Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-23 / nr. 1240

Proletari din toate tarile, uniti-va ! IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI 25 de ani de existenţă a Fabricii de mobilă din Covasna ELOGIU MUNCII AVÎNTATE, ANGAJARE DEPLINA SPRE NOI ÎNFĂPTUIRI O frumoasă şi inspirată expo­ziţie fie produse de mobilier, re­prezentative, realizate de Fabri­ca de mobilă din Covasna, în­­tîmpina sîmbătă la intrarea în Casa orăşenească de cultură, par­ticipanţii la festivitatea de sârbă­, torire a 25 de ani de existenţă a acestei unităţi a industriei de prelucrare a lemnului din judeţ. Ascensiunea în timp, de la simplele mese şi bănci produse de mica timplărie mecanică din 1949 la garnituri moderne — es­tetice şi funcţionale, exportate în U.R.S.R., S.U.A., Suedia, Norve­gia şi alte ţări cu puternice tra­diţii industriale — a fost suges­tiv ilustrată atit de exponatele prezente în miniaturala expozi­ţie, cît şi de sinteticele grafice ce înfăţişau dinamica principali­lor indicatori economici ai uni­tăţii în cele două decenii şi ju­mătate de fiinţare. Retrospectiva a fost apoi com­pletată cu perspectiva, eviden­­ţiindu-se dialectica lor legătură. Oprea I­azăr, unul din veteranii, fabricii, prezent acum un sfert de veac la semnarea actului de naştere a fabricii, ca dealtfel şi Emilia C­omos s-au referit în cuvîntul lor la drumul parcurs, dar mai ales, la hotărîrea lor, a colegilor de breaslă de a munci în continuare pentru ridicarea prestigiului unităţii, exprimîn­du-şi dorinţa şi încrederea lor că ştafeta măiestriei profesiona­le, a hărniciei şi competenţei în muncă va fi trecută în mîini bu­ne, sigure , tinerilor fabricii. Aceştia, prin cuvîntul uteciştilor Dorel I­ungu şi Olga Anghel, mulţumind celor ce le transmit zi de zi din experienţa lor, din tainele meseriei, au ţinut să sublinieze că se vor strădui să devină iscusiţi tîmplari, tapiţeri, vopsitori, lăcătuşi, meseriaşi de înaltă clasă. Un moment emoţionant în ca­drul festivităţii l-a constituit cel de înmînare a „Diplomei de o­­noare", celor cu o activitate în­delungată, de 20—25 de ani, în cad­rul fabricii. 68 de salariaţi, majoritatea cu tîmple argintii, au primit simbolicul semn al preţui­rii colective, al recunoaşterii ab­negaţiei şi dăruirii cu­ care au muncit de-a lungul anilor. O semnificaţie aparte a conferit sărbătorii programul artistic de­dicat de elevii Liceului Covasna celor sărbătoriţi, în cinstea uni­tăţii sub al cărei patronaj au în­ceput să descifreze din secretele şi frumuseţea artei de înnobilare a „aurului verde" Adunarea jubiliară ce a avut loc sîmbătă la Covasna a prile­juit şi manifestarea hotăriii u­­nanime a colectivului din cadrul fabricii de mobilă, a întregii întreprinderi de a înălţa la co­te superioare realizările merito­rii obţinute pînă în prezent. Este grăitor în acest sens, faptul, că a fost reînnoit angajamentul pa­triotic de­ a se devansa realiza­rea cincinalului cu 324 de zile de către fabrică şi cu 240 de zile de către întreprindere. Momen­tul de hotar al trecerii la cel de-al doilea pătrar de veac de existenţă a fabricii, rezonanţa a­­cestuia in conştiinţa participan­ţilor la eveniment, este expresiv reflectată in telegrama adresată, într-o atmosferă de entuziasm, to­varăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se arată printre altele : „Oamenii munci, din întreprin­derea noastră, români şi ma­ghiari, însufleţiţi şi mobilizaţi de HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a) Aspect din timpul festivităţii Să fie finalizate pregătirile în vederea începerii păşunatului Mai sunt puţine zile pînă­­cînd animalele vor fi scoase la păşu­­nat. In acest an, suprafaţa de pă­şune este mai mare decit în a­­nii trecuţi, deoarece Inspectora­tul silvic a pus la dispoziţia crescătorilor de animale, unele suprafeţe păşunabile din fondul forestier. In primăvara acestui an, peste 10.000 ha de păşune au fost curăţate, fapt ce va spori productivitatea acestor suprafeţe de 2—3 ori Se poate afirma, că sunt condiţii bune pentru păşu­­nat, acum totul depinzînd de mo­dul în care vor fi valorificate păşunile, de modul în care se va practica un păşunat raţional. Avînd în vedere timpul scurt rămas pînă la scoaterea anima­lelor la păşune, în marea majo­ritate a unităţilor agricole se fac intense pregătiri în acest scop. — Pentru a valorifica raţional păşunile, ne-a spus medicul ve­terinar Gheorghe Tatu, din ca­drul Direcţiei generale pentru Agricultură, Industrie Alimenta­ră şi Ape, pentru a obţine, încă din primele zile sporuri de pro­ducţie, în marea majoritate a fermelor zootehnice din judeţ se fac pregătiri pentru scoaterea animalelor la păşune. Este vor­ba de efectuarea lotizărilor, în funcţie de starea fiziologică a a­­nimalelor şi de producţie, de controlul gestaţiei, de efectuarea tratamentelor contra sterilităţii etc. Zilnic, pînă la începerea pă­­şunatului, animalele trebuie scoa­se afară, asigurîndu-se spaţiu pentru mişcare. O deosebită a­­tenţie este necesar să se acorde activităţii sanitar-veterinare pre­ventive, să se facă vaccinări, tu­berculinări, tratamente antipara­­zitare etc. Menţionez că ingine­rii şefi şi medicii veterinari din cele mai multe unităţi se preo­cupă de această problemă, ur­mărind pregătirea în cele mai bune condiţii a loturilor de ani­male în vederea scoateri­­lor la păşune. Se evidenţiază inginerii şefi şi medicii veterinari de la C.A.P. Mărtineni, Tămaşfalău, Aita Mare, Arcuş, precum şi cei de la complexele intercoopera­­tiste Martinen, şi Chichiş. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre Cooperativa agricolă de producţie din Băţanii Mari, , unde medicul veterinar Paul Berkeczi, nici pînă-n pre- D. TOM­A­­(Continuare In pag. a 3-a) PROGRAMUL BIBLIOBUZULUI Marţi, 23 aprilie, înainte de masă, Olteni, după-amiază Bicsad; miercuri, 24 aprilie, înainte de masă Dalnic, după­­amiază Albiş; joi, 25 aprilie, înainte de masă Chilieni, după­­amiază Sintionlunca; vineri, 26 aprilie, înainte­­de masă Oituz, după-amiază Mărtăruş, sîmbătă, 27 aprilie, Înainte de masă Aninoasa. UN NOU POST TELEFONIC IN SFÎNTU GHEORGHE PROTEJAŢI PORUMBEII VOIAJORI Asociaţia vînătorilor şi pescarilor din Sim­iu Gheorghe, I atrage atenţia tuturor vînătorilor că este interzisă împuşcarea ■ porumbeilor voiajori. Nerespectarea acestei dispoziţii atrage­­ după sine sancţionarea conform legilor în vigoare. (g. m­.) La cele 31 posturi telefonice urbane instalate în oraşele ju­deţului nostru, s-a adăugat în aceste zile un nou post public, care a fost instalat de către tehnicienii Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii la complexul comercial din staţia C.F.R. în lunile următoare, reţeaua de posturi telefonice publice se va extinde prin instalarea altor posturi in cartierele Ciucului şi Simeria, precum şi in oraşul Covasna. (n.c.) Intilnire intre generaţii Foto : A. BARTH­A Inutil să insistăm asupra im­portanţei muncii­­educative ex­­traşcolare a cadrelor didactice. Dacă n-ar fi să amintim decit profesionismul şi vocaţia e­­ducativă a acestora ca şi pon­derea lor deosebită (ne re­ferim desigur la cea nume­rică) în ansamblul intelec­tualităţii din mediul rural şi ar fi­­ suficient pentru a dovedi — dacă mai era nevoie — că das­călii (educatoare, învăţători, pro­fesori), constituie principalul fac­tor cultural-educativ din comu­nele şi satele noastre. Tocmai de aceea, Comitetul comunal de par­tid din comuna Zagon — pune în centrul preocupărilor sale le­gate de îmbunătăţirea muncii e­­ducative de masă, atragerea şi mobilizarea tuturor cadrelor di­dactice în scopul valorificării superioare a valorosului lor po­tenţial educativ. Criteriul principal al repartiză­rii sarcinilor educative —­ fără să se facă din aceasta un princi­piu exclusivist, şi prin aceasta stînjenitor — rămine cel al pre­participarea afectivă a cadrelor la munca pe care o îndeplinesc, fapt de natură să ridice nivelul valoric al rezultatului final Ast­fel tovarăşii Mogoş Aurel şi Farkas Nicolae, primul director, al doilea director adjunct ai şco­dă de pe lingă căminul cultural, ca dealtfel şi profesorul Gheor­ghe Negulescu, secretar al Comi­tetului comunal al U.T.C., care răspunde de activităţile politico­­ideologice desfăşurate in rîndul tinerilor. „Omul potrivit la locul potrivit" s-ar putea spune, şi pe bună dreptate. Principiul de care vorbeam — şi care, trebuie să-l subliniem, nu este aplicat „cu ochii închişi", ci în măsura în care el se su­prapune peste un altul, necesita­tea acoperirii tuturor sectoarelor muncii cultural-educative cu ca­dre competente — poate fi mul­tiplu exemplificat. Profesoarele Maria Harai, Vinter Agnes şi Székely Rozalia, răspund de for­maţiile de teatru in limba româ­nă şi respectiv maghiară şi a­­­­ceasta de un timp care Ie permi­te nu numai „intrarea în rol" ca scenografe şi regizoare, ci şi cu­noaşterea foarte bună a talente­lor locale, a disponibilităţilor temperamentale şi pregătirii teo­retice ale fiecărui artist amator in parte. De ani de zile, Duca Irina, re- DOMOKOS DEZIDERIU, directorul Căminului cultural Zagon (Continuare în pag. a 3-a) cerinţelor şi aptitudinilor fiecă­ rii, amindoi membri in biroul luî cadru didactic în parte. Fap- comunal de partid, oameni cu tul este important în măsura, de­ prestigiu în comună și cu un b­­loc neglijabilă, în care el a sigu-­dicat nivel de pregătire ideolo­ră atît o valorificare maximă a­gico-politică, sînt activişti sta­­disponibilităţilor fiecăruia cît şi tornici ai comisiei de propagan- Un imperativ în activitatea căminelor culturale Profilarea şi specializarea pe domenii educative a cadrelor didactice Anul VII, nr. 1240 MARŢI, 23 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ­ „Se Cu­căTirl —­ i „Argeşana“, colaborare rodnică în­­ producţie — Minunaţi oameni , aceşti­­ muncitori de la „Secuiana" !­­ Această afirmaţie, măguli­­ji­toare pentru colectivul Fabri­­­­cii de confecţii din­­ Tirgu Se. I­cuiesc, aparţine tovarăşilor ing. * Ion Bucuţea şi ing. Mircea Mi­­ihăilescu de la Centrala indus­­î­­r­iei linii din București. I — Lăsind deoparte orice ma­ri infestare de birocratism, — au jjt adăugat ei — acești oameni au I venit in ajutorul colegilor de GABRIEL FLORESCU I __________________________ ■ (Continuare in pag. a 3-a) » i VIZITA OFICIALĂ A JOSE FIGUERESI La invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni a sosit in ţara noastră, intr-o vizită o­­ficială de prietenie, preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Fi­­gueres Ferrer. Această vizită se înscrie in cadrul bunelor relaţii de prietenie şi colaborare stator­nicite între Republica Socialistă România şi Costa Rica, relaţii care cunosc un curs ascendent per baza respectării principiilor independentei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile inter­ne şi avantajului reciproc. In istoria legăturilor dintre ce­le două state, un moment de în­semnătate primordială i-a­ consti­tuit vizita efectuată în Costa fii­ca de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt româno­­costarican, desfăşurat la San Jo­se, a constituit, prin rezultatele sale rodnice o contribuţie de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie şi cooperare între Republica So­cialistă România şi Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificaţie interna­ţională — şi celelalte acor­duri comune, semnate, în tim­pul vizitei șefului statului ro­mân, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o peri­oadă mai îndelungată, în diferi­te domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt ro­­mâno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două ţări, în intere­sul reciproc, să contribuie la cauza înţelegerii internaţionale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la Bucu­reşti a preşedintelui Jose Figue­­res Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapele de stat ale Re­publicii Socialiste Româ­n­a şi Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele ce­lor doi şefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urări­le în limbile spaniolă şi româ­nă: „Bun­­sosit în Republica So­cialistă România Excelenţei Sa­le, domnul Jose Figueres Ferrer, preşedintele Republicii Costa Ri­ca“,­ „Trăiască prietenia dintre poporul român şi poporul costa­­rican". La ora 15,40, aeronava cu ca­re a călătorit preşedintele Repu­blicii Costa Rica aterizează. In întîmpinarea distinsului oaspete au venit preşedintele Re­publicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşii: Emil Bodna­­raş, Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guver­nului, George Macovescu, minis­trul afacerilor externe. Erau de faţă alţi membri ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale, generali, ziarişti. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, pre­şedintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi şefi de stat îşi string mîinile, se îm­brăţişează cu căldură Preşedintele Jose Figueres Ferrer prezintă şefului statului român persoanele oficiale care îl însoţesc: dr. Manuel Aguilar Bo­nilla, prim-vicepreşedinte al Re­publicii, dr. Jose Luis Orlich Bol­­marcich, ministrul sănătăţii pu­­blice, Oscar Arias Sanchez, mi­nistrul planificării, Franklin A­­guilar, ambasador. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezintă şefului statului costari­­can oficialităţile române venite în întîmpinare. Pionierii oferă buchete de flori. Garda militară prezintă ono­rul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica şi Republicii Socialiste România. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi preşedinţi trec în re­vistă garda de onoare. Sínt apoi prezentaţi şefii mi­siunilor diplomatice acreditate la Bucureşti, precum şi celelalte persoane oficiale române venite la aeroport. Cei doi preşedinţi primesc a­­poi defilarea gărzii de onoare. Numeroşi bucureşteni, aflaţi pe aeroport, aplaudă cu căldură pe cei doi şefi de stat, aclamă pen­tru prietenia dintre cele două po­poare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jose Figueres Ferrer iau loc într-o maşină es­cortată de motociclişti, îndrep­­tîndu-se spre reşedinţa rezervată oaspetelui. De la aeroport pînă în Capita­lă, ca şi pe bulevardele bucu­­reştene, un mare număr de ce­tăţeni salută cu entuziasm şi căl­dură pe cei doi preşedinţi, care răspund cu cordialitate manifes­tărilor de stimă şi prietenie ale populaţiei. n­spimn Depuneri de coroane Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, a de­pus o coroană de flori la Monu­mentul eroilor luptei pentru li­bertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. Împreună cu şeful statului cos­­tarican s-au aflat persoanele o­­ficiale care ii însoţesc in vizita pe care o face în ţara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul ge­neral al Capitalei, general-colo­nel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Va­sile Gliga, adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, membrii mi­siunii române ataşate pe lingă înaltul oaspete, generali şi ofi­ţeri superiori. La sosire, pe platoul din faţa monumentului, preşedintele Repu­blicii Costa Rica a primit ono­rul gărzii militare. Au fost into­nate imnurile de stat ale celor două ţări După depunerea coroanei de flori, asistenta a păstrat un mo­ment de reculegere. A fost vi­zitată apoi rotonda monumentu­lui. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. Adunarea publică consacrată aniversării a 104 ani de la naşterea lui V. I. Lenin Luni după-amiază, în sala clubului muncitoresc „Gheorghe Doja“, din oraşul Sfîntu Gheorghe, s-a desfăşurat, sub auspiciile Comitetului orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă, o adu­nare publică consacrată aniversării a 104 ani de la naşterea lui Vladimir Iliei Lenin. Expunerea, ţinută cu acest prilej, a înfăţişat pe larg viaţa şi opera genialului conducător al proletariatului mondial,­­ea fiind ur­mărită cu un deosebit interes de participanţii la manifestare. In încheierea adunării, a fost prezentat un film artistic despre viața lui V. I. Lenin. iL Dialog! între! generaţii! ! Ne apropiem ca dată de un , A eveniment deosebit, împlinirea ( t a 25 de ani de la înfiinţarea ? i primelor detaşamente de pio-1 1 nieri. Numeroase sunt activită­­ţ­­­ţile şi acţiunile care prefaţează ^ 1 semnificativ această importantă-v ? sărbătoare. Printre ele — una ț \ cu profunde şi emoţionante i l sensuri educative: intîlnirea * / Comandamentului orăşenesc al \ 1 pionierilor din Sfîntu Gheor- t I ghe cu foşti pionieri şi instruc- z tori din perioada de., pionierat i a Organizaţiei. Pe de o parte ^ pionieri, pe de alta vîrstnici, i oameni trecuţi de prima tine-­­­reţe, pe chipurile cărora greu­­ întrezăreşti copilul cu cravată­­ roşie de altădată, cravată sim-­­ bolizînd ca şi acum aceleaşi­­ sensuri revoluţionare ale celei­­ mai tinere organizaţii de ma-­­ să a României socialiste. * Şi de-o parte şi de cealaltă­­ — vădite emoţii. Cei dinţii au­­ vorbit „oamenii mari". Au şi­­ răspuns la întrebările pionie. * riior („Ce fel de distincţii pio-^ niereşti erau acum 25 de ani?“,­­ „Cum se făceau primirile?"1,­­ „Ce fel de uniforme pioniereşti­­ se purtau atunci?“, „Ce fel de­­ activităţi erau organizate?“), / . dar au vorbit şi în afara lor, \ ) povestind, completîndu-se, adu- ( \ cindu-şi surprinzător de bine i l aminte (au trecut totuşi 25 de * } ani de atunci), momentele cele \ \ mai semnificative', cele mai e­­­moţionante din vremea cînd\ sau instructori, ț -------- ----- --------­^ boiului nu­ se şterseseră cu to i rau pionieri­i din vremea cînd urmele răz- 1 ( tul și cînd partidul punea J deosebit preţ pe educarea ti­­l­­­nerelor vlăstare, făuritorii de / 1 azi ai atitor valori materiale * } și spirituale, constructori de­­ nădejde ai destinului socialist ț al tării.­­ Au vorbit apoi copiii. Au­­ vorbit cu seriozitate şi pasiu­­­­ne, cu înţelegerea momentului important din viaţa organizaţi­­­­ei lor. Au vorbit despre fru­­­­moasele lor activităţi pionie­­­reşti, despre munca patriotică,­­ despre deosebitele lor rezulta-­­ te la învăţătură, din activitatea­­ cultural-artistică şi sportivă,­­ despre răspunsul lor prin fap­­­­te la chemarea la întrecere , lansată de colegii lor­­ brăileni, despre atîtea și atitea aspecte IOAN DRAGAN (Continuare în pag . 3-a)

Next