Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)
1972-06-24 / nr. 674
Pog. S •... . . ■ . " ■ J ' ' • ■ •• ■.■ ■• 1 ■ j. Pe fronturile de luptă din Indochina VIETNAMUL, DE SUD 23 (Agerpres). — Aviaţia americană şi-a intensificat raidurile de bombardament asupra zonelor eliberate şi a poziţiilor deţinute de patrioţi — relevă agenţia France Presse, citind o serie de date, date publicităţii de comandamentul american de la Saigon. De la reluarea bombardamentelor efectuate de reactoarele strategice B—52 și de bombardierele de vînătoare americane , Vietnamul de sud, la 30 martie a.c., asupra teritoriului sud-vietnamez au fost lansate 146 700 tone de bombe de diferite calibre. In această perioadă, bombardierele B—52, al căror număr a atins 200, au efectuat, pornind de la bazele din Guam și Tailanda, 1 630 raiduri asupra Vietnamului de sud. In privinţa raidurilor efectuate de bombardierele de vînătoare americane, în marea lor majoritate aparate de tipul „Phantom“, capabile să transporte, în cadrul unui raid o cantitate de 3 tone de bombe, acestea au luat parte la 24 000 de misiuni de bombardare a poziţiilor patrioţilor. Datele comandamentului american cuprind şi cifre referitoare la bombardarea zonelor populate din R. D. Vietnam. Numărul raidurilor efectuate de aviaţia americană pe teritoriul R. D. Vietnam atinge pînă în prezent cifra de 12.000. VIETNAMUL DE SUD 23 (Agerpres). — O sută de bombardiere „B—52“ — jumătate din efectivul total al octoreactoarelor strategice americane în Pacific — au luat parte, vineri, la cea mai intensă serie de raiduri de bombardament efectuate asupra zonelor eliberate de la limita septentrională a Vietnamului de sud — provinciile Quang Tri şi Thua Thien — informează agenţiile Associated Press şi Reuter. In cursul a 33 de misiuni au fost lansate 2 500 tone de bombe de mare calibru, cea mai mare cantitate de exploziv lansată într-o singură zi de la începutul războiului agresiv al S.U.A. pînă în prezent. CAMBODGIA 23 (Agerpres). Potrivit relatării agenţiei khmere de informaţii (A.R.I.), în cursul unor operaţiuni ofensive desfăşurate în primele două săptămîni ale lunii iunie, forţele armate populare de eliberare naţională din Cambodgia au scos din luptă 420 militari ai regimurilor mario-unetă de la Pnom Penh şi Saigon, au distrus 6 blindate M—113 şi au capturat mari cantităţi de armament greu şi muniţii. Referindu-se la acţiunile declanşate de forţele patriotice de eliberare din Cambodgia, în primele luni ale actualului sezon ploios, care a început în mai, ARI informează că patrioţii au scos din luptă peste 7 500 de militari inamici, au eliberat 74 localităţi, au capturat peste 3 200 de arme şi peste 100 tone de muniţii. Numai în ultima lună, patrioţii cambodgieni au doborît 5 avioane, au scufundat 10 şalupe şi vedete ale inamicului şi au avariat grav 12 vehicule militare. Noi bombardamente americane asupra R.D. Vietnam HANOI 23 (Agerpres). O dată cu continuarea minării şi blocării porturilor maritime ale R.D. Vietnam, aviaţia S.U.A. a bombardat şi mitraliat, la 21 iunie, împrejurimile oraşului Haifong, precum şi regiuni dens populate din numeroase provincii ale R.D. Vietnam. Ca urmare a acestor raiduri, au fost distruse numeroase locuinţe şi obiective economice şi culturale. Au fost grav avariate două baraje — în provinciile Thai Nguyen şi Quang Ninh, precum şi o ecluză din provincia Nam Ha. In aceeaşi zi, bombardierele gigant „B—52“ au efectuat raiduri asupra unor localităţi rurale din provinciile Quang Binh şi Vinh Linh — relevă agenţia V.N.A. Intr-o declaraţie de protest dată publicităţii, la Hanoi de Ministerul Afacerilor Externe al R.D. Vietnam se arată că aceste noi acte de război ale Administraţiei S.U.A. împotriva securităţii şi suveranităţii R.D. Vietnam constituie grave încălcări ale normelor dreptului internaţional şi o sfidare la adresa opiniei publice mondiale. M.A.E. al R.D. Vietnam cere cu vigoare încetarea imediată a blocării şi minării porturilor R.D. Vietnam, a bombardamentelor şi a tuturor acţiunilor ilegale îndreptate împotriva R.D. Vietnam. Cei care cercetează zi de zi pulsul sistemului monetar occidental sunt nevoiţi în aceste zile să recunoască faptul că „pentru tot aurul din lume“ nu se mai poate reveni la situaţia din trecut. Dolarul de astăzi nu mai este dolarul de altădată, lira sterlină şi-a pierdut din veleităţile de monedă-cheie, iar aurul lunii iunie 1972 este mai scump decît aurul de altădată. La bursele din Frankfurt, Tokio, Amsterdam, Londra sau Bruxelles situaţia prezintă un numitor comun. In aceste zile, care preced vacanţei parlamentare, cînd diriguitorii politicii financiare îşi fac bagajele, părăsind marile metropole occidentale, ei sunt nevoiţi să „împacheteze“ şi grija ca nu cumva pe parcursul lunilor de vară să fie convocaţi de urgenţă pentru a salva din nou (a cîta oară ?), mo *neda naţională de pericolul unor speculaţii de amploare, indiferent de numărul întîlnirilor de lucru dintre miniștrii de resort ai „celor zece“, criza latentă pare să sfideze în prezent toate eforturile depuse în ultimii ani. Comentatorii de specialitate se întreabă dacă nu cumva, după un august monetar fierbinte şi un decembrie (în 1971) care a făcut să îngheţe multe zîmbete opti- miste cu privire la evoluţia sistemului monetar occidental, nu ne vom aştepta oare, în această vară, la un nou apogeu al acestei crize ? Principala cauză a crizei monetare este clară, fiind de nenumărate ori subliniată de către comentatori. Statele Unite, devalorizîndu-şi moneda la 18 decembrie 1971, s-au hotărît, cel puţin aşa indicau declaraţiile oficiale, să-şi impună o disciplină economică şi financiară pentru ca noua paritate a monedei lor „internaţionale“ să poată inspira încredere. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului în curs, Statele Unite au făcut tot posibilul ca să dovedească contrariul. Anul financiar american, care se va încheia peste cîteva zile, va prezenta un deficit de aproape 40 miliarde de dolari, iar proiectul de buget pentru exerciţiul financiar 1 iulie 1972—1 iulie 1973 nu este de natură să trezească optimismul, deoarece indică un deficit de 25 miliarde de dolari. Dacă pînă acum cîțiva ani pentru bancherii occidentali dolarul era sinonim cu stabilitatea, astăzi el a devenit o veritabilă minge pasată de la o bancă la alta de teama ca nu cumva „ora H“ a unei noi devalorizări să găsească depozitele băncii respective inundate cu moneda americană. Pe de altă parte, rezervele valutare occidentale prezintă, de la sfîrşitul anului 1969 şi pînă la începutul acestui an, o creştere ce la 78 la 133 miliarde de dolari, adică cu aproape 70 la sută. Rezervele valutare de dolari deţinute de ţările occidentale, fără Statele Unite, au crescut în aproximativ doi ani cu aproape 150 la sută. Statisticile comerţului internaţional indică, pentru acelaşi interval, doar o creştere de 27 la sută. La toate acestea se adaugă acţiunea Fondului Monetar Internaţional, care a pus în circulaţie alte miliarde de „drepturi speciale de tragere“, intensificînd fenomenele inflaţioniste şi sacrificînd eforturile de asanare ale sistemului monetar interoccidental pe altarul intereselor de finanţare a diverselor expansiuni economico-militare şi a unei căi facile de acoperire a deficitului balanţei de plăţi externe a marilor bancheri din F. M. I. Comentatorii apreciază ironic faptul că sistemul monetar occidental nu mai trucît în mod practic el s-a autodesfiinţat, devenind de nerecunoscut faţă de situaţia iniţială. Incepînd de la Bretton Woods şi pînă la „pacea de la Washington“, din decembrie anul trecut, s-a înregistrat o permanentă depreciere a lui. Elaborarea unui sistem nou cere timp, doi—trei ani, dar în această perioadă nimeni nu poate garanta că se poate ajunge la o „îngheţare“ a stării de fapt, împiedicîndu-se astfel permanentul proces de depreciere a raporturilor între monedele occidentale. Prin „pacea de la Washington“, Statele Unite şi-au devalorizat moneda cu 7,89 la sută, în timp ce R. F. G. şi Japonia au revalorizat monedele naţionale, creînd astfel între ele un nou raport valutar. Statele Unite au fost astfel beneficiarele acestei acţiuni prin faptul că devalorizarea „ieftineşte“ banii respectivi, făcînd mărfurile unu, nu este exclus ca el să ajungă la 85 dolari uncia. Incontestabil, această creştere a preţului aurului reflectă o dată în plus scăderea puterii de cumpărare a monedei americane faţă de aur, degradarea poziţiei iniţiale a dolarului în favoarea metalului galben. Această evoluţie explică de altfel şi criza monetară occidentală prin schimbarea raportului de forţe dintre statele capitaliste. Alături de fenomene ca deteriorarea poziţiilor deţinute de S.U.A. sau creşterea forţei economice a anumitor ţări occidentale mijlocii, reformatorii sistemului monetar occidental trebuie să includă în calculele lor creşterea rolului ţărilor mici şi mijlocii, intrarea în circuitul economic mondial a o serie de ţări în curs de dezvoltare. Criza monetară, a cărei umbră se profilează peste vara acestui an, are, după cum o arată pînă în prezent evenimentele, „actor principal“ lira sterlină. In jocul „celor doi“, aurul a înregistrat o creştere permanentă a preţului, în timp ce lira sterlină a dat semne de anemie, necesitînd un sprijin hotărît din partea majorităţii băncilor centrale. In aceste condiţii, pentru mare parte din bancherii City-ului londonez, problema nu mai era de a se şti dacă lira sterlină va fi din nou devalorizată în viitorul imediat, ci mai ales cînd se va înregistra acest lucru. Evenimentul a avut loc vineri dimineaţa cînd guvernul britanic a decis să lase cursul lirei sterline să floteze, ceea ce echivalează, în practică, cu o devalorizare. Printre cauzele crizei lirei sterline ar putea fi enumerate imposibilitatea guvernului Heath de a depăşi faza de „stagflaţie“, existenţa unui milion de şomeri şi o creştere anuală a preţurilor de 7 la sută, în condiţiile în care balanţa comercială şi de plăţi se deteriorează continuu. Unii politicieni comunitari, puţini la număr, văd cu optimism aceste dificultăţi, ca un efort necesar pentru o intrare efectivă a Marii Britanii în Piaţa comună. In perioada următoare mai sunt „programate“, în afara devalorizării lirei sterline, care a avut, de fapt, loc vineri dimineaţa, o nouă încălzire a cursului aurului şi o deblocare a dolarului american rămas neconvertibil. Rămîne de văzut, după cum apreciază comentatorii occidentali, în ce măsură „corabia comunitară“, cu echipajul mărit la 10 membri, va reuşi să depăşească aceste furtuni pentru a ancora, în cele din urmă, în portul liniştit al unui nou sistem monetar, LIVIU MUREŞAN 9% de export mai competitive, iar revalorizarea afectează capacitatea de concurenţă a mărfurilor ţărilor respective pe terţe pieţe. La aceste evenimente s-a mai adăugat şi evoluţia din ultimele zile a aurului la diverse burse occidentale. De la preţul iniţial al unciei de aur, care era fixat la nivelul de 35 dolari, în prezent s-a ajuns la aproximativ 60 dolari uncia, iar calculele estimative apoate fi în prezent subminat, înrată că, la sfîrșitul acestui dece- Dosarul monetar occidental: Pentru tot aurul din "... CUVÎNTUL NOU VIETNAMUL DE SUD . Tineri din regiunea Kuang Tri transportă alimente pentru ostașii armatei de eliberare. Situaţia din Orientul Apropiat BEIRUT 23 (Agerpres). — Agenţiile Associated Press, Reuter şi France Presse informează că avioane israeliene au pătruns vineri în teritoriul libanez, unde au bombardat şi mitraliat tabere ale organizaţiilor palestiniene de rezistenţă, omorînd şi rănind mai multe persoane. Un purtător de cuvînt al armatei libaneze, menţionat de agenţiile Reuter şi United Press International, a declarat că artileria israeliană a lansat vineri dimineaţa un violent atac de artilerie asupra satului Debein din sudestul Libanului. S-au semnalat victime în rîndurile populaţiei. TEL AVIV 23 (Agerpres). — Aviaţia israeliană a atacat, vineri după-amiază, o tabără a organizaţiilor palestiniene de rezistenţă, situată în localitatea Dir El Assayer, la 30 km în interiorul Libanului, în zona de nord-est a Muntelui Hermon, a declarat un purtător militar de cuvînt al armatei israeliene, reluat de agenţiile France Presse şi Reuter. Din surse oficiale israeliene, s-a confirmat că oraşul Kiryat Shmona, situat în Galileea superioară, a fost bombardat în noaptea de 22 iunie cu obuze lansate de pe teritoriul Libanului. Artileria israeliană a ripos tat. - Diin lumea capitaluui ROMA 23 (Agerpres). Personalul centrului de cercetări al Euratomului, din localitatea italiană Ispra, a declarat, joi, o grevă de 24 de ore, în semn de protest împotriva intenţiei Comisiei Pieţei comune de a concedia aproximativ 500 de lucrători ai centrului, precum şi împotriva discriminării localnicilor în ce priveşte condiţiile de salarizare. Greve de protest împotriva concedierilor şi a discriminărilor în domeniul salarizării au fost organizate, în aceeaşi zi, şi în centre ale Euratomului din Belgia, Olanda şi R.F. a Germaniei. WASHINGTON 23 (Agerpres). — Patru mii de muncitori ai companiei americane constructoare de automobile „General Motors" au intrat în cea de-a unsprezecea săptămînă a grevei pe care o desfăşoară împotriva intensificării continue a muncii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Ca rezultat al grevei, au fost oprite principalele benzi rulante de asamblare ale uzinelor din Norwood (statul Ohio). • MINISTRUL COMERŢULUI EXTERIOR AL R. S. CEHOSLOVACE, Andrej Barcak, a deschis, vineri după-amiaza, Tîrgul internaţional de produse chimice „Incheba—1972“. La ediţia din acest an a Tîrgului participă firme şi întreprinderi comerciale din 20 de ţări ale lumii. Industria chimică românească este şi de această dată larg reprezentată. Din punct de vedere al suprafeţei deţinute, România se numără printre principalii participanţi. • NICOLAE M. NICOLAE, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior, a fost primit joi de vicecancelarul şi ministrul de externe, Walter Scheel, de ministrul colaborării şi cooperării economice, Erhard Eppier, şi a avut convorbiri cu Sigismund von Braun, secretar de stat în M.A.E. al R. F. G. In cadrul convorbirilor, au fost abordate aspecte ale colaborării şi cooperării economice, precum şi alte probleme de interes reciproc. • „SPANIA se pronunţă pentru retragerea trupelor israeliene din toate teritoriile arabe ocupate şi pentru aplicarea rezoluţiei Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 privind soluţionarea paşnică a crizei din Orientul Apropiat“, se arată în comunicatul iordaniano-spaniol dat publicității la Amman, la încheierea vizitei ministrului de externe spaniol, Gregorio Lopez Bravo. • MINISTRUL FRANCEZ al afacerilor externe, Maurice Schumann, a avut, la Bonn, o întrevedere cu omologul său vest-german, Walter Scheel. Au fost discutate, cu acest prilej, probleme legate de vizita oficială la Bonn, în zilele de 3 şi 4 iulie, a preşedintelui Franţei, Georges Pompidou. • TRIBUNALUL MILITAR DIN CHILE, care a judecat procesul intentat generalului în retragere Roberto Viaux şi a altor persoane implicate în asasinarea fostului ministru al armatei, Rene Schneider, a pronunţat sentinţa. Viaux a fost condamnat la 20 ani închisoare şi 5 ani exil, iar Jaime Melgoza membru al organizaţiei de extremă dreaptă „Patria şi Libertatea“ — la închisoare pe viaţă. • DELEGAŢIA PRIMARILOR ROMÂNI, aflată în Statele Unite la invitaţia Organizaţiei Naţionale a Primarilor Americani, a vizitat oraşul Lincoln din statul Nebraska, clădirea Congresului, principalele puncte de interes economic, comercial şi turistic, precum şi o fermă agricolă din apropierea oraşului. Delegaţia primarilor români a sosit joi seara la Detroit, statul Michigan. • ÎNTREAGA COASTA RASARITEANA A STATELOR UNITE continuă să aibă puternic de suferit de pe urma uraganului Agnes. Pînă în prezent, cel puţin 46 de persoane şi-au pierdut viaţa. Pagubele sunt estimate la mai multe milioane de dolari. In cîteva zone din 11 state, unde rîurile au depăşit nivelul de inundaţie, forţele de poliţie continuă evacuarea locuitorilor. Lucrările Adunării de Stat a R. P. Ungare BUDAPESTA 23 (Agerpres). — Luînd cuvîntul In cadrul lucrărilor Adunării de Stat a R.P. Ungare, Janos Peter, ministrul afacerilor externe, a subliniat că realizările economice obţinute în anul 1971 au servit intereselor ţării şi, în acelaşi timp, au influenţat favorabil asupra situaţiei internaţionale a acesteia. Ministrul s-a referit apoi la conferinţa în problemele securităţii şi colaborării pe continent şi la relaţiile externe ale R.P. Ungare. Vorbind despre relaţiile Ungariei cu ţările vecine, Janos Peter a subliniat, printre altele, că „un factor pozitiv al dezvoltării relaţiilor cu România a fost semnarea tratatului de prietenie". In context, ministrul ungar a relevat existenţa unor relaţii bune cu Cehoslovacia şi Iugoslavia. In ce priveşte relaţiile ungaro-austriece, ministrul a declarat că ele pot sluji ca un exemplu al colaborării între țări cu sisteme social-economice diferite. VARŞOVIA. Pe malul Vistulei, în apropiere de localitatea Polanec, va începe în curînd, construcţia unei mari termocentrale, cu o capacitate de 3 100 megawaţi, care va furniza la sfîrşitul anului 1977, primele cantităţi de energie electrică în reţeaua, sistemului energetic polonez. Construcţia termocentralei se va desfăşura în două etape : în prima, se prevede instalarea a opt turboagregate cu o capacitate de cîte 200 megawaţi, iar în etapa de după anul 1980, la acestea se vor adăuga trei noi blocuri energetice de cîte 500 megawaţi fiecare. Combustibilul care va alimenta termocentrala va fi huila. HAVANA. — Din an în an se dezvoltă flota comercială a Cubei. Potrivit planului de perspectivă, pînă în anul 1980, navele sub pavilion cubanez vor transporta 50 la sută din totalul mărfurilor care formează obiectul comerţului exterior al ţării. O atenţie deosebită se acordă achiziţiei unor tancuri petroliere de mare capacitate care să poată să asigure combustibilul necesar Cubei. PEKIN. — Industria fibrelor de sticlă a R.P. Chineze a înregistrat în ultimii doi ani progrese considerabile. După cum relatează agenţia China Nouă, au fost ridicate în perioada menţionată o serie de fabrici pentru acest produs, numărul lor trecînd peste 100 în prezent faţă de aproximativ 10 cîte erau în 1969. Producţia totală de fibră de sticlă a anului 1971, a fost cu 54 la sută mai mare decît cea din 1969, iar producţia primelor patru luni ale anului curent a înregistrat o creştere de 17 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Gama produselor acestei industrii a sporit şi ea, în prezent realizîndu-se în R.P. Chineză peste 1 000 de varietăţi de materiale plastice consolidate cu fibră de sticlă. Poziţii împotriva experienţei nucleare franceze SIDNEY 23 (Agerpres). — Primul ministru al Australiei, William McMahon, a exprimat, la 20 iunie, ambasadorului Franţei în Australia, dezaprobarea guvernului australian în legătură cu programul francez de experienţe nucleare în Oceanul Pacific. „Australia — a declarat William McMahon, va continua să acţioneze pentru a determina guvernul francez să renunţe la acest program“. CANBERRA 23 (Agerpres). — John Marshall, primul ministru al Noii Zeelande, aflat într-o vizită în Australia, a declarat că o modalitate eficientă şi practică în vederea realizării unui acord cuprinzător de interzicere a experienţelor nucleare ar fi ca întreaga opinie publică mondială să se ridice împotriva acestora şi să le condamne cu hotărîre. „Noua Zeelandă, a afirmat John Marshall, va acţiona neabătut în acest sens". OTTAWA 23 (Agerpres). — Referindu-se la afirmaţia purtătorului de cuvînt francez, potrivit căreia, în planul experienţelor nucleare franceze în Pacific nu a intervenit nici o schimbare, ministrul canadian de externe, Mitchell Sharp a exprimat în Parlament regretul guvernuluisău pentru faptul că aceste experienţe vor avea loc „în pofida opoziţiei manifestate de Canada şi de alte ţări". „Nutrim speranţa, a adăugat Mitchell Sharp, că guvernul francez va reveni asupra hotărîrii sale şi va pune capăt tuturor experienţelor nucleare“. ANyt V Pfr. 674 Poluarea Rinului — S. O. S. (Urmare din pag 1) trale termice sau termo-nucleare prevăzute în următorii ani pe malurile Rinului. Oficial, experţii încearcă să înlăture toate riscurile de contaminare radioactivă. Dar fiecare din aceste uzine va utiliza o mare cantitate de apă pe care o va restitui, însă, fluviului încălzită cu cîteva grade, ceea ce va tulbura definitiv echilibrul ecologic precar al cursului apei. R. F. G. şi Elveţia au hotărît, în ce le priveşte, să construiască, lîngă fiecare din centralele lor, „turnuri de răcire“ pentru a readuce apa utilizată la temperatura sa originală. Dar construirea acestor turnuri, de altfel foarte dizgraţioase, va spori preţul producţiei cu peste 10 la sută la fiecare kilowat. Aceasta explică pentru ce francezii nu au acceptat să adopte această soluţie. Fără să propună, însă, alta mai convenabilă. Unii ingineri au sugerat ca termo centrale franceze să oprească funcţionarea reactoarelor în momentul în care apa Rinului devine prea caldă. „Imposibil, s-a răspuns, asta ar însemna ca Parisul să fie lipsit de curent electric de fiecare dată cînd Rinul va fi în reflux“. Criticile vest-germane au fost întîmpinate negativ la Paris, unde specialiştii s-au ascuns în spatele cifrelor pentru a demonstra responsabilitatea franceză. Fessenheim nu va produce, de fapt, decît 680 megawaţi, faţă de 5 000 megawaţi produşi în prezent de celelalte ţări riverane. „Problema nu este de a vehicula în jurul cifrelor, remarcă profesorul Hans Klotter, din Mainz, ci mai curînd de a se şti că, toate în ansamblul lor, centralele de pe malurile Rinului, vor produce 43 070 megawaţi în 1985. Dacă Franţa, sau oricare altă ţară, refuză să facă efortul necesar, procesul de distrugere al Rinului este gata semnat“. Este glasul bunului simţ. Ţările renane, atît de des separate prin istoria statelor, sînt strîns solidare din punct de vedere geografic. Nu mai pot trăi cum se trăia în Turnul Babei vorbind fiecare altă limbă, cea a interesului personal. Elveţia şi Franţa au înţeles bine acest lucru, hotărînd recent să colaboreze pentru a proteja împreună lacul Leman. Recent, a fost sugerată crearea unei agenţii internaţionale a bazinului renan. Dar juriştii, chiţibuşari prin profesie, au răsfoit textele nimic, nici în Tratatul de la Roma, nu este prevăzut în acest sens. Trebuie, deci, să se inoveze, trebuie învinse opoziţiile. Este un test care va demonstra dacă naţiunile industriale sînt hotărîte să lupte împreună împotriva poluării. Un test cu atît mai important cu cît nu priveşte decît cinci ţări, într-un moment în care peste o sută de naţiuni, convocate la O.N.U., s-au întîlnit la Stockholm pentru a studia cum trebuie respectată, în lumea întreagă, ambianţa naturală. (După „L’Express“). REDACŢIA ŞI ADMINISTRAJIAj cartierul Simeria, telefon: 1388. Abonamentele se tac la oficiile gograle gt .difuzouil voluntari dirt intreprinderi gl Instituţii. » Tiparul: Tigografia Sibiu Gheorghe