Cuvîntul Nou, octombrie 1972 (Anul 5, nr. 758-783)

1972-10-07 / nr. 763

Pag. 2 ­ La acest concurs nautic de la Monte Carlo, apele sunt spintecate cu o viteză uluitoare de că­tre participanţi, de către cei aproape 100 de aşi ai sportului cu bărci cu motor. Privind imaginea, eşti tentat să spui, parafrazînd : „După ei, ...furtuna“. Noţiuni filatelice utile(1) Nu de mult rubrica de faţă a împlinit un an de activita­te, în acest răstimp am reu­şit să facem cunoştinţă cu multe din curiozităţile filate­lici. Am cunoscut, cînd au a­­părut primele mărci poştale în lume şi în ţara noastră, care sunt noţiunile filatelice cele mai uzitate, cum să ne orga­nizăm o colecţie filatelică, ce este şi cum se realizează o i­­lustrată maximă. Am făcut o incursiune destul de amplă în istoricul filateliei la Olimpia­dele moderne. Ne putem con­sidera cît de cît avansaţi ? Şi de ce? Pentru simplul motiv că „furaţi“ de curentul filate­lic, dus de frumoasa perspec­tivă a timbrelor, am scăpat din vedere să intrăm în alte amă­nunte de strictă necesitate. In­tr-o suită de citeva materiale ne vom strădui să cunoaştem ca­re sunt accesoriile filatelice, ce sunt F.D.C.-urile şi întreguri­­le poştale, cum se colecţio­nează ele. Pentru astăzi, să cunoaştem primele noţiuni despre acce­soriile indispensabile ale u­­nei colecţii filatelice. Vom începe cu CLASORUL. Acesta este cel mai uzitat mijloc de a păstra, o marcă poştală. De mai multe mă­rimi, după dorinţă, clasorul este foarte asemănător cu un album obişnuit, în care păs­trăm fotografiile sau vederile primite de la prieteni. Se deo­sebeşte însă de acest album, prin faptul că pe file, ce sunt confecţionate din carton mai subţire sau mai gros, sunt fi­xate benzi orizontale, transpa­rente şi perfect întinse. Mărcile se aşează între carton şi ban­dă, unele lingă celelalte, pentru a putea fi vizionate. Se pot şi suprapune, dar această su­prapunere nu va trebui să de­păşească o treime din supra­faţa lor, începînd de la dreap­ta spre stingă. Intre filele clasorului se montează de o­­bicei foi subţiri de hîrtie, pen­tru a feri timbrele de frecare ceea ce le-ar acorda o uzu­ră prematură. La procurarea clasorului trebuie să ţinem seama de citeva cerinţe bine determina­te : foile să fie perfect plane, în caz contrar puţind deterio­ra mărcile, foile să fie usca­te. In această ultimă situaţie, verificarea se poate face in­troduce­ o marcă uzată (de obicei cele ştampilate cu gu­­maj). Dacă timbrul după o zi de şedere în clasor se lipeşte, înseamnă că foaia nu este su­ficient de uscată. In caz con­trar, putem începe montarea timbrelor. Mulţi colecţionari îşi con­fecţionează singuri asemenea clasoare, dar rezultatele nu sunt dintre cele mai bune, fapt ce ne determină să propu­nem procurarea lor de la ma­gazinele de specialitate. DAN VINTILA (va urma) I îMinţi * -i * \ l ... cel mai călduros punct de J ’ pe glob este El Aziza, în Li- \ \ ban ? Temperatura înregis i­­­trată aici este de plus 58 gra- ' ] de C la umbră. ) I I * ! \ ... cele mai friguroase puncte lI i de pe glob sunt în Antarctida,7 7 în Oimiakon și în Iakuția în 1 ■ J U.R.S.S. ? In Antarctida, tem­­i­­­peratura în luna iulie atinge iI I minus 73 grade, iar in Dimia- 1­7 kon în februarie se înregis- i­­ trează o temperatură de mi-1 i nus 71 grade. jI * \ cele mai secetoase puncte \ pe glob sunt Vádi Halfa \ Sudan şi deşertul Ataka-1 ma, în Chile ? In Vádi Halfa | cad 1 mm precipitaţii la trei ţ \ ani, iar în Atakama 1 ^ precipitaţii pe an. ploios punct de i ■ Keyapundji, în J Aici cad în medie 12.665 mm t I * \ ... cel mai ţ pe glob este , în regiunea munţilor Himalaia ? \ \ precipitaţii pe an I ! \ \ de jîn I­­ I ) r Clinică specială împotriva durerilor La Universitatea Mainz (Repu­blica Federală a Germaniei) se va înfiinţa o clinică specială care se va ocupa exclusiv cu cercetarea şi tratarea durerilor. Asemenea clinici există pînă acum numai în ţările scandinave şi în Statele U­­nite. Sub conducerea profesorului dr. Rudolf Frey, directorul Insti­tutului de anesteziologie din Mainz, se va face aici pentru pri­ma oară în R.F. a Germaniei, încercarea de a aplica în mod coordonat cele mai moderne me­tode de combatere și cercetare a durerilor, practicate de diferite ramuri medicale. Pentru mulţi pacienţi, care până acum mergeau de la un medic la celălalt fără a obţine o alinare a durerilor lor, apar speranţe noi. Clinica de la Mainz va avea sarcina precisă să sfătuiască şi eventual să trateze toţi acei bolnavi ale căror dureri au rezistat timp îndelungat tutu­ror terapiilor. Profesorul Frey atribuie experienţei de la Mainz o importanţă specială in trata­mentul bolnavilor gravi, cărora nu le poate ajuta o intervenţie chirurgicală. Prin noile metode de anestezie, suferinţele lor pot fi simţitor atenuate. Astfel, este as­tăzi posibil să se întrerupă legă­turi ale sistemului nervos, elimi­­nîndu-se prin aceasta pentru mai mult timp durerea, fără ca sta­rea generală a pacientului — care avea de suferit la administrarea unor doze mari de analgetice — să fie înrăutăţită. ­ CUVINTUL NOU ŞTIINŢA Un motor nepoluant Inventatorul belgian Van Avermaete din Arion a pus la punct un nou motor de concepţie revoluţionară aplicabil in industria motoarelor, în general, şi în special la automobile. Nepoluant (nu necesită benzină cu tetraetil de plumb) şi poli­carburant, acest mo­tor permite industriei petrolului să folosească o distilare mai puţin fracţionată şi mixaje economice de produse grele şi uşoare. Este posibil să se folosească injecţia de gaze lichefiate în came­ra de combustie. Funcţionarea motorului se bazează pe o cameră de combustie cu presiune constantă. Principiul nu este nou în sine, dar pe baza sa inventatorul a realizat un sistem de reglare indispensabil pen­tru punerea în funcţiune imediată a motorului şi a făcut posibilă atingerea unor compresii de ordinul a 40 bari. O supapă specia­lă permite închiderea cilindrului de detentă a gazelor în ciuda temperaturii înalte de admisie. Sistemul este aplicabil atît la motoarele cu ciclu închis, cît şi la cele cu ciclu deschis. Invenţia se poate aplica şi la turbinele cu gaze. In atelierele Sabena de la Bruxelles este în fabricaţie o asemenea turbină cu turaţia de 16 000 rot/min., care a fost încercată în noile labora­toare ale Universităţii din Louvain de la Ottignies în luna septem­brie. Sistemul permite conversiunea motorului în compresor. In varianta cu ciclu deschis, noul motor este dotat cu un compresor de aer destinat să alimenteze camera de combustie. Posibilităţile de aplicare ale acestei invenţii includ motoarele marine cu ciclu închis (păcură, gaz, butan, propan, metan), mo­toarele pentru automobile, motoarele pentru avioane uşoare, pre­cum şi motoarele staţionare cu ciclu deschis. Aparat pentru detectarea defecţiunilor­­ auto Un mare număr de accidente de circulaţie se datorează defec­tării diverselor mecanisme ale automobilelor. Controlul tehnic periodic nu poate înlătura decit in parte această sursă de peri­cole, deoarece defecţiunea poate apare după control. Firma americană „General Motors“ a pus la punct un aparat electronic care supraveghează continuu funcţionarea amortizoa­­relor, pneurilor şi mecanismului de direcţie. Denumit „Delta III“, acest aparat avertizează sonor şi vizual pe conducătorul auto în momentul în care apare pericolul de avarie în organele vitale ale automobilului. încetinirea mișcării de rotație a Pămîntului In noaptea de 30 iunie — 1 iu­lie timpul înregistrat de toate o­­rologiile de precizie din lumea în­treagă a fost modificat cu o secun­dă. Orologiul atomic de la Obser­vatorul din Paris, care servește drept păstrător de timp, a fost dat înapoi cu o secundă. Astfel, 30 iunie 1972 a fost cea mai lungă zi din istorie. Datorită preciziei extreme a o­­rologilor atomice s-a putut con­stata că viteza de rotaţie a Pă­­mîntului în jurul axului său sca­de cu citeva fracţiuni de secun­dă pe an. Cauzele acestei înceti­niri nu au fost încă elucidate, dar se pare că printre ele se află mareele terestre, mareele atmos­ferice etc. Anotimp în agricultură ORIZONTAL ! 1. Marele grl­ nar al ţării — Uzinele de maşini agricole „Semănătoarea“ (abr.); 2. Sprijin în vii — Secerată; 3. Harnicii lucrători ai ogoarelor — Apă în Moldova; 4. A uda ogoa­rele pe cale artificială — Pronu­me; 5. Rămîne la cafea — Timp pentru seceriş — Fiecare cu re­colta lui; 6. Mare bazin legumi­col al ţării — Radu Ioan — La intrare pe pajişte; 7. Apărat — Pronume personal — La legume; 8. Tom­a Nedelcu — Sfnt grădi­nar — Slujbaşul moşiilor din trecut; 9. Aparţine agriculturii — Diminutiv feminin; 10. A cule­ge roadele — Cultivator de in; 11. A stropi — A sădi noua re­coltă; 12. La trioare — încolţit. VERTICAL: 1. Pentru campa­nia de vară — Un fel de arc; 2. A ogorî — Creşte pe malul ape­lor — Diminutiv masculin; 3. Muncă agricolă din trecut — Salcîm; 4. Pus la cale — Un cîi­­ne; 5. Observat (pop.) — Lan; 6. Un vestit cneaz — Grădină în Ardeal; 7. Nicolae Constantin — Simfonia ogoarelor — Soi; 8. Scut de apărare — Curelușă — Emil Simion; 9. Intrări — Dom Popescu — întreprinderea de Mecanizarea Agriculturii (abr.); 10. Ginere — Apicultor; 11. In zestrea C.A.P. — Pentru băut vin (pi.); 12. Țărani pe ogoare Dus de C. DUMITRU I «Rft­­£» tftl SA* tft* 1*4 A . Ce se poate aştepta de la pro­ducţia de materii prime minerale din zonele marine ? Zăcămintele de pe uscat ex­ploatabile astăzi, nu vor fi sufi­ciente, din care cauză toate sta­tele industriale se interesează de cercetarea şi utilizarea materiilor prime minerale din mare, fun­dul mării şi subsolul său. Interesul pentru zăcămintele de materii prime marine se li­mitează la cele dizolvate în apa mării din zona de coastă. Cău­tarea de zăcăminte în subsolul fundului mării se concentrează la zona platformei continentale şi la unele părţi ale taluzului con­tinental. De asemenea, unele se­dimente din zona abisală prezin­tă interes. Pînă în prezent, în apa de ma­re au fost depistate 60 de ele­mente, dintre care mai principa­le sunt : clor, natriu, magneziu, sulf, calciu, brom, carbon, stronţiu, bor, siliciu, fluor, arbon, azot, litiu, rubidiu, fosfor, iod. Din zăcămintele noi formate fac parte l­n concreţiunile şi crustele de mangan, care se găsesc mai mult pe fundul zonei abisale Pe lingă mangan mai conţin cupru, cobalt, nichel şi molibden (în Oceanul Pacific se apreciază rezerve de circa 100 miliarde tone); — concreţiuni de fosforit, ca­re pot conţine şi stronţiu, bariu, magneziu, fier, uraniu, thoriu şi pămînturi rare ; — şlamuri de soluţii termale cu conţinuturi de plumb, zinc, cupru, argint şi cadmiu, precum şi argile roşii cu îmbogăţiri în fier, silice şi elemente rare. Din zăcămintele redepuse fac parte aluviunile minerale. In a­ceasta grupă de zăcăminte, ca d­in parte se exploatează astăzi ca ţiţei şi gaze naturale, se găsesc minerale grele ca­­ aur, metale platinice, casiterită, columbotan­­talit, magnetit, irifienit, rutil, zir­coniu, monazit, cromit şi pietre preţioase (93% din producţia mondială de rutil şi 77% de zir­con provin din aceste zăcăminte). Din zăcămintele biogene fac parte depozite de cochilii de scoici şi sedimentele de calcar şi silice pure. In roca compactă a fundului mării apar minereuri, sare gemă, săruri de potasiu, sulf, cărbune, ţiţei şi gaze. In prezent se ex­ploatează din platforma continen­tală şi taluzul continental ţiţei şi gaze. Cel puţin 20% din rezer­vele de ţiţei din lume se pre­supun a fi în subsolul mării, iar 16% din producţia mondială de ţiţei provine din resursele ma­rine. In golful Mexic se exploatează sulful. 12% din necesarul de sulf în lume se extrage prin sonde din zonele marine. Sarea gemă se extrage bTM1 *e­vaporare, iar magneziul și bro­mul pe cale chimică. 80% din necesarul de brom al S.U.A., pre­cum și aproape necesarul total de magneziu metalic se extrag din apa mării. Materiile prime minerale de­puse pe fundul mării se exploa­tează cu excavatoare plutitoare și mijloace de transport cores­punzătoare, care sunt limitate pî­nă la o adîncime a apei de 70 m. Dispozitive de extracție pentru adîncimi mai mari sunt în curs de dezvoltare. Exploatarea materiilor prime minerale din subsolul solid al mării, prin puţuri şi construc­ţii miniere amplasate pe uscat, nu se deosebeşte de aceea prac­ticată la zăcămintele obişnuite. Prin dispozitive de închidere pe fundul mării s-au putut deschi­de și zăcăminte pînă la 400 m adîncime. Pînă în 1980 se crede că se poate extrage petrol de la adincimi de 1500—2000 m sub apă. Deoarece încă de astăzi se re­cunoaște că importante materii prime minerale de pe continen­te nu vor avea rezerve pe ter­men lung, rezultă necesitatea ca statele industriale să intensifice cercetarea în zonele marine. ZOLTÁN KISGYÖRGY Aprovizionarea cu materii prime minerale din zonele marine Amănunte despre petrolierele gigantice Două tancuri petroliere cu to­najul unitar de 540.000 tone vor fi construite pe şantierele navale franceze de la Saint-Nazaire pen­tru societatea petrolieră Shell. Ele vor avea lungimea de 415 m şi lăţimea de 63 m, iar pescajul de 28 m. Aceste două nave sunt cele mai mari aflate în construcţie în prezent în lume (3 petroliere de 477.000 t se construiesc actual­mente pe şantierele japoneze). Fiecare navă va fi propulsată de cîte 2 turbine cu aburi care vor dezvolta o putere totală de 65.000 C.P. Acestea vor acţiona prin intermediul a doi arbori, 2 elici identice. Nava va fi dotată cu două cîrme independente şi va realiza o viteză de croazieră de 17 noduri. In ciuda volumului lor, aceşti mastodonţi vor putea frî­­na pe o distanţă egală cu aceea pe care frînează tancurile petro­liere actuale de 275.000 tone, adi­că 4.500 m. Echipajul va fi com­pus numai din 29 de oameni. Anul trecut au fost lansate la apă, în lumea întreagă 65 tancuri petroliere de 200.000 tone sau mai mari. La 1 iulie 1972 flota mon­dială cuprindea 230 petroliere gi­gantice și un număr de alte 300 de nave de acest tip erau coman­date pînă la aceeași dată. Instalaţii pe şenile pentru lucrări de foraj minier Firma Hydraulic Drilling Equipement Ltd. (Imperial Building, Victoria Road, Harley, Surrey, Anglia) produce două tipuri de instalaţii de foraj,­­Gryphon, cu şenile, de uti­lizare universală, ceea ce permite reducerea la maximum a timpilor neproductivi, adică a timpului consacrat deplasării şi mînuirii sculelor. In felul acesta operatorul obţine cel mai avantajos preţ de cost pe metru săpat. Batiul instalaţiei de foraj este legat de ansamblul de şenile printr-un sistem turnant, care îi permite să pivoteze cu 260° în plan orizontal. Devine posibilă dirijarea şenile­lor în raport cu şirul de găuri, care trebuie săpate recur­­gîndu-se la pivotarea instalaţiei pentru a o aduce în poziţia de foraj. Braţul este menţinut în poziţia instalată, ceea ce evită pregătirea sa pentru fiecare gaură. Instalaţia de foraj propriu-zisă este Gryphon 5 sau 10, mode­l standard. Ea asigură o mare viteză de lucru, pivotea­ză lesne şi dispune de o putere de foraj eficientă. Instalaţia este concepută pentru a asigura o rotaţie lentă şi o alimen­tare echilibrată, ceea ce permite folosirea unor dispozitive de perforare cu percuţie. Atît alimentarea cît şi rotaţia sînt infinit variabile. A­­limentarea permite obţinerea unei puteri de foraj de 10 000 kg pînă la o contrapondere totală. Capul de rotaţie funcţio­nează uniform pînă la un număr maxim de turaţii. In felul acesta se poate obține un cuplu de 5 425 Nm (4 000 lbi/ft.). Spumă pentru stins incendii Zece mii de litri petrol în flă­cări răspîndiţi pe o suprafaţă de 1.200 metri pătraţi la aeroportul din Frankfurt au fost stinşi în numai 34 sec. cu ajutorul unui nou produs extinctor, pus la punct de societatea americană 3 M. Această spumă, denumită „Light Water“ înfășoară focarul de in­cendiu cu o peliculă fină care produce un ecran impermeabil față de aer. Lipsit de oxigenul necesar, focul se stinge rapid. TEHNICA LA ŞCOALA Profesorul: Ce deosebire este între curentul electric obişnuit şi fulger ? Elevul : Fulgerul luminează pe gratis, iar curentul îl plătim. ★ Profesorul: Cum se împart şapte pere la opt persoane ? Elevul: Cel mai simplu ar fi să se facă din ele compot. ISTORIA PE SCURT Ducele Durras, surprinzînd în­­tr-o zi pe Descartes in fața unei mese încărcate cu trufandale, ex­clamă : — Cum, și filozofii consumă delicatese ? — De ce, credeai că sunt făcu­te numai pentru proști ? Alexandru cel Mare îl mustra pe un pirat pentru meseria lui ! — Sint pirat — răspunse aces­ta — pentru că am o singură co­rabie. Dacă aș avea o flotă aș fi cuceritor. Diogene, ieșind dintr-o baie pu­blică, întrebă un trecător ! — Unde se spală cei care s-au îmbăiat aici ? Testamentul lui Rabelais ! Nu am nimic. Datorez mult. Restul las săracilor. O ... manevră extrem de dificilă, ... o viteză extraordinară și schiorul depăşește barca ce-i trage pe valuri. ANUL V. Nr. 763 Microenciclopedie S GREFA 1 Problema înlocuirii unor țe­­i 7 suturi sau organe a preocupat 7 1 pe numeroși cercetători din di- » i ferite domenii ale medicinei. ^ 7 Sunt cunoscute progresele mari 1 * realizate în această direcție în 7 ^ ultimii ani, în special datori-­­ l tă spectaculoaselor operaţii de r ’ transplantare a inimii realiza- t­­­te de profesorul Cristiaan Bar­­i­­­nard şi apoi de alţi chirurgi, ţ 7 renumiţi din mai multe ţări. i î Operaţiile propriu-zise de J (transplantare nu prezintă de­­ 7 cele mai multe ori, dificultati 1 1 de neînvins pentru clinicile 7 t chirurgicale bine dotate şi în ) i care lucrează medici avînd o l J înaltă calificare. Cu toate aces- z \ tea, experienţa a arătat că ol l tehnică operatorie desăvîrşită j 7 nu este totdeauna suficientă i \ şi că, în numeroase situaţii, o l i transplantare realizată în con- ţ 7 diţii optime a fost urmată, du- i I pă un timp mai scurt sau mai 7 ^ îndelungat de respingerea I i grefei. In esență, este vorba de­­ I diferenţele de structură exis- 7 ) tente între ţesuturile şi orga- I­­ nele speciilor şi indivizilor ^ 7 După transplantare, organis- l­­­mul gazdei are capacitatea de­­ * a sesiza, cu o precizie remar- / .cabilă, pătrunderea unor struc-ț­­­­uri „antigenice“ diferite de I 7 propriile sale structuri. Aşa 7 t cum se întîmplă şi în cazul u- 1 i nor agresiuni microbiene, pri- j 7 mitorul grefei va reacţiona i I împotriva acesteia, o Va res- » t pinge, în cele din urmă. Aceas- \ i tă reacţie se manifestă după o L J perioadă de latenţă. / ! După realizarea grefei, me- 1 ț canismele respingerii se tra- \ I duc prin începerea produceri' 1 I unor substanţe cu structură ’ ț complexă — anticorpi — de t l către celule specializate ale I 7 primitorului, la acest proces 7 \ participând în primul rind I i ganglionii limfatici. Anticorpii i 7 care atacă grefa sunt din cate- i­­­goria celor legaţi de celule şi, I V în mai mică măsură, anticorpi \ I solubili „umorali“. I 7 După apariţia celulelor pur- z ’ tătoare de anticorpi, acestea 1 ^ se răspîndesc in organismul \ i gazdei Si se acumulează îndeo­ l i sebi în zona de plasare a J ^ transplantului, pătrunzînd în ^ 1 interiorul acestuia. In conti- i 7 nuare se produce distrugerea 7 1 treptată a țesutului respectiv. E i ca urmare a declanșării unui \ * adevărat conflict între anti- t ) corpi şi celulele care au, deter- J­­ minat producerea lor. Trebuie ) I arătat că distrugerea ţesutului 1 , J grefat se realizează în princi- 7 \ piu la fel ca şi în căzu] dis- I i trugerii microbilor de către | ’forţele de apărare. 7 î Iată deci, cum un fenomen 7 \ biologic folositor, dacă ia naş- t I tere ca urmare a unei agre- | Jsiuni microbiene, devine dău-1 I nător dacă se produce în ur- J \ ma grefării unui ţesut sau a \ 1 unui organ. i 7 In prezent în numeroase in- I lstitute de cercetări şi clinici ) \ se urmăreşte cunoaşterea tot \ 7 mai aprofundată a cauzelor şi l­a mecanismelor fenomenului de 7 ^respingere, găsirea unor meto- \ ide pentru înlăturarea acestu­i 7 ia.­ Problema este deosebit de 7 ț complicată, dar realizările ob- î i ţinute în urma experienţelor \ 7 pe animale, datele acumulate i ) prin analize biochimice şi bio- ş­i fizice, transplantările făcute d­e la oameni dau fără discuţie, i­nsperanţe justificate. 1 J F. LORIN !

Next