Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-23 / nr. 1240
Proletari din toate tarile, uniti-va ! IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI 25 de ani de existenţă a Fabricii de mobilă din Covasna ELOGIU MUNCII AVÎNTATE, ANGAJARE DEPLINA SPRE NOI ÎNFĂPTUIRI O frumoasă şi inspirată expoziţie fie produse de mobilier, reprezentative, realizate de Fabrica de mobilă din Covasna, întîmpina sîmbătă la intrarea în Casa orăşenească de cultură, participanţii la festivitatea de sârbă, torire a 25 de ani de existenţă a acestei unităţi a industriei de prelucrare a lemnului din judeţ. Ascensiunea în timp, de la simplele mese şi bănci produse de mica timplărie mecanică din 1949 la garnituri moderne — estetice şi funcţionale, exportate în U.R.S.R., S.U.A., Suedia, Norvegia şi alte ţări cu puternice tradiţii industriale — a fost sugestiv ilustrată atit de exponatele prezente în miniaturala expoziţie, cît şi de sinteticele grafice ce înfăţişau dinamica principalilor indicatori economici ai unităţii în cele două decenii şi jumătate de fiinţare. Retrospectiva a fost apoi completată cu perspectiva, evidenţiindu-se dialectica lor legătură. Oprea Iazăr, unul din veteranii, fabricii, prezent acum un sfert de veac la semnarea actului de naştere a fabricii, ca dealtfel şi Emilia Comos s-au referit în cuvîntul lor la drumul parcurs, dar mai ales, la hotărîrea lor, a colegilor de breaslă de a munci în continuare pentru ridicarea prestigiului unităţii, exprimîndu-şi dorinţa şi încrederea lor că ştafeta măiestriei profesionale, a hărniciei şi competenţei în muncă va fi trecută în mîini bune, sigure , tinerilor fabricii. Aceştia, prin cuvîntul uteciştilor Dorel Iungu şi Olga Anghel, mulţumind celor ce le transmit zi de zi din experienţa lor, din tainele meseriei, au ţinut să sublinieze că se vor strădui să devină iscusiţi tîmplari, tapiţeri, vopsitori, lăcătuşi, meseriaşi de înaltă clasă. Un moment emoţionant în cadrul festivităţii l-a constituit cel de înmînare a „Diplomei de onoare", celor cu o activitate îndelungată, de 20—25 de ani, în cadrul fabricii. 68 de salariaţi, majoritatea cu tîmple argintii, au primit simbolicul semn al preţuirii colective, al recunoaşterii abnegaţiei şi dăruirii cu care au muncit de-a lungul anilor. O semnificaţie aparte a conferit sărbătorii programul artistic dedicat de elevii Liceului Covasna celor sărbătoriţi, în cinstea unităţii sub al cărei patronaj au început să descifreze din secretele şi frumuseţea artei de înnobilare a „aurului verde" Adunarea jubiliară ce a avut loc sîmbătă la Covasna a prilejuit şi manifestarea hotăriii unanime a colectivului din cadrul fabricii de mobilă, a întregii întreprinderi de a înălţa la cote superioare realizările meritorii obţinute pînă în prezent. Este grăitor în acest sens, faptul, că a fost reînnoit angajamentul patriotic de a se devansa realizarea cincinalului cu 324 de zile de către fabrică şi cu 240 de zile de către întreprindere. Momentul de hotar al trecerii la cel de-al doilea pătrar de veac de existenţă a fabricii, rezonanţa acestuia in conştiinţa participanţilor la eveniment, este expresiv reflectată in telegrama adresată, într-o atmosferă de entuziasm, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată printre altele : „Oamenii munci, din întreprinderea noastră, români şi maghiari, însufleţiţi şi mobilizaţi de HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a) Aspect din timpul festivităţii Să fie finalizate pregătirile în vederea începerii păşunatului Mai sunt puţine zile pînăcînd animalele vor fi scoase la păşunat. In acest an, suprafaţa de păşune este mai mare decit în anii trecuţi, deoarece Inspectoratul silvic a pus la dispoziţia crescătorilor de animale, unele suprafeţe păşunabile din fondul forestier. In primăvara acestui an, peste 10.000 ha de păşune au fost curăţate, fapt ce va spori productivitatea acestor suprafeţe de 2—3 ori Se poate afirma, că sunt condiţii bune pentru păşunat, acum totul depinzînd de modul în care vor fi valorificate păşunile, de modul în care se va practica un păşunat raţional. Avînd în vedere timpul scurt rămas pînă la scoaterea animalelor la păşune, în marea majoritate a unităţilor agricole se fac intense pregătiri în acest scop. — Pentru a valorifica raţional păşunile, ne-a spus medicul veterinar Gheorghe Tatu, din cadrul Direcţiei generale pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ape, pentru a obţine, încă din primele zile sporuri de producţie, în marea majoritate a fermelor zootehnice din judeţ se fac pregătiri pentru scoaterea animalelor la păşune. Este vorba de efectuarea lotizărilor, în funcţie de starea fiziologică a animalelor şi de producţie, de controlul gestaţiei, de efectuarea tratamentelor contra sterilităţii etc. Zilnic, pînă la începerea păşunatului, animalele trebuie scoase afară, asigurîndu-se spaţiu pentru mişcare. O deosebită atenţie este necesar să se acorde activităţii sanitar-veterinare preventive, să se facă vaccinări, tuberculinări, tratamente antiparazitare etc. Menţionez că inginerii şefi şi medicii veterinari din cele mai multe unităţi se preocupă de această problemă, urmărind pregătirea în cele mai bune condiţii a loturilor de animale în vederea scoaterilor la păşune. Se evidenţiază inginerii şefi şi medicii veterinari de la C.A.P. Mărtineni, Tămaşfalău, Aita Mare, Arcuş, precum şi cei de la complexele intercooperatiste Martinen, şi Chichiş. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre Cooperativa agricolă de producţie din Băţanii Mari, , unde medicul veterinar Paul Berkeczi, nici pînă-n pre- D. TOMA(Continuare In pag. a 3-a) PROGRAMUL BIBLIOBUZULUI Marţi, 23 aprilie, înainte de masă, Olteni, după-amiază Bicsad; miercuri, 24 aprilie, înainte de masă Dalnic, dupăamiază Albiş; joi, 25 aprilie, înainte de masă Chilieni, dupăamiază Sintionlunca; vineri, 26 aprilie, înaintede masă Oituz, după-amiază Mărtăruş, sîmbătă, 27 aprilie, Înainte de masă Aninoasa. UN NOU POST TELEFONIC IN SFÎNTU GHEORGHE PROTEJAŢI PORUMBEII VOIAJORI Asociaţia vînătorilor şi pescarilor din Simiu Gheorghe, I atrage atenţia tuturor vînătorilor că este interzisă împuşcarea ■ porumbeilor voiajori. Nerespectarea acestei dispoziţii atrage după sine sancţionarea conform legilor în vigoare. (g. m.) La cele 31 posturi telefonice urbane instalate în oraşele judeţului nostru, s-a adăugat în aceste zile un nou post public, care a fost instalat de către tehnicienii Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii la complexul comercial din staţia C.F.R. în lunile următoare, reţeaua de posturi telefonice publice se va extinde prin instalarea altor posturi in cartierele Ciucului şi Simeria, precum şi in oraşul Covasna. (n.c.) Intilnire intre generaţii Foto : A. BARTHA Inutil să insistăm asupra importanţei munciieducative extraşcolare a cadrelor didactice. Dacă n-ar fi să amintim decit profesionismul şi vocaţia educativă a acestora ca şi ponderea lor deosebită (ne referim desigur la cea numerică) în ansamblul intelectualităţii din mediul rural şi ar fi suficient pentru a dovedi — dacă mai era nevoie — că dascălii (educatoare, învăţători, profesori), constituie principalul factor cultural-educativ din comunele şi satele noastre. Tocmai de aceea, Comitetul comunal de partid din comuna Zagon — pune în centrul preocupărilor sale legate de îmbunătăţirea muncii educative de masă, atragerea şi mobilizarea tuturor cadrelor didactice în scopul valorificării superioare a valorosului lor potenţial educativ. Criteriul principal al repartizării sarcinilor educative — fără să se facă din aceasta un principiu exclusivist, şi prin aceasta stînjenitor — rămine cel al preparticiparea afectivă a cadrelor la munca pe care o îndeplinesc, fapt de natură să ridice nivelul valoric al rezultatului final Astfel tovarăşii Mogoş Aurel şi Farkas Nicolae, primul director, al doilea director adjunct ai şcodă de pe lingă căminul cultural, ca dealtfel şi profesorul Gheorghe Negulescu, secretar al Comitetului comunal al U.T.C., care răspunde de activităţile politicoideologice desfăşurate in rîndul tinerilor. „Omul potrivit la locul potrivit" s-ar putea spune, şi pe bună dreptate. Principiul de care vorbeam — şi care, trebuie să-l subliniem, nu este aplicat „cu ochii închişi", ci în măsura în care el se suprapune peste un altul, necesitatea acoperirii tuturor sectoarelor muncii cultural-educative cu cadre competente — poate fi multiplu exemplificat. Profesoarele Maria Harai, Vinter Agnes şi Székely Rozalia, răspund de formaţiile de teatru in limba română şi respectiv maghiară şi aceasta de un timp care Ie permite nu numai „intrarea în rol" ca scenografe şi regizoare, ci şi cunoaşterea foarte bună a talentelor locale, a disponibilităţilor temperamentale şi pregătirii teoretice ale fiecărui artist amator in parte. De ani de zile, Duca Irina, re- DOMOKOS DEZIDERIU, directorul Căminului cultural Zagon (Continuare în pag. a 3-a) cerinţelor şi aptitudinilor fiecă rii, amindoi membri in biroul luî cadru didactic în parte. Fap- comunal de partid, oameni cu tul este important în măsura, de prestigiu în comună și cu un bloc neglijabilă, în care el a sigu-dicat nivel de pregătire ideoloră atît o valorificare maximă agico-politică, sînt activişti stadisponibilităţilor fiecăruia cît şi tornici ai comisiei de propagan- Un imperativ în activitatea căminelor culturale Profilarea şi specializarea pe domenii educative a cadrelor didactice Anul VII, nr. 1240 MARŢI, 23 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean „Se CucăTirl — i „Argeşana“, colaborare rodnică în producţie — Minunaţi oameni , aceşti muncitori de la „Secuiana" ! Această afirmaţie, măgulijitoare pentru colectivul Fabricii de confecţii din Tirgu Se. Icuiesc, aparţine tovarăşilor ing. * Ion Bucuţea şi ing. Mircea Miihăilescu de la Centrala indusîriei linii din București. I — Lăsind deoparte orice mari infestare de birocratism, — au jjt adăugat ei — acești oameni au I venit in ajutorul colegilor de GABRIEL FLORESCU I __________________________ ■ (Continuare in pag. a 3-a) » i VIZITA OFICIALĂ A JOSE FIGUERESI La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni a sosit in ţara noastră, intr-o vizită oficială de prietenie, preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie in cadrul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare statornicite între Republica Socialistă România şi Costa Rica, relaţii care cunosc un curs ascendent per baza respectării principiilor independentei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială i-a constituit vizita efectuată în Costa fiica de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt românocostarican, desfăşurat la San Jose, a constituit, prin rezultatele sale rodnice o contribuţie de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie şi cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificaţie internaţională — şi celelalte acorduri comune, semnate, în timpul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două ţări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza înţelegerii internaţionale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucureşti a preşedintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapele de stat ale Republicii Socialiste Româna şi Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele celor doi şefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbile spaniolă şi română: „Bunsosit în Republica Socialistă România Excelenţei Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, preşedintele Republicii Costa Rica“, „Trăiască prietenia dintre poporul român şi poporul costarican". La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit preşedintele Republicii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii: Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Erau de faţă alţi membri ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale, generali, ziarişti. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, preşedintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi şefi de stat îşi string mîinile, se îmbrăţişează cu căldură Preşedintele Jose Figueres Ferrer prezintă şefului statului român persoanele oficiale care îl însoţesc: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezintă şefului statului costarican oficialităţile române venite în întîmpinare. Pionierii oferă buchete de flori. Garda militară prezintă onorul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica şi Republicii Socialiste România. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi preşedinţi trec în revistă garda de onoare. Sínt apoi prezentaţi şefii misiunilor diplomatice acreditate la Bucureşti, precum şi celelalte persoane oficiale române venite la aeroport. Cei doi preşedinţi primesc apoi defilarea gărzii de onoare. Numeroşi bucureşteni, aflaţi pe aeroport, aplaudă cu căldură pe cei doi şefi de stat, aclamă pentru prietenia dintre cele două popoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer iau loc într-o maşină escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspetelui. De la aeroport pînă în Capitală, ca şi pe bulevardele bucureştene, un mare număr de cetăţeni salută cu entuziasm şi căldură pe cei doi preşedinţi, care răspund cu cordialitate manifestărilor de stimă şi prietenie ale populaţiei. nspimn Depuneri de coroane Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. Împreună cu şeful statului costarican s-au aflat persoanele oficiale care ii însoţesc in vizita pe care o face în ţara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Vasile Gliga, adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, membrii misiunii române ataşate pe lingă înaltul oaspete, generali şi ofiţeri superiori. La sosire, pe platoul din faţa monumentului, preşedintele Republicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări După depunerea coroanei de flori, asistenta a păstrat un moment de reculegere. A fost vizitată apoi rotonda monumentului. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. Adunarea publică consacrată aniversării a 104 ani de la naşterea lui V. I. Lenin Luni după-amiază, în sala clubului muncitoresc „Gheorghe Doja“, din oraşul Sfîntu Gheorghe, s-a desfăşurat, sub auspiciile Comitetului orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă, o adunare publică consacrată aniversării a 104 ani de la naşterea lui Vladimir Iliei Lenin. Expunerea, ţinută cu acest prilej, a înfăţişat pe larg viaţa şi opera genialului conducător al proletariatului mondial,ea fiind urmărită cu un deosebit interes de participanţii la manifestare. In încheierea adunării, a fost prezentat un film artistic despre viața lui V. I. Lenin. iL Dialog! între! generaţii! ! Ne apropiem ca dată de un , A eveniment deosebit, împlinirea ( t a 25 de ani de la înfiinţarea ? i primelor detaşamente de pio-1 1 nieri. Numeroase sunt activităţţile şi acţiunile care prefaţează ^ 1 semnificativ această importantă-v ? sărbătoare. Printre ele — una ț \ cu profunde şi emoţionante i l sensuri educative: intîlnirea * / Comandamentului orăşenesc al \ 1 pionierilor din Sfîntu Gheor- t I ghe cu foşti pionieri şi instruc- z tori din perioada de., pionierat i a Organizaţiei. Pe de o parte ^ pionieri, pe de alta vîrstnici, i oameni trecuţi de prima tine-reţe, pe chipurile cărora greu întrezăreşti copilul cu cravată roşie de altădată, cravată sim- bolizînd ca şi acum aceleaşi sensuri revoluţionare ale celei mai tinere organizaţii de ma- să a României socialiste. * Şi de-o parte şi de cealaltă — vădite emoţii. Cei dinţii au vorbit „oamenii mari". Au şi răspuns la întrebările pionie. * riior („Ce fel de distincţii pio-^ niereşti erau acum 25 de ani?“, „Cum se făceau primirile?"1, „Ce fel de uniforme pioniereşti se purtau atunci?“, „Ce fel de activităţi erau organizate?“), / . dar au vorbit şi în afara lor, \ ) povestind, completîndu-se, adu- ( \ cindu-şi surprinzător de bine i l aminte (au trecut totuşi 25 de * } ani de atunci), momentele cele \ \ mai semnificative', cele mai emoţionante din vremea cînd\ sau instructori, ț -------- ----- --------^ boiului nu se şterseseră cu to i rau pionierii din vremea cînd urmele răz- 1 ( tul și cînd partidul punea J deosebit preţ pe educarea tilnerelor vlăstare, făuritorii de / 1 azi ai atitor valori materiale * } și spirituale, constructori de nădejde ai destinului socialist ț al tării. Au vorbit apoi copiii. Au vorbit cu seriozitate şi pasiune, cu înţelegerea momentului important din viaţa organizaţiei lor. Au vorbit despre frumoasele lor activităţi pioniereşti, despre munca patriotică, despre deosebitele lor rezulta- te la învăţătură, din activitatea cultural-artistică şi sportivă, despre răspunsul lor prin fapte la chemarea la întrecere , lansată de colegii lor brăileni, despre atîtea și atitea aspecte IOAN DRAGAN (Continuare în pag . 3-a)