Cuvîntul Nou, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1042-1067)
1973-09-15 / nr. 1054
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean FAPTE DE MUNCĂ, REALIZĂRI, INITIATIVE IN LUPTA 45 LITRI PE SECUNDA O comisie, din care fac parte specialişti în construcţii, electromecanici, chimişti şi hidrogeologi, a început, în această săptămînă, recepţionarea obiectivului Alimentarea cu apă a zonei carbonifere Căpeni. Noul sistem de alimentare, care va intra în funcţiune peste două săptămîni, are parametrii de funcţionare foarte ridicaţi. In prima etapă ea va furniza, pentru cerinţele obiectivelor industriale din amintita zonă, 45 de litri de apă pe secundă, asigurînd, totodată, şi un important debit de apă potabilă pentru oraşul Baraolt. Staţia de tratare a apei a fost în aşa manieră concepută, incit, într-un viitor apropiat, printr-o investiţie minimă, capacitatea de captare a obiectivului se va putea dubla, atingînd 105 litri de apă pe secundă. Proiectele sistemului de alimentare cu apă a zonei carbonifere Căpeni, au fost executate de Institutul de studii şi proiectări pentru construcţii şi instalaţii de gospodărie comunală Bucureşti, lucrarea fiind executată de colectivul Şantierului Feldioara, aparţinînd Trustului de construcţii-montaje miniere Bucureşti. m . Capsatoarea Paulina Munteanu, secretară U.T.C., una din fruntașele Fabricii de lăzi din Intorsura Buzăului. Cuvîntul dat să devină faptă! La finele primului pătrar al anului, U.F.E.T. Intorsura Buzăului înregistra restanţe reprezentând circa 14 la sută din planul producţiei globale şi marfă. La timpul potrivit, ziarul nostru semnalase neajunsurile din activitatea respectivei unităţi, precum şi existenţa a numeroase condiţii de readucere a planului la zi. Mobilizînd întregul colectiv, organizaţiile de partid de aici, au intervenit energic, măsurilor de mai bună organizare a muncii şi întărirea disciplinei în parchetele de exploatare forestieră, comuniştii răspunzîndu-le prin acţiuni susţinute, eficiente. Aşa se face că activitatea din cel de-al doilea trimestru al anului, s-a soldat cu un bilanţ neaşteptat de bun : 500.000 lei în plus la producţia globală şi 1.100.000 lei, tot in plus, la producţia marfă! URGENŢE ÎN ACTIVITATEA FORESTIERILOR INTORSURENI un milion lei producţie marfă şi 650.000 lei beneficii peste planul perioadei consumate din an ! Relatîndu-ne datele, şeful contabil al unităţii — tovarăşul Aurel Terzea — apreciază eforturile depuse de colectiv, „dozând“ laude în special celor ce muncesc in sectorul de industrializare a lemnului — Fabrica de cherestea din Zăbrătău şi secţia de lăzi din Intorsura Buzăului. V. LAURIAN (Continuare în pag. a 3-a) Şi seria eforturilor a bunelor rezultate mat. La 31 august, alte două luni, „faţa activităţii celor de Intorsura Buzăului morfozase, în loc de această dată s-au ev. mai mult, nici mai clar şi la contrdiect după “ bilanţului la U.F.E.T. se... metarestanţe, de idenţiat, nici puţin de ... La C.A.P. Cernat însămînţarea griului continuă în ritm susţinut. Foto: GY. BORTNYIK Primirea noilor absolvenţi — cadre didactice Ieri, în sala de festivităţi a Comitetului judeţean de partid, s-a desfăşurat primirea festivă a noilor cadre didactice repartizate în judeţul nostru. Cei 95 de absolvenţi, din care 74 profesori, 14 educatori şi 7 învăţători, şi-au exprimat adinca lor satisfacţie de a-şi începe activitatea didactică în acest an şcolar care marchează o cotitură însemnată în îmbunătăţirea învăţământului din ţara noastră. „Ne angajăm, spunea tânărul profesor Radu Alexandrescu, ca prin întreaga noastră activitate la catedră ca şi în celelalte sarcini social-culturale care ne revin, să îndreptăţim efortul pe care conducerea superioară de partid şi de stat l-a depus pentru pregătirea noastră profesională, pentru desăvârşirea noastră ca oameni, specific societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. La festivitate au participat membri ai secretariatului Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Nagy Ferdinand, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., care după ce a prezentat in faţa noilor absolvenţi judeţul Covasna din punct de vedere economic, social şi cultural, le-a urat mult succes în activitatea lor de pregătire a tinerei generaţii să se ridice la nivelul cerinţelor şi exigenţelor actuale. „Plenara din iunie 1973, a spus în continuare vorbitorul, care a definit pe toate planurile sarcinile instructiv-educative ce revin școlii românești, poate fi tradusă în fapt numai prin efortul comun al tuturor cadrelor didactice. Prin bazele de preluare C. F. L. RAMPELE GOALE, CARTOFII PE CÎMP SI MULTE NEGLIJENTE Continuă intr-un ritm susţinut recoltarea cartofilor. In ultimele 7 în marea majoritate a cooperativelor agricole de producţie vitezade recoltare a fost sporită. Din păcate, transportul cartofilor la bazele de preluare C.L.F. este mult rămas în urmă, în ciuda faptului că s-au asigurat din vreme mijloacele de transport necesare. Redacţia ziarului nostru a întreprins în cursul dimineţii de joi, un raid prin citeva baze de preluare C.L.F., urmărind modul in care decurg preluările şi expedierea cartofilor către diverşi beneficiari. 14 TONE E PREA PUŢIN ! Baza de preluare din Sînzieni trebuie să expedieze zilnic cel puţin 300 de tone de cartofi pentru a putea satisface în cele mai bune condiţii pe beneficiari. Pînă în prezent, s-a ajuns la un volum de livrări zilnic de numai 190 tone şi aceasta din cauza ritmului lent în care se desfăşoară transportul cartofilor din cîmp. Cîteva cifre pe care ni le-a prezentat şeful bazei, tovarăşul Ioan Kovács, sînt edificatoare în acest sens : — Cooperativa agricolă de producţie din Poian, în ziua de 12 septembrie nu ne-a livrat nimic. Nici mai înainte de această dată livrările nu au fost corespunzătoare. Astfel, in 11 septembrie de la Poian nu am primit decit 14 tone. In aceeaşi situaţie se află şi C.A.P. Petriceni, de unde nu am recepţionat decit 35 tone. Mai grav este faptul că în ciuda unei cantităţi destul de mari de cartofi — peste 2.000 tone — ce trebuie livrată de către I.A.S. Catalina, ritmul de livrare a fost foarte lent,nedepăşind 20 de tone zilnic.. Astfel, înziua de 10 septembrie s-au transportat la bază 12 tone, o zi mai tîrziu — 20 tone, pentru ca apoi să se transporte numai 10 tone. ... DAR UNDE SÎNT cartofii ? Trebuie menţionat că unităţile agricole care trebuie să transporte cartofi la baza din Sînzieni, cu excepţia C.A.P. Poian, înregistrează un stadiu avansat de recoltare. Din păcate, organizarea sortatului și transportului, nu este corespunzătoare din care cauză se pot produce mari pierderi. Dar să prezentăm citeva dintre deficiențele constatate : • la C.A.P. Petriceni sortarea cartofilor se face de abia a doua sau a treia zi după recoltare ; • mijloacele de transport de care dispune C.A.P. Poian nu T. ADJUDEANU (Continuare în pag. a 3-a) 4 pagini, 30 bani Anul VI, Nr. 1054 SÎMBĂTĂ, 15 septembrie 1973 PAGINA A 2-a maga a n Există vreo legătură între aspectul căminului cultural şi activităţile pe care le desfăşoară ? Există, desigur. Intîi de toate, de acest aspect, fie el exterior, fie interior, depinde „apetitul“ şi deci numărul de spectatori prezenţi la manifestările organizate la cămin. Aceasta în ce priveşte obiectul actului educativ — spectatorul. Dar nici subiectul, de la conferenţiar la artistul amator, nu este mai puţin sensibil la condiţiile concrete oferite pentru a se desfăşura. Am văzut, în perioada de iarnă, mai ales, destule săli şi vestiare neincălzite, destule geamuri sparte şi scaune „betege“ ca să nu începem de pe acum să atragem atenţia asupra acestei importante laturi a muncii cultural-educative de la sate. La Căminul cultural din Zăbală, primul vizitat de noi, aspectul îngrijit, curăţenia, sunt peste tot prezente, începînd cu holul şi terminînd cu sălile anexe. Primul, alături de mai vechile decoraţii interioare dintre care nu lipsesc plantele ornamentale, găzduieşte acum şi o expoziţie de acuarelă a copiilor de la Preventoriu. Dealtfel, holul Căminului cultural din Zăbala este deseori gazda unor astfel de expoziţii, fie ale elevilor de la şcoală şi Preventoriu, fie ale artiştilor populari activînd pe lingă căminul cultural. Vizităm apoi sala de spectacole. Dintre cele 325 de scaune, 187 au fost înlocuite cu altele tapiţate, urmînd ca in viitorul nu prea îndepărtat şi celelalte să fie astfel înlocuite. Deci o măsură care dovedeşte respect faţă de spectatori şi care trebuie salutată, cu atît mai mult cu cit nu era dintre cele „obligatorii“. Nu este dealtfel pentru prima oară cînd constatăm la Căminul cultural din Zăbala, pe lingă o activitate generală foarte bună, atît calitativ, cit şi ca diversitate a manifestărilor, o reală atenţie acordată ,,amănuntului“, fiecărui factor care poate aduce (şi deci cuprinde în o întrebare pe adresa COMITETULUI JUDEŢEAN DE CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA Pe cînd un concurs „Cel mai îngrijit cămin cultural“( ansamblul formelor educative), un participant în plus. In aceeaşi sală de spectacole notăm o curăţenie şi o ordine exemplare, geamurile decorate cu frumoase perdele, aparţinînd membrelor cercului de cusături şi broderii populare. Notăm apoi alte două noutăţi de sezon : lărgirea scenei cu 4—5 metri pătraţi, apropiindu-i astfel dimensiunile de cele ale unei ambiţioase măsuri de perspectivă : constituirea unui puternic ansamblu artistic al comunei. Cea de-a doua măsură : terminarea lucrărilor, nu dintre cele mai simple, la laboratorul rezervat în exclusivitate cercului foto şi cineclubului. Nici căminele satelor aparţinătoare nu au fost neglijate. Cunoscutul Cămin cultural de la Tamaşfalău, unul dintre cele mai frumoase din judeţ, va fi împrejmuit cu gard al cărui şanţ a şi fost făcut, fiind adusă şi piatra. Va fi un gard din piatră şi lemn avînd la mijloc o poartă cu încrustaturi populare. La Pava se află în curs de amenajare un muzeu. Aflat într-o clădire aparţinînd consiliului popular, el se va compune, pentru Început, din două încăperi. Acestea au fost deja tencuite şi zugrăvite, au fost, de asemenea, achiziţionate vitrine de la Muzeul judeţean din Sfîntu Gheorghe. O cameră va fi rezervată exclusiv pieselor istorice, bogate la număr, descoperite de elevii şi cadrele didactice ale şcolii cu ocazia numeroaselor săpături arheologice efectuate mai ales la colina dintre Zăbala şi Tamaşfalău. Cealaltă încăpere este destinată cusăturilor şi ţesăturilor populare, vechilor obiecte de artizanat, unelte de uz casnic etc. In sfârşit, 150 de scaune, cele care au fost înlocuite la căminul cultural din Zăbala au fost date celui din Peteni, înlocuind aici tradiţionalele bănci ale începuturilor culturale din mediul nostru IOAN DRAGAN (Continuare în pag a 3-a) VUITA TflVM KICSIM CEAUŞESCU ŞI ELENA CEAUŞESCU IK Banchet oferit in ernst Preşedintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Naţional, în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactori-şefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalităţii şi alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară prezidenţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost intimpinaţi de preşedintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu a demnitarilor ecuadorieni, şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Quito, prezenţi la banchet. oaspeţilor In timpul banchetului, cei doi preşedinţi au rostit cuvîntări. Preşedintele Ecuadorului a înmînat preşedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele colan al Ordinului Naţional de Merit“, cea mai înaltă distincţie ecuadoriană, conferită prin tradiţie şefilor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi consecvenţi pentru convieţuirea frăţească între oameni. Banchetul s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Cuvintarea tovarăşului ! Nicolae Ceauşescu Mult stimate Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi Domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitaţia amabilă a dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită în relaţiile ţărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de stat din ţările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule preşedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervato. De asemenea, doresc să mulţumesc populaţiei capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie şi simpatie faţă de noi. In toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările şi popoarele noastre. (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara In cuvintarea sa preşedintele Guillermo Rodriguez Lara a evidenţiat că este un eveniment unic prezenţa preşedintelui Ceauşescu, ca primul şef de stat din Ihiropa orientală, care vizitează Ecuadorul şi care „Aduce prietenia unui popor latin ca şi al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi, românii şi ecuadorienii, ne uneşte credinţa noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influenţe psihologice, pe deplin ataşaţi independenţei fiecăruia, cu dorinţa de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare şi constructive, departe de orice intenţie de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-ştiinţifi(Continuare în pag. a 4-a) Vizită protocolară Joi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Naţional, preşedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relaţiile de colaborare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situaţiei internaţionale actuale. La sosire şi la plecarea de la Palatul Naţional, garda prezidenţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atît pe traseul străbătut pinar la Palatul Naţional, cit şi în faţa reşedinţei prezidenţiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut preşedintelui Nicolae Ceauşescu o caldă manifestare de prietenie. Ciobanii de pe Urna Nu, mai ştiu cine, prin Zăbîbala ne spunea odată, că pe Zîrna „se fac“ cele mai frumoase oi şi că aici, pe muntele ăsta, zăbălenii şi-au păscut turmele de cînd se ştiu ei. Că erau mii de oi, ’ „tot o floare şi-o oaie“, şi că ciobanii din Zăbala, din Ghe.. Unţa, din Catalina şi din 17 multe părţi se „băteau“ pen- ^ î tru muntele ăsta cu iarbă ^ grasă, că şi-acuim turmele tot I pe Zîrna se scot în primă-I vară, dar că n-ar mai fi a. \ tîtea, că locurile-s mai puţi- , ne, că muntele „se strînge în \ 1 tot anul, cu „plantaţiile“ as- i I tea. I...................................................I / „Se strînge, se strînge“ ^ I aşa e. Dar şi iarba e mai \ multă acum. Au ieşit îngră. ' I şăminte chimice, în nişte ani I se împrăştie. Am pornit, trecînd prin . Ghelinţa, după turma lui L Furtună Nicolae, şi-am între- i bat din om în. om pe unde-1 » putem găsi, pe unde tîrleşte ^ şi unii ne-au zis nişte de. i numiri că nici nu le-am pu- tut ţine minte necum să le găsim, iar mai sus spre gu- i rile de exploatare forestieră , un ţapinar i-a văzut „acum citeva zile“ în locul numit ^ Butuci, şi ne-a dat „indica- i ţiile“, cum să-l aflăm. Am lăsat maşina în capătul dru- mului forestier şi-am luat-o peste munte. Zîrna . Brazi şi poiene, poiene şi brazi. Am bătut vreo patru- cinci kilometri pe direcţia a- / arătată şi-am ajuns în Bu- tuci, locul numit aşa de bă- trîn, pentru că o furtună mare, odată, a rupt brazii din „burtă“ şi toată poiana , care s-a făcut dup’aia era plină de cioate. Butuci. ’ Doar urmele tîrlei. Furtu- nă niciunde. Poiana şi ur- mele stînii şi-ale tîrlei muta- , tă din loc în loc. ..S-au lăsat devale, nu-i mai căutaţi, ieri şi-au strîns stîna şi s-au dus“. Are bună fabrică Furt DORU MUJRESAN, ) * V DUMITRU TOMA \ --LI_______________ ( 'CSriJiriucirp îv pag. a 3-a) ^ \