Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)

1972-06-25 / nr. 675

Pag. 2 CUVÎNTUL NOU ANUL V NIr. 675 LUCRĂRILE CONFERINŢEI EXTRAORDINARE A ORGANIZAȚIEI DE PARTID COVASNA R AP O RT (Urmare din pag. I) la sută. Urmare a măsurilor întreprinse, sporul producţiei industriale pe seama productivităţii muncii a fost de 51,3 la sută. Realizarea prevederilor planului de stat în toate sectoarele economiei judeţului a permis îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material al locuitorilor judeţului nostru. Noul sistem organizatoric în industrie, definit prin existenţa a trei verigi esenţiale — întreprindere, centrală, minister — cu scopul asigurării unei eficienţe sporite în toate celulele economiei, investite cu atribuţii mai largi în mînuirea fondurilor, în elaborarea planurilor, în organizarea procesului de producţie, a permis o mai mare autonomie şi mobilitate funcţională şi s-a dovedit a fi corespunzătoare mecanismului economic stabilit de Conferinţa Naţională. Instituţionalizarea adunărilor generale, a comitetelor şi consiliilor oamenilor muncii, a creat un cadru propice manifestării şi valorificării capacităţii creatoare a oamenilor muncii în procesul conducerii vieţii economice. Analiza muncii noastre evidenţiază o seamă de aspecte asupra cărora va trebui în viitor să ne îndreptăm atenţia în mai mare măsură, în activitatea centralelor Confecţii Sibiu, Industrializarea cărnii Bucureşti, Industria de materiale, instalaţii şi echipament metalic Bucureşti şi altele — cu unităţi şi în judeţul nostru — se manifestă tendinţa de a diminua rolul întreprinderilor în gospodărirea eficientă a mijloacelor de producţie, de a le priva de unele atribuţii strict necesare conducerii, valorificării superioare a patrimoniului încredinţat spre administrare. Cele mai multe lipsuri persistă în exercitarea atribuţiilor privind asigurarea aprovizionării tehnicomateriale, încheierea şi organizarea execuţiei contractelor economice. Cazuri frecvente se întîlnesc la Fabrica de amidon, Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, unde centralele se mulţumesc în unele cazuri doar cu transmiterea de circulare, planuri de măsuri, nivele de materii prime şi materiale etc. Complexitatea crescîndă a sarcinilor în condiţiile actuale şi de perspectivă reclamă cu stringenţă perfecţionarea sistemului informaţional, care trebuie să devină un factor nemijlocit al creşterii eficienţei activităţii economice. Nu putem fi, de asemenea, mulţumiţi de nivelul tehnic şi organizatoric al procesului de producţie la Fabrica de şuruburi, unde tehnologia unor repere este mult rămasă în urmă. Rezerve importante sunt şi la întreprinderile I.I.L. „Localprod“ Sfîntu Gheorghe, I.I.L. „Bazaltul", întreprinderea viei şi vinului. Ponderea cheltuielilor materiale din totalul cheltuielilor de producţie reprezenta în anul 1971, 79,4 la sută, în lumina indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vom activiza rezervele de care dispune judeţul, concentrînd eforturile într-o măsură şi mai mare în direcţia economisirii materialelor, reducerii normelor de consum, ca acest nivel să coboare sub 55 la sută. Nu este satisfăcător nivelul calităţii producţiei la I.J.C.M., Fabrica de şuruburi, C.E.I.L. Tg. Secuiesc, Fabrica de confecţii, unde numai în cinci luni ale anului acesta s-au refuzat produse în valoare de 2.000 mii lei. în perioada cincinalului actual volumul investiţiilor depăşeşte 3 miliarde lei, partea cea mai însemnată — circa 60 la sută— fiind orientată spre dezvoltarea şi modernizarea industriei şi — în cadrul acesteia — cu precădere industria producătoare de mijloace de producţie. De asemenea, beneficiază din plin, de fonduri de investiţii şi celelalte ramuri ale producţiei materiale — agricultura, circulaţia mărfurilor, construcţiile, transportul etc., precum şi activităţile socialculturale, învăţămîntul, cultura, sănătatea, construcţiile de locuinţe, gospodăria comunală. Din studiile preliminare efectuate de comisia judeţeană de prognoză se evidenţiază potenţe materiale şi umane importante în economia forestieră, turism şi construcţia de maşini, care, valorificate, ar spori contribuţia economiei judeţului la înfăptuirea cincinalului cu mult înainte de termen, înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale şi ale celui de-al X-lea Congres al partidului, cu privire la modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, aplicarea programelor naţionale şi judeţene pentru dezvoltarea zootehniei, mai buna gospodărire a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului, însoţite de un intens proces de perfecţionare a organizării, planificării şi conducerii acestui sector, au avut drept rezultat creşterea producţiei agricole, asigurarea unui volum mereu crescînd de produse agroalimentare la fondul centralizat al statului, înfiinţarea consiliilor intercooperatiste teritoriale a permis mai buna valorificare a potenţialului de producţie vegetală şi animală a judeţului. Prin lărgirea bazei tehnicomateriale, concretizată în creşterea parcului de maşini şi tractoare, revenind în prezent pe un tractor fizic 74 hectare teren arabil şi prin asigurarea unor soiuri de seminţe de înaltă productivitate, cele 50 de unităţi de producţie din judeţ au obţinut în ultimii ani, rezultate pozitive. Acest lucru se evidenţiază şi prin locul cinci, obţinut în întrecerea cu celelalte judeţe ale ţării. Măsurile aplicate, ca şi perfecţionările aduse în organizarea producţiei şi a muncii, aplicarea formei de retribuire pe bază de acord global şi introducerea minimului garantat, au determinat o participare mai largă a cooperatorilor la activitatea productivă. Analizînd în mod critic activitatea desfăşurată de C.A.P. în obţinerea unor producţii vegetale şi animale la nivelul cerinţelor, considerăm că acestea sunt totuşi sub posibilităţile de care dispune judeţul nostru. Acest aspect apare mai evident în cazul unor C.A.P. care, deşi au aceleaşi condiţii de sol şi microclimă, înregistrează mari diferenţe la producţii. Exemplu: C.A.P. Sînzieni şi Petriceni, la producţia de cartofi. Realizarea efectivelor de animale pe total judeţ şi în majoritatea cooperativelor a făcut posibil ca în anul 1971, C.A.P. să livreze fondului de stat 46 mii hectolitri lapte mai mult decît în 1968. Totuşi, reţinem faptul că la aceasta nu au contribuit în egală măsură cooperativele agricole de producţie din Sînzieni, Ozun, Moacşa, Ilieni, Hăghig, Poian, care nu şi-au realizat efectivele de taurine planificate în 1971, cauzele constînd în deficienţe de zoo-igienă, de subalimentaţie şi o mortalitate ridicată. De asemenea, continuă să se repete, an de an deficienţele cunoscute în asigurarea cantitativă şi calitativă a bazei furajere, în organizarea şi disciplina muncii în zootehnie, în asigurarea cu cadre corespunzătoare a acestei activităţi. O situaţie nesatisfăcătoare, care se înregistrează în ultimii ani, o constituie exploatarea sub parametrii proiectaţi a complexului de taurine Cîmpul Frumos. Măsurile adoptate în anul 1971 pentru reorganizarea sectorului de mecanizare a agriculturii au dus la apropierea şi integrarea unităţilor ■ de mecanizare în activitatea cooperativelor agricole de producţie, la creşterea răspunderii acestor unităţi şi a mecanizatorilor pentru executarea tuturor lucrărilor. Organul judeţean de partid va determina consiliul oamenilor muncii din I.M.A. să analizeze în viitor mai atent indicele de utilizare a parcului de maşini, al cărui nivel este încă mult inferior capacităţii lor şi va impune îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor şi îndeosebi mecanizarea lucrărilor de zootehnie la S.M.A. Bodoc, Belin, Sînzieni, Baraolt. Asigurarea unor însemnate acumulări în ultimii doi ani a permis creşterea valorii investiţiilor din fondurile proprii ale cooperativelor pentru diferite construcţii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, dotări cu utilaje şi altele, care în anul 1971 se ridică la suma de 35,8 milioane lei. Apreciem însă că proporţia acumulărilor nu este la nivelul posibilităţilor de care dispun C.A.P. din judeţ, deoarece multe unităţi se încadrează sub limita minimă prevăzută în statut. Comitetul judeţean de partid apreciază că în această perioadă s-a îmbunătăţit preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, a U.J.C.A.P. şi a consiliilor de conducere ale C.A.P. pentru lărgirea şi adîncirea democraţiei cooperatiste. In centrul atenţiei organelor şi organizaţiilor de partid, a organelor agricole, a consiliilor populare, specialiştilor va sta apărarea şi gospodărirea chibzuită a fondului funciar. O atenţie deosebită se va acorda întreţinerii fondului de păşuni şi fineţe, în scopul asigurării unei baze furajere îndestulătoare dezvoltării sectorului zootehnic. Comitetul judeţean de partid Covasna consideră că rezultatele obţinute în dezvoltarea economică, socială, politică şi culturală a judeţului, sunt o urmare firească a întăririi permanente a rolului de conducător al organizaţiilor de partid, indiferent de sectorul unde ele îşi desfăşoară activitatea. Cu toate rezultatele obţinute în îmbunătăţirea structurii şi efectivului, mai sunt încă neajunsuri la unele organizaţii de partid, mai ales în construcţii, în exploatările forestiere, în unităţile aparţinătoare industriei locale, I.A.S. şi C.A.P., care exercită slab dreptul de control asupra conducerilor administrative. Se impune ca în viitor să acordăm mai mare ajutor acestor organizaţii, să îmbunătăţim munca de primire în partid a celor mai buni muncitori, ţărani şi intelectuali, să primim mai multe femei din sectorul agricol. In adunările organizaţiilor de bază, în şedinţele de activ, în plenarele comitetelor de partid, tot mai mulţi comunişti îşi aduc contribuţia prin propunerile pe care le fac pentru soluţionarea problemelor, folosind eficient arma criticii şi autocriticii, pentru lichidarea lipsurilor. Totuşi, în exercitarea rolului de conducător al organelor şi organizaţiilor de partid, al fiecărui comunist la locul său de muncă, se constată încă unele neajunsuri. Sunt comitete de partid în industrie şi mai ales în agricultură, care nu au înţeles în suficientă măsură însemnătatea şi rolul comisiilor pe probleme. In unele comune se simte încă slab prezenţa comitetelor comunale de partid, ele nu reuşesc să conducă şi să îndrume în mod corespunzător toate organizaţiile de partid, de masă, de pe teritoriul comunei. Este necesar să acordăm un ajutor substanţial comitetelor comunale de partid în vederea ridicării activităţii acestora la înălţimea sarcinilor puse de partidul nostru. Comitetul judeţean de partid apreciază că organele puterii şi administraţiei de stat din judeţ au desfăşurat o bună muncă politică şi organizatorică pentru îmbunătăţirea activităţii edilitargospodăreşti, înfrumuseţarea şi sistematizarea localităţilor, dezvoltarea staţiunilor balneare, realizarea sarcinilor de plan de către unităţile economice subordonate. In activitatea desfăşurată de Consiliul popular judeţean, de cele orăşeneşti şi comunale, se întîlnesc încă neajunsuri, mai ales în stilul şi metodele lor de muncă. Este încă slabă preocuparea pentru înfiinţarea de activităţi economice pe lîngă consiliile populare, pentru realizarea sarcinilor de contractare la carne, lapte, lînă etc., în special din sectorul gospodăriilor populaţiei. O direcţie principală a dezvoltării democraţiei în etapa actuală o reprezintă creşterea atribuţiunilor organizaţiilor de masă şi obşteşti. Considerăm că organizaţiile sindicale, de U.T.C. şi femei, îndeplinesc în condiţiuni tot mai bune sarcinile încredinţate, mobilizează şi atrag în tot mai mare măsură masele la elaborarea şi apoi la înfăptuirea hotărîrilor lor. Cu toate acestea, se poate reţine ca o trăsătură comună a tuturor acestor organizaţii insuficienta iniţiativă, de cunoaştere a atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin în noile condiţii în lumina ultimelor documente de partid. In înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale din decembrie 1967 şi ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, Tezele din iulie şi documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, au imprimat un suflu înnoitor, exigenţă şi responsabilitate sporită organizaţiei judeţene de partid, tuturor factorilor educaţionali în ridicarea conţinutului şi eficienţei întregii activităţi de propagandă şi educaţie socialistă. In învăţămîntul de partid atenţia a fost îndreptată spre studierea şi însuşirea documentelor partidului nostru, a cuvântărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste. Dezbaterile ideologice trimestriale din adunările generale ale organizaţiilor de bază au influenţat creşterea spiritului combativ al comuniştilor, a răspunderii care o au în realizarea sarcinilor. Munca politică de masă s-a axat pe mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor de plan, pe combaterea unor manifestări antisociale. Scoatem totuşi în evidenţă persistenţa unor neajunsuri în formele şi mijloacele muncii de propagandă, forme care nu răspund întotdeauna cerinţelor colectivelor de muncă, problemelor majore ale preocupărilor cotidiene şi de perspectivă. Munca politică de masă desfăşurată în organizaţiile de bază din Ilieni, Ghidfalău, C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, Spitalul unificat Sfîntu Gheorghe şi altele, nu este încă destul de eficientă, operativă. Dacă în majoritatea localităţilor s-a reuşit să se realizeze cabinete de ştiinţe sociale, este criticabilă atitudinea comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid Covasna, Moacşa, Comandău, Dobîrlia, Ghidfalău, Ilieni, care s-au limitat doar la adunarea unor materiale fără să asigure o funcţionalitate permanentă acestor cabinete. Apoi, aici, conţinutul şi eficienţa activităţii agitatorilor nu este la nivelul cerinţelor actuale, pregătirea acestora fiind sporadică şi superficială, uneori nu se dau sarcini concrete pentru munca cu oamenii. Partidul şi guvernul nostru au pus şi pun în centrul politicii externe dezvoltarea prieteniei, alianţei, colaborării multilaterale cu toate ţările socialiste, pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, ale egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne ale altor state, întrajutorării şi avantajului reciproc. Viaţa internaţională, evenimentele din ultima vreme, confirmă pe deplin justeţea politicii promovate de partidul şi statul nostru pe arena internaţională, concordanţa principiilor pe care se întemeiază această politică, cu aspiraţiile fundamentale ale poporului român, însufleţiţi de măreţele ţeluri ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, oamenii muncii din judeţul Covasna — români, maghiari şi de alte naţionalităţi, uniţi pe vecie în viaţă, muncă şi idealuri, — asigură şi cu acest prilej conducerea superioară de partid, pe iubitul şi înţeleptul nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că vor depune eforturi sporite, că îşi consacră energia, talentul şi forţa creatoare, pentru a întîmpina Conferinţa Naţională a partidului, din iulie, şi cea de-a XXV-a aniversare a Republicii, cu noi succese în realizarea exemplară a sarcinilor, că se angajează să militeze cu toată fermitatea pentru înflorirea continuă a scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. (Urmare din pag II ga Secuiesc, Sergiu Manolatos, secretar al Comitetului orășenesc de partid Intorsura Buzăului; Ştefan Puskás, director al I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe; Francisc Izsák, inspector general la Inspectoratul şcolar judeţean; Iuliu Kádár, de la Cooperativa meşteşugărească din oraşul Covasna; Elisabeta Bod, muncitoare la Fabrica de ţigarete din Sfîntu Gheorghe; Dominic Szász, preşedinte al U.J.C.A.P. Covasna; Zoltán Száraz, muncitor la S.M.A. Sfîntu Gheorghe; Ştefan Rab, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C.; Zoltán Hegyi, directorul Uzinelor textile „Oltul" Sfîntu Gheorghe; Vilma Bereczki, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor; Lajos Sylvester, preşedintele Comitetului judeţean al culturii şi educaţiei socialiste ; Tiberiu Baternay, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor; dr. Horia Radu, directorul Sanatoriului Vîlcele; C. Busnel, directorul Direcţiei de arhitectură şi sistematizare; Éva Richter, directoarea Fabricii de amidon din oraşul Tîrgu Secuiesc; Ödön Gáli, preşedintele cooperaţiei de consum din oraşul Tîrgu Secuiesc. Participanţii la dezbateri au subliniat adeziunea comuniştilor, a colectivelor în care lucrează, faţă de politica generală, marxist-feninistă a partidului, hotărârea unanimă de a depune noi eforturi pentru aplicarea în viaţă a tuturor indicaţiilor iubitului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, a fost subliniată justeţea politicii naţionale a partidului, confirmată de rezultatele obţinute de oamenii muncii din judeţ în anii de după constituirea lui. In cuvîntul lor vorbitorii au făcut bilanţul realizărilor dobîndite de oamenii muncii din judeţ în înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale din 1967 şi ale Congresului al X-lea al P.C.R., evidenţiind, în acelaşi timp, principalele neajunsuri şi, îndeosebi, măsurile necesare pentru continua perfecţionare a întregii vieţi sociale. Au subliniat faptul că, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile judeţului, din agricultură, întîmpină Conferinţa Naţională a partidului într-un climat de munca creatoare, entuziastă, de puternică emulaţie, desfăşurînd o vastă şi intensă întrecere socialistă, avînd ca obiectiv central realizarea cincinalului înainte de termen. Cu maturitate şi exigenţă, au fost dezbătute sarcinile actuale, practice, care sunt menite să ducă la perfecţionarea conducerii economiei de către partid, la creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid la fiecare loc de muncă, la mai buna valorificare a tuturor resurselor materiale şi umane, la perfecţionarea multilaterală a vieţii economice, sociale, politice şi administrative a judeţului. Făcînd referiri la întreprinderile şi sectoarele unde îşi desfăşoară activitatea, participanţii au evidenţiat faptul că există încă rezerve inepuizabile pentru continua sporire a producţiei, înnoirea gamei de produse, îmbunătăţirea substanţială a calităţii, reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor la 1.000 de lei producţie marfă ş.a.m.d. Dînd glas hotărîrii celor pe care i-au reprezentat la Conferinţă, s-au angajat să folosească mai bine mijloacele de producţie, forţa de muncă din unităţile economice, să obţină astfel rezultate din ce în ce mai bune, îndeplinind şi depăşind angajamentele asumate, contribuind prin suma roadelor unei munci competente, entuziaste, la mărirea aportului judeţului Covasna în sporirea avuţiei naţionale, şi prin aceasta la creşterea nivelului de trai al tuturor celor ce muncesc. Modul critic şi autocritic în care au fost dezbătute problemele, a imprimat Conferinţei un pronunţat caracter de lucru, o înaltă combativitate revoluţionară, luările de cuvînt fiind pătrunse de exigenţă comunistă şi constituind un cadru de analiză profundă a activităţii, de mobilizare a energiilor pentru ridicarea la un nivel superior a muncii în toate domeniile. Cu satisfacţie, participanţii la discuţii au subliniat, faptul că măsurile luate de partid în ultimii ani în vederea lărgirii şi perfecţionării democraţiei socialiste, au găsit un larg ecou şi în viaţa judeţului Covasna, au determinat înlăturarea unor neajunsuri legate de participarea nemijlocită a colectivelor de muncă la conducerea unităţilor economice. Obiectul discuţiilor multor vorbitori, l-a constituit şi analiza sarcinilor privind îmbunătăţirea organizării, conducerii şi planificării muncii în agricultură, a modului cum se înfăptuiesc programele naţionale şi cele în profil judeţean, privind dezvoltarea zootehniei, folosirea judicioasă a fondului funciar, gospodărirea apelor, eficienţa cu care este folosită baza materială şi forţa de muncă în unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, în strînsă legătură cu obiectivul central, la zi, al întrecerii socialiste la sate — stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei din acest an. Măsurile politico-organizatorice luate de organele şi organizaţiile de partid din industrie, agricultură şi celelalte domenii de activitate după Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, pentru ridicarea conştiinţei comuniste a celor ce muncesc —au făcut, de asemenea, obiectul discuţiilor, multor, vorbitori. O atenţie deosebită s-a acordat abordării problemelor muncii consiliilor populare, a altor organizaţii de masă şi obşteşti, subliniindu-se necesitatea perfecţionării stilului şi metodelor de muncă ale acestora în vederea sporirii rolului organizaţiilor de sindicat, U.T.C. şi femei, în antrenarea tinerilor, a tuturor salariaţilor şi femeilor, în vasta întrecere socialistă ce a cuprins ţara. Dezbaterile Conferinţei s-au caracterizat prin profunzime, înaltă responsabilitate şi combativitate, prin competenţă sporită şi prin hotărîrea fermă de a se îndeplini exemplar sarcinile complexe ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de masă şi obşteşti, consiliilor populare, unităţilor economice. Delegaţii au aprobat Hotărîrea Conferinţei extraordinare a organizaţiei judeţene, îmbunătăţită cu propunerile făcute în timpul lucrărilor, în încheierea dezbaterilor din Conferinţă a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Fatilineţ, care a transmis din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii din judeţul Covasna, calde felicitări pentru rezultatele obţinute în anii de după constituirea judeţului şi urarea de noi succese în activitatea viitoare. In continuare au fost relevate rezultatele obţinute de poporul nostru în înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale din 1967 şi ale Congresului al X-lea al partidului, s-a subliniat importanţa măsurilor adoptate de conducerea de partid din ultimul timp, necesitatea de a se aplica cu cea mai înaltă exigenţă sarcinile de viitor. Vorbitorul s-a referit pe larg la unele lipsuri care se mai întîlnesc în activitatea unităţilor economice din judeţ, făcînd totodată recomandări pentru înlăturarea lor. In încheiere tovarăşul Vasile Patilineţ a exprimat convingerea că oamenii muncii din judeţul Covasna, în frunte cu comuniştii vor depune noi eforturi pentru a fi la înălţimea cerinţelor actuale. Trecînd apoi la punctul doi al ordinei de zi, Conferinţa a ales în unanimitate de voturi un număr de 19 delegaţi la Conferinţa Naţională a P.C.R. într-o atmosferă de puternic entuziasm. Conferinţa a adoptat textul unei telegrame adresată C.C. al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului. Două dintre delegatele la Conferinţă Aspect din sală, în timpul lucrărilor Conferinţei Delegaţi la Conferinţa Naţională a P. C. R. * Baternay Tiberiu, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Bartók Elena, vicepreşedintă a C.A.P. Bodoc Bălan N. Vasile, maistru-miner la I.M. Căpeni Bereczky Vilma, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor Boroş N. Arcadie, director al Întreprinderii miniere Căpeni Bobeş Maria, directoarea Liceului din Intorsura Buzăului Drunci Zoltán, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Füstös Emeric, şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Kóos Ioan, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sf. Gheorghe al P.C.R. Lusztig Zoltán, economist la Uzinele textile „Oltul“ Maxim Maria, secretara Comitetului comunal de partid şi preşedinta Consiliului popular comunal Dobîrlău Makó Béla, preşedintele C.A.P. Cernat Mureşan Vasile, preşedintele Tribunalului judeţean Covasna Nagy B. Ferdinand, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Niţulescu Maria, muncitoare la I.I.L. „Localprod" Rapolti Mihai, muncitor-zidar la I.J.C.M. Covasna, Rab Ştefan, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C Şerban Ioan, preşedinte al C.A.P. Covasna Szász Varvara, muncitoare la Uzinele textile „Oltul"