plan, la indicatorul producţie globală. Ceilalţi indicatori i-am realizat şi unii chiar i-am depăşit. Marea cauză a situaţiei deloc convenabile este neritmicitatea producţiei în primele luni din trimestrul I şi aceasta datorită lipsei unor materii prime şi materiale cum ar fi: vopsea lovitură de ciocan, ţeava pentru scaune pliante, şuruburi de lemn, nituri, materiale laminate şi altele. La aceasta se adaugă şi nerealizarea numărului mediu scriptic de salariaţi. In luna martie de exemplu, am lucrat cu mai puţin de 60 de oameni, faţă de plan. In ceea ce priveşte producţia trimestrului actual, am demarat mai bine. Pentru luna aprilie, deja avem asigurate toate contractele, şi din primele zile înregistrăm un sensibil avans de producţie. — Trebuie să recunoaştem, afirmă strungarul Jenö Dobricza, secretarul organizaţiei de partid, că în secţie avem mulţi oameni bine pregătiţi profesional, conştienţi. Dovadă e că în luna martie, lună în care aprovizionarea a fost „pe fază"*, productivitatea muncii pe cap de salariat a fost depăşită cu 20 la sută. Un lucru e cert, atunci cînd avem ce lucra, producţia se poate realiza în condiţii bune. La secţia croitorie am discutat cu Josif Katona, şeful secţiei corturi şi croitorie. „ Primele luni ale anului au înregistrat un ritm normal de producţie deci şi sarcinile de plan s-au realizat conform graficelor .Cît priveşte trimestrul II, situaţia actuală ridică serioase semne de întrebare. La secţia de corturi avem asigurate materialele necesare doar pînă la 22 aprilie, iar , la secţia de confecţii la unele sortimente sîntem deficitari chiar şi la ora actuală. De aceea am fost nevoiţi să restructurăm producţia şi în consecinţă MIRCEA BORDA (Continuare in pag a 3-a) i la Sfîntu Gheorghe ! ÎS-a dat în folosinţă! ! Complexul comercial din zona gării . Oraşul reşedinţă de judeţ îşi îmbogăţeşte pe zi ce trece peisajul urbanistic cu noi edificii aparţinînd de domeniul social cultural sau economic. Se înalţă noi blocuri de locuinţe, se construiesc noi fabrici sau secţii de producţie, drumuri, se effectuează multiple lucrări de modernizare. Reţeaua comercială este şi ea angrenată în acest vitalizator flux înnoitor. Iată o noutate de „ultimă oră'' ! ieri a fost dat în folosinţă un modern complex comercial situat în zona gării oraşului Sfîntu Gheorghe aparţinînd O.C.L. mixt. Complexul cu o suprafaţă comercială utilă de 650 m.p. desfăşurată pe două nivele — parter şi parţial un etaj, este compus din i mgazin alimentar şi autoservire, magazin de pîine, magazinele desfacere a mezelurilor şi produselor lactate, iar la etaj funcţionează un raion cu articole de menaj, porţelanuri, sticlărie şi fierărie şi un raion ce va eferi articole de tricotaje şi galanterie. Tot, în cadrul complexulu comecial urmează să şi ofere nu peste mult timp serviciile, o farmacie şi un magazin de legume şi fructe. Prin amplasarea şi functionalitaţile sale, noul complex comercial acoperă un gel din regra comercială, a zonei gării oraşului Sfîntu Gheorhe, zonă cu un interes trafic de circulaţie, contribuind astfel la îmbunătăţirea substanţială a aprovizionării populari din această parte a oraşului, a celei aflate în tranzit. Felicitînd pe constructori pentru edificarea acestui modern complex, şi pe O.C L. Mixt pentru modul reuşit în care a asigurat mobilarea şi amenajarea acestuia, nu ne rămîne decit să urăm vizitatorilor „cumpărături multe, în timp scurt*’, iar colectivului de vînzători din noua unitate „în condica de sucesiv să fie numai... felicitări. H. R. t r Cariera ele piatră Malnaș , Minerul Ferenc/. György pregătind nouă pușcare. Cunoscînd realităţile culturale ale Zăbalei ca valoroase, îl întrebasem cîndva pe directorul căminului cultural, Cvasi Ludovic, care ar fi explicaţia acestora, „cheia succesului“, cum se obişnuieşte să se spună. „Cum să nu iasă bine lucrurile — îmi răspunsese — cînd te sprijină oameni ca medicul Mihnea Dudescu, directorul şcolii Bartos Jeno, profesorul Vass Dezideriu şi atîţia alţi oameni cunoscuţi şi apreciaţi in întreg judeţul. Aţi putea scrie despre ei. Merită“. Asta şi facem în aceste rînduri încereînd însă nu schiţe de, portret ci analiza eforturilor acestor oameni pasionaţi, comncretizate în aportul pe care şi-l aduc în colectivul de conducere a activităţii căminului cultural. Fiind condusă ■ de un consiliu (11 membri) şi un activ de 25 de membri, activitatea căminului cultural se bucură de o organizare foarte bine gîndită, ea incluzînd practic toate forţele culturale ale comunei , organele locale de partid şi de stat, conducătorii unităţilor economice, organizaţiile de masă şi obşteşti, intelectuali din comună, alţi activişti culturali. Rolul acestei conduceri este nu numai cel al iniţiativelor de principiu ci şi cel de organizator şi conducător al întregii activităţi culturale. Astfel, nu există practic nici o acţiune culturală, fie ea cît de „neînsemnată“ fără ca cel puţin 3—4 dintre membrii să nu fie de faţă, participînd efect la buna ei desfăşurare .Toate propunerile venite din rîndul sătenilor sunt luate în seamă şi amănunţit discutate de consiliul de conducere. Prin intermediul critiei de scrisori a căminului cîţiva tineri propuneau conducerii căminului, organizarea unor duminici, ale tineretului. Propunerea a fost imediat discutată. Au fost numiţi responsabilii acestei activităţi periodice, s-a stabilit profilul şi natura manifestărilor cultural-educative destinate special tinerilor. Aceeaşi receptivitate la nou caracterizează atitudinea colectivului de conducere şi cînd este vorba de propuneri venite din rîndul membrilor, lui, sau ai activului. Astfel a fost prompt transpusă în fapt propunerea profesorului Ion Hagiu, de a fi organizat un cerc foto pe lîngă căminul cultural, sau aceea a vicepreşedintelui consiliului popular comunal, Mészáros Ştefan de a dota cluburile tineretului şi căminul cultural cu fondurile rezultate din munca patriotică a tinerilor. Ultima iniţiativă discutată şi aprobată de consiliul de conducere, se referă la înfiinţarea a două cercuri menite să valorifice tradiţiile folclorice locale, unul de sculptură în lemn, din care să facă parte, printre alţii, artizani pricepuţi ca Deak Bela, Barabas Jombor, Dernes Iosif, Szőke Ludovic, şi altul de cusături şi broderii populare la care să participe cusătoare foarte cu IOAN DRAGAN (Continuare in pig. a 3-a) _1 In conducerea căminului cultural Răspunderea colectivă-garanţia eficientei activităţii culturale Se asfaltează noi drumuri In vederea modernizării reţelei de drumuri, după cum ne comunică Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri, în această perioadă continuă în ritm susţinut lucrările pregătitoare pentru asfaltarea unor drumuri de interes judeţean. Astfel, se lucrează la drumurile Baraolt — Vîrghiş, Micfalău — Băţanii Mari, Sfîntu Gheorghe — Valea Crişului, Sfîntu Gheorghe — Vîlcele, Covasna — Zagon, Sînzieni — Poian, Catalina — Vlătuica, Drumul naţional nr. 12 — Ghidfalău şi Drumul judeţean nr. 121 — Ghelinţa. Nu peste mult timp la aceste căi rutiere vor începe și lucrările de asfaltare. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Programul naţional de dezvoltare a zootehniei pe perioada 1971—1975 şi pînă în 1980, este susţinut de o serie de măsuri elaborate recent în scopul de a crea condiţii favorabile asigurării bazei materiale necesară creşterii rapide şi substanţiale a efectivelor de animale. Astfel, legea cu privire la organizarea şi folosirea raţională a resurselor de nutreţuri reglementează reducerea consumului de furaje concentrate şi prevede o creştere a ponderii nutreţurilor de volum în raţia animalelor. Potrivit acestei legi, nutreţurile suculente, fibroase şi cele grosiere vor trebui să ocupe un loc preponderent în structura raţiilor furajere atît la bovine cit şi la ovine. Ca o completare firească apare legea nr. 8 cu privire la organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere precum şi a staţiunilor comunale de montă Se legiferează măsurile concrete ce se impun a fi luate de fiecare deţinător de pajişti, de fiecare crescător de animale, în scopul sporirii producţiei de masă verde la hectar, pentru folosirea acestor nutreţuri în proporţie sporită în hrana animalelor. Anul acesta, sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, organele agricole au declanşat o amplă acţiune de curăţire a păşunilor şi pajiştilor, care a cuprins întregul judeţ şi care este capabilă să remedieze o bună parte din neglijenţele anilor trecuţi. Pînă în prezent s-au curăţit peste 18.000 hectare pajişti naturale, din care numai în cooperativele agricole de producţie peste 15.400 hectare. Cifrele confirmă poziţia sănătoasă pe care au o sarcină de mare răspundere a unităţilor agricole luat-o conducerile C.A.P. faţă de aceste rezerve interne. Dintre cooperativele agricole de producţie care au acordat o atenţie mai mare acestor acţiuni, amintim! Aita Mare, care a curăţit peste 800 hectare, Băţanii Mari şi Biborţeni — peste 300 hectare, Bodoc — peste 580 hectare, Covasna — 380 hectare, la care putem adăuga cooperativele agricole din Lunga, Boroşneul Mare, Sfîntu Gheorghe, Sînzieni. Dintre consiliile populare care au obţinut rezultate bune în această acţiune menţionăm: Barcani, cu peste 500 hectare, Intorsura Buzăului — 460 hectare, Sita Buzăului — 450 hectare, Lemnia — 470 hectare, Băţanii Mari şi Dobîrlău. Pînă în prezent s-a şi fertilizat, o suprafaţă destul de mare. Numai întreprinderea judeţeană de executare a lucrărilor pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor (I.E.L.I.E.P.), a fertilizat în această primăvară peste 4.300 hectare, la care se mai adaugă încă 4.500 hectare fertilizate de cooperativele agricole de producţie. Aceste două lucrări vor asigura o suprafaţă mai mare pentru păşunat, iar păşunile vor avea o cantitate de masă verde substanţial sporită faţă de anii precedenţi şi de o calitate superioară. Dintre cooperativele agricole de producţie care au manifestat o mai mare receptivitate la contractarea lucrărilor de fertilizare ori I.E.M.E.P. şi a căror lucrări sunt deja executate, amintim cooperativele agricole de producţie Băţanii Mari — 621 ha, Lunga — 300 ha, Bicsad — 203 ha, Sînzieni — 162 ha, Sfîntu Gheorghe — 167 ha, Zagon — 147 ha și Zăbala — 135 ha, precum și consiliile populare din Sînzieni — 465 ha, Ojdula— 300 ha, Bodoc — 155 ha, Barcani — 127 ha, Intorsura Buzăului — 114 ha, Tîrgu Secuiesc — 119 ha, Breţcu — 120 ha etc. Aceste lucrări s-au executat în condiţii bune şi la momentul potrivit, în speranţa că vom primi un plus de umiditate, vom avea asigurate suprafeţele de păşune ale judeţului cu masă Ing. ELVIN DRAGAN, Director I.E.L.I.E.P. (Continuare în pag. a 3-a) H M La C.A.P. Tîrgu Secuiesc se plantează salată . In fotografie : cooperatoarele Albert Rozália, Toth Ilona, Mária An drásné, Szabó Zsuzsána. Foto : A. BARTHA Pionieri din judeţul nostru la Festivalul republican de teatru Duminică, 9 aprilie 1972, va avea loc, la Bucureşti, faza republicană a Festivalului de teatru pionieresc. Judeţul Covasna va fi reprezentat de unitatea de pionieri a Şcolii generale din Hăghig, câştigătoare a fazei judeţene, care va prezenta cu această ocazie, montajul literarmuzical „Dan, căpitan de plai“. Solilor teatrului pionieresc din judeţul nostru, care au fost pregătiţi de comandantul — instructor Alexandru Gojai, le urăm un călduros succes. Anul V Nr. 609 SÎMBÂTÂ, 8 aprilie 1972 4 pagini 30 bani Convorbirile recapitulative în învăţămîntul de partid de la satein miezul celor mai arzătoare probleme ale colectivităţii AIii pag. a 8 Cifra - metaforă Am auzit adesea afirmaţia că cifrele sunt seci că, fiind semne, ele numesc (cel puţin intr-un plan abstract) o comunicare mult prea directă, încărcată de sensuri doar pentru „iniţiaţi“ in domeniul respectiv... ...Şi-am avut curajul să adaug la impăienjenirea de clasificări o ,,specie“ nouă de cifră : CIFRA—METAIORA, cea care are primul termen pus la dispoziţia voastră (îl citim, îl auzim), iar pe cel de-al doilea năpădit de concret, învieţuit de realitate, cu germeni în mai bine şi-n mai mult... ■ ... „Zădărim“ cifra despre judeţul nostru. „In anul 1971, innumai 30 de zile am produs cît se producea in întregul an 1938“ ; „în anul 1950, producţia industrială pe cap de locuitor era de 1.325 lei, pe cind în 1971, ea depăşea 10.000 lei; între anii 1961—1965, investiţiile realizate pe cap de locuitor erau de 3.814 lei, pe cind in actualul cincinal, această sumă va fi de 20.000 lei !“; „. .. pînă in anul 1975, numărul salariaţilor din industria judeţului va creşte la circa 52.000...“. Cifre, comparaţii. Drumuirea înspre lumina mai curată este marcată prin semne, dar ea poate fi şi comentată... ...„Investim zilnic 1.800.000 lei...“ ... Mă-ntilnesc cu prietenul meu, economistul, care-mi „traduce". — Asta înseamnă că, pină la sfîrşitul ciincinalului, se vor înălţa 14 obiective industriale noi, peste 6.300 apartamente, școli, cămine de zi, case de cultură, hoteluri, magazine ... Investim, aşadar, aproape două milioane pe zi ! Părăsesc calculele, renunţ la „materia abstractă“ a cifrelor pentru a-nţelege semnificaţia năpădită de concret, învieţuită de realitate, cu germeni nu mai bine şi-n mai, mult... Investim bani, dar, odată cu glasul precis al cifrelor, se-ngină efortul şi împlinirea, eşecul trecător şi bucuria oamenilor. Aşadar, credinţa în lumina de azi şi de dincolo de ani, umanizează calculele, le dă substanţa înălţării spre albastru a betonului unit cu fierul şi sticla, certitudinea intimităţii căminului nostru, înavuţirea de prin „talgerele lui Mercur“, puterea înţelepciunii dintre paginii de carte, putinţa zvicnirii din bob adormit sub ţârînă... Îmi aduc aminte spusele simple ale unui muncitor de la Fabrica de ţigarete : „Angajamentele de plan pot şi trebuie realizate. Iar noi, care şi această adunare le-am discutat, trebuie să muncim bine. Pentru că, dacă noi muncim, prost, asta va însemna că fabrica lucrează prost. Şi-aşa ceva nu se poate !...“ Cifrele sunt, deci, ale oamenilor. Măsurindu-şi vrerea, şi puterea ei cintăresc cifre, le dau conţinut real, vi (Continuare in pag. a 3-a) jg li.\N GIUREA - i i i ininiRiniviHiHininiHiisil » i 1 i Ii 1 i ________ î REALITATEA MAGAZINELOR singurul criteriu al aprovizionării chibzuite Un raid, recent întreprins de redacţia ziarului nostru prin unităţile de desfacere ale cooperaţieide consum din judeţ, demonstrează că la dispoziţia cumpărătorilor se află un bogat fond de marfă, menit să satisfacă cele mai exigente cerinţe. Notăm abundenţa de mărfuri, atît alimentare, cît şi industriale, în marea majoritate a unităţilor de desfacere. Totuşi, în unele unităţi, puţine la număr, găsim în rafturi numeroase „goluri“, care cam dau bătăi de cap cumpărătorilor. Care să fie cauza ? Am fost tentaţi, la prima vedere, să concluzionăm, că unele lipsuri din reţeaua coo-operaţiei de consum sunt generate de repartizarea nejudicioasă a fondului de marfă. Săpornim pe această pistă : ideea ne-a fost sugerată de cîţiva preşendinţi şi merceologi a unor cooperative, în unităţile cărora nu se găsesc produse, mult solicitate de cumpărători. Nu e mai puţin adevărat, că într-o anumită perioadă pot să lipsească din reţea unele mărfuri, din motive obiective, dar acest lucru se întîmplă rareori şi durează foarte puţin timp. Adevăratele cauze ale lipsei de mărfuri, trebuie căutate în slaba activitate a conducerilor unor cooperative, precum și a merceologilor acestora. Argumente ? Spre exemplu, în magazinele din zona Intorsurii Buzăului, lipsesc unele mărfuri care se găsesc în depozitele I.J.E.COOP. Deseori, preşedintele cooperativei, tovarăşul Alexandru Petre, după cum ne precizează tovarăşul Zoltán Lurtz — director comercial I.J.E.COOP., nu participă la şedinţele cu preşedinţii de cooperative, cînd se repartizează fondul de marfă. De asemenea, merceologii nu vizitează unităţile din subordine, pentru a vedea „pe viu“ lipsurile ca şi depozitele centrale, şi astfel din acest imobilism nu au de suferit decît cumpărtorii. O vită în a, acestsens o are şi conducerea U.J.C.C. (preşedinte Ştefan Mathe), deoarece de mult timp se cunoaşte această situaţie şi nu s-au luat decît măsuri timide, de natură să încurajeze lipsa de preocupare a factorilor ce răspund de buna aprovizionare a zonei întorsurii Buzăului. Să exemplificăm. In luna ianuarie, la sesizările ziarului nostru privind lipsa unor produse din unităţile de desfacere din această zonă, tovarăşul Ştefan Mathe, s-adeplasat personal, împreună cu cîţiva şefi de serviciu la Intorsura Buzăului, cu care ocazie a constatat cele sesizate, luînd măsuri D. TOMA (Continuare in pag. a 3-a)