Cuvîntul Nou, martie 1978 (Anul 11, nr. 1902-1928)
1978-03-15 / nr. 1914
ANUL XI, Nr. 1914 Mobilizatoarea întrecere utecistă — „Tineretul — factor activ în realizarea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice", îşi arată din ce în ce mai mult roadele, cei ce participă la ea înscriu în „contul“ organizaţiilor din care fac parte succese tot mai numeroase. Din discuţia avută zilele trecute cu tovarăşul Cornel Badiu, secretarul Comitetului orăşenesc al U.T.C. întorsura Buzăului, a rezultat că, încă din primele două luni ale anului, tinerii acestei localităţi şi-au adus o importantă contribuţie la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor economice ce revin unităţilor în care-şi desfăşoară activitatea. în acest sens, sunt de bine de relevat realizările uteciştilor de la secţia de metal, Cooperativa meşteşugărească Arta Covasnei şi U.F.E.T., adică în trei dintre unităţile cu cea mai mare pondere în economia oraşului. Astfel, la secţia de metal, prin efortul unor tineri ca Dumitru Mazilu, Vasîle Bularca, Nicolae Manu, Gheorghe Boriceanu sau Viorel Răţulea, organizaţia U.T.C. se poate mîndri, numai în luna februarie, cu o contribuţie proprie de peste 40.000 lei în depăşirea indicatorului valorii producţiei globale, contribuţie care, cumulată cu cele din prima şi a treia lună a anului, va permite îndeplinirea planului trimestrial al secţiei cu două săptămîni mai devreme. La rîndul lor, tinerii de la Arta Covasnei au obţinut, numai la capitolul prestărilor de servicii către populaţie, o depăşire a planului lunar, în februarie, de aproximativ 10.000 lei. în sfîrşit, la U.F.E.T., tovarăşa Clara Nicolae, secretara Comitetului U.T.C., ne informa că aportul tinerilor la depăşirea sarcinilor de plan «se cifrează, în primele două luni trecute, la 250.000 lei, evidenţiindu-se prin munca depusă îndeosebi muncitori ca Romelia Andrei, Ion Moraru, Maria Bobeş, Laurenţiu Mitrea ş.a. Dacă în activităţile legate direct de producţie, tinerii din întorsura Buzăului se situează la înălţime, în ce priveşte munca patriotică se înregistrează, deocamdată — dat fiind şi anotimpul în care ne aflăm — unele rămîneri în urmă. Numai uteciştii de la Arta Covasnei au efectuat ore de muncă patriotică la blocul cooperativei. Totuşi, aşa cum ne asigura tovarăşul Badiu, în curînd tinerii din întorsura Buzăului vor recupera integral ceea ce n-au putut realiza pînă acum în acest domeniu, astfel încît ei să devină într-adevăr un „factor activ în realizarea cincinalului“. LA INTORSURA BUZĂULUI Tineretul- factor activ in realizarea prevederii or cincinalului Atunci cînd în ţara Cînd vezi ghiocei şi viorele Umplînd chipul ţării mele Să ştiţi că-n frumoasa mea ţară Este atuncea primăvară. Cînd copiii se joacă afară Culegînd gingaşe flori Sau străbat tainice cărări, în ţara mea e primăvară. mea e primăvara Cînd zefirul uşor adie, Mieii zburdă pe cîmpie Şi păsări călătoare zboară, La mine-n ţară-i primăvară. Cînd e ziua mamei mele Şi-i dăruiesc viorele, în a mea frumoasă ţară Este atuncea primăvară. ALINA STANCU, cl. a IV-a, Cenaclul literar Visuri De la inedit la pasiune n-a fost decit un pas în 1976, odată cu înfiinţarea casei pionierilor, a pornit la drum şi un cerc inedit pentru elevii întorsureni: cel de radio-electrotehnică. Dotările cercului, ca la orice început, erau puţine, cunoştinţele despre acest domeniu al tehnicii — aşişderea. Instructorul Joos Ştefan trebuia să pornească în toate de la A, B, C; aşa au făcut cunoştinţă pionierii cu ceea ce înseamnă diode, triode, circuite... Pe parcurs însă, odată cu familiarizarea cu asemenea elemente simple ale radioelectronicii, locul curiozităţii a început să fie luat de pasiune, instructorul fiind asaltat cu întrebări şi propuneri pentru executarea unor lucrări tot mai complexe. Acum, după un an şi jumătate de activitate, membrii — tot mai numeroşi — ai cercului se pot mîndri că, de la simplele radioreceptoare, au trecut la realizarea aparatelor cu trei tranzistoare, iar unele „maşinării" şi-au găsit şi aplicabilitatea concretă. Astfel, interfoane cu sistem de închidere automată, realizate în principal de pionierii Florin Măcelar şi Eugen Munteanu, funcţionează la Arta Covasnei şi Şcoala generală din Barcani, iar al treilea aparat va participa la concursul de creaţie tehnico-ştiinţifică al pionierilor. Mai din joacă, mai din serios, pionierii din clasa a IV-a (Dorin Hermeneanu, Gabriel Găvăneci, Nicolae Ceancă, Dan Zărnescu, Adrian Bularca, Sorin Mitrofan ş.a.) au conceput şi realizat un canal electronic, precum şi alte jocuri ce vor fi dăruite mai micilor colegi din grădiniţe şi cămine, un ştergător de parbriz cu tranzistoare marcate etc. Acum deci, după un an şi jumătate, la cercul de radioelectrotehnică, locul ineditului a fost luat de pasiune, o pasiune creatoare însă, ce lasă cîmp liber imaginaţiei tehnicoştiinţifice specifice vîrstei, punînd totodată, bazele gîndirii tehnice viitoare. — înainte de a sta de vorbă cu ea, să vă spun eu cîteva lucruri pe care sigur le va omite din modestie, îmi spune tovarăşul Constantin Lambrino, preşedintele Cooperativei meşteşugăreşti Arta Covasnei, cînd află că doresc să scriu un portret despre Virginia Despa, secretara U.T.C. a cooperativei. Este un om deosebit de înzestrat şi receptiv, continuă tovarăşul Lambrino. O ştiu de cînd a venit la noi, prin '74, cred, fată tînără care nu lucrase pînă atunci nicăieri. După numai 2-3 luni însă, fiind ajutor de magaziner, cunoştea deja toată gama produselor noastre pe simboluri. Foarte rapid a urcat pe scara profesională, de la magazie a trecut la un punct de predareprimire a ţesăturilor, apoi a devenit responsabila unui asemenea punct, iar acum se ocupă de organizarea unor expoziţii ale produselor cooperativei şi de contractări. Trasînd mai departe drumul în viaţă al Virginiei Despa, aveam să aflu şi despre activa ei participare la activităţile obşteşti iniţiate de cooperaţi ei prm ă sau organizaţia U.T.C. în scurt timp a ajuns în biroul organizaţiei, apoi a fost aleasă secretară, membră în comitetul orăşenesc şi în cel judeţean. Paralel cu obţinerea calificării de ţesătoare şi croitoreasă, fata unei stimate familii din Bobocea s-a înscris şi la liceul seral, fiind colegă de clasă cu... fratele ei, pe care tot ea l-a ambiţionat să-şi continue studiile. — Drept să spun, nici nu ştiu de unde are tînăra asta atîta energie, cum de-şi găseşte timp pentru atîtea activităţi, zice preşedintele cooperativei. Pentru că trebuie să notaţi că face parte şi din formaţiile noastre artistice şi-şi îndeplineşte exemplar sarcinile pe linie de organizaţie. Pînă la urmă, convorbirea pe care intenţionam să o port cu Virginia Despa n-a mai avut loc. Mi s-a vorbit cu atîta preţuire despre ea de către cei cu care lucrează împreună, încît am senzaţia că o cunosc şi eu pe secretara de la Arta Covasnei. Rubrică realizată de GABRIEL FLORESCU CONFERINŢA U.J.C.C. COVASNA Comerţul cooperatist — la nivelul cerinţeli crescînde ale populaţiei pentru bunuri şi Numărul unităţilor de producţie şi de prestări de servicii la 225 în 1976, la 359 în 1980 • Volumul desfacerilor de * părfu laţie va fi in ultimul an al actualului cincinal cu 46,3 la sută , de realizările din 1975 . Prestările de servicii vor spori în per 1980 cu 60 la sută. Putem afirma, fără nici o reţinere, că lucrările forului suprem de conducere al activităţii cooperaţiei de consum din judeţul nostru, Conferinţa Uniunii judeţene a cooperativelor de consum şi de credit Covasna şi-a desfăşurat în cele mai bune condiţii lucrările. Afirmînd aceasta, avem în vedere nu atît aspectele de ordin organizatoric — rezolvate la rîndul lor în cele mai bune condiţii, pînă în cele mai mici detalii — cit mai ales faptul că materialele supuse spre analiză participanţilor la conferinţă, dezbaterile ce au avut loc pe marginea lor, au reuşit să dea cadrul unei analize temeinice a rezultatelor obţinute de la precedenta conferinţă şi, mai ales, să evidenţieze importantele resurse ce se cer valorificate, în continuare, pentru a realiza în cele mai bune condiţii sarcinile ce revin în actualul cincinal cooperaţiei de consum. Vorbind de rezultate, am reţinut cîteva date semnificative: volumul total al activităţii economice desfăşurate de cooperaţie în perioada 1976—1977 a crescut cu 12,6 la sută, iar participarea unităţilor cooperaţiei — prin contractări, achiziţii şi producţia unităţilor proprii — la formarea fondului de stat a crescut cu 41,1 la sută; volumul mărfurilor vîndute populaţiei în 1977 a fost cu 10,1 la sută mai mare decit in 1975, iar valoarea produselor de laborator, de cofetărie şi carmangerie a sporit, în aceeaşi perioadă, cu 41,9 la sută. Totodată, sarcinile de plan pe perioada analizată au fost depăşite la producţia marfă şi prestări de servicii cu 3,3 la sută, la prestări de servicii către populaţie cu 2,4 la sută, la export cu 5,1 la sută, precum şi la beneficii cu 23,6 la sută. Aşadar, lucrătorii din cooperaţia de consum a judeţului s-au străduit, iar datele de mai sus arată că au şi reuşit, să contribuie la buna aprovizionare a populaţiei judeţului, îndeosebi a celei din mediul rural, cu bunuri şi servicii, la educarea consumatorilor în spiritul cerinţelor unei vieţi moderne, civilizate, participînd la înfăptuirea unuia din obiectivele majore ale politicii partidului, de reducere a diferenţei dintre sat şi oraş, de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al locuitorilor. Alături de rezultatele bune obţinute, în perioada care a trecut de la precedenta conferinţă, s-au înregistrat şi o serie de nerealizări, de lipsuri care, aşa cum pe bună dreptate s-a subliniat în cadrul conferinţei, trebuie să fie înlăturate intr-un timp cit mai scurt, prin intervenţia hotărîtă a organizaţiilor de partid, a noului colectiv de conducere, dar mai ales printr-o exigentă analiză a propriei activităţi de către fiecare lucrător în parte. Desigur, se sublinia în cadrul dezbaterilor, se pot găsi numeroase explicaţii, mai mult sau mai puţin obiective, privind neîndeplinirea sarcinilor de plan aferente primilor doi ani ai actualului cincinal la două activităţi de bază — la desfacerile de mărfuri cu amănuntul (95,5 lichiziţii (63,7 ) însă să fim de faptul căpărătorii vitr noastre şi nu sau serviciul ceptă şi nici niciodată just dacă ele sunt fiind „obiect” situaţia şi în realizarea sar ziţii, justifică măsură să create, în cadrul reliefat, în actul că, măsur ce adoptate ir cut (constitui fiecărei comotive de sine-; cerea sferei titivitate adoptează premisele pentru ca raţiei să-şi î: viitor în conc atribuţiile ce re populaţia ral cu bunul un nivel can tiv superior’, tr-o conoaşte x pr’ofueată , laţiei, printr-i deplină în v socială a loc cest cadru, oă a fost acol ordin ralitati de viitor, ace mod deosebit a se materii sarcinile ce r de consum de creștere a ni aprobat de CI nală a partidu HEI Mai multă preocupare pentru creaţia şi ştiinţifică de masă (Urmare din pag 1) biefate largile posibilităţi pentru ca această mişcare de masă, în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, în actualul cincinal, al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să primească noi dimensiuni, un mai înalt grad de eficienţă", în scopul unei mai susţinute propagande tehnice, au fost organizate două cursuri pe teme de informatică, participanţii exprimîndu-şi interesul faţă de ele, cursuri, care după părerea acestora sunt utile, interesante şi eficiente, contribuind efectiv la îmbogăţirea cunoştinţelor în acest important domeniu de activitate. De un real folos în antrenarea unui număr tot mai mare de oameni ai muncii în creaţia tehnică şi ştiinţifică, au fost schimburile de experienţă, pe această temă, organizate între întreprinderi. în această ordine de idei, realizări bune au fost obţinute de către colectivele de oameni ai muncii de la I.A.E.A.M.E., întreprinderea de amidon, întreprinderea de şuruburi, întreprinderea de confecţii, întreprinderea minieră,Căpeni, unde se manifestă o permanentă preocupare atît din partea specialiştilor, cit şi din partea oamenilor muncii pentru rezolvarea problemelor tehnice şi economice solicitate de bunul mers al producţiei, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. „Nu acelaşi lucru, — ne-a spus tovarăşul — Ionel Necşulescu — se poate spune despre specialiştii de la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe, despre I.A.S.-uri şi S.M.A.-uri, unde programul anual de propagandă tehnică a fost realizat doar parţial, unde nici comitetele sindicatelor nu au desfăşurat o activitate susţinută în acest scop, deşi, şi în aceste unităţi economice există suficiente rezerve interne în ce priveşte desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare pentru mişcarea tehnică şi ştiinţifică de masă". Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că comitetele sindicatelor nu au analizat această importantă activitate, din care cauză, o seamă de acțiuni planificate n-au mai avut loc, cum s-a întîmplat la întreprinderea de industrializare a laptelu mei’dală, la î: transporturi , în acest sens, partea comisie ral-educative lingă Consiliu sindicatelor, claxizat prin posibile şi exi: obţinute, sau xistente, pentite. Vitrinele c zetele de per brigăzilor arti alţi factori ed fost folosiţi c glijîndu-se pe: la popularizar stimu ’rea ere ştiinţi de ganda tehnică Cunoscîndusindicatele d consiliile oră.ş catelor, Consi sindicatelor presort trebuie mai multă pe tru ca acest i care este ere. ştiinţifică de pe locul cuv desfăşurată de muncii.