Cuvîntul Nou, septembrie 1981 (Anul 14, nr. 2988-3013)

1981-09-01 / nr. 2988

ANUL XIV, Nr. 2998 Pregătirea profesională în perspectiva viitorului Orice om de ştiinţă tînăr care îşi începe acti­vitatea acum şi care la capătul carierei sale va privi în urmă de-a lungul unei durate normale de viaţă, va descoperi că 80—90 la sută din în­treaga muncă ştiinţifică realizată pînă la sfîrşi­­tul acestei durate va fi avut loc sub propriii săi ochi şi că numai 10—20 la sută va fi fost ante­­rioară propriei sale existenţe. Această „imedia­­titate" a ştiinţei este caracteristica ce o face să pară - şi să fie în fapt - esenţialmente modernă şi contemporană. Tinerii, care azi realizează primii paşi ai ştiinţei pe băncile şcolilor profe­sionale, al° liceelor sau şcolilor tehnice superi­oare — trebuie să ştie că nu vor mai lucra cu tehnica primei jumătăţi a acestui secol, nici mă­car nu le va fi nou ceea ce s-a realizat­­n Să amintim, tot aici, că revoluţia ştiinţifică şi tehnică diminuează ponderea muncitorilor care îndeplinesc o singură operaţie, faţă de numărul total de muncitori, de la 60-70 la sută­­ la cir­ca 10 la sută. In acelaşi timp, ponderea reglă­rilor creşte de la 6-7 la sută , la circa 30 la sută într-o uzină mecanizată şi la circa 50 la sută într-una automatizată. In general, industrializarea, modernizarea a­­griculturii şi urbanizarea determină o amplă mobilitate socio-profesională; migraţiile rural­urbane n-au fost niciodată atît de răspîndite ca în zilele noastre, iar modificările în structura profesiilor şi ocupaţiilor n-au fost, de asemenea, niciodată atît de profunde. Toate aceste proce­se trebuie stăpînite, planificate şi dirijate de societate, de factorii ei de decizie, pentru a pu­a cel de-al treilea sfert al acestui veac, ci că sînt meniţi, obligaţi de viaţă şi de legile progresu­lui să treacă, prin munca şi cunoştinţele pe ca­re şi le asigură, spre o altă treaptă a tehnicii şi tehnologiei ce începe cu această a doua re­voluţie tehnico-ştiinţifică. In domeniul pregătirii profesionale şi tehnice, situaţia evoluează rapid , dacă în urmă cu cîte­­va decenii majoritatea covirşitoare a forţei de muncă trebuia pregătită pentru o muncă manua­lă, în prezent şi în perspectivă se vor manifesta cerinţe tot mai mari pentru o forţă de muncă cu o calificare superioară. In acest sens, cifrele din tabelul de mai jos reprezintă modul în care se apreciază evoluţia necesarului diferitelor cate­gorii de forţă de muncă calificată, dea fi integrate organic şi pozitiv in ansamblul transformărilor societăţii noastre. Ele impun o cunoaştere ştiinţifică, o investigaţie şi o analiză multilaterală, in strînsă legătură cu celelalte fe­nomene şi procese sociale. Am păşit cu încredere în acest deceniu şi l-am denumit al ştiinţei, tehnicii, calităţii şi efi­cienţei — pentru că ne-am propus, in acelaşi timp, tot atîtea obiective pe care sîntem datori să le îndeplinim. In acest sens, însuşirea progresu­lui tehnic şi ridicarea la cote superioare a pre­gătirii profesionale reprezintă cerinţe majore, a­­lături de lărgirea, totodată, a orizontului politic şi cultural pentru fiecare membru al societăţii noastre socialiste. Ing. MIHAI COVACIU muncă manuală ieri 80% azi 60% mîine 20% muncă calificată . și tehnică cadre superioare 18% 2% 35% 5% 38 % 32% Cercetări metalurgice româneşti Cercetătorii români în domeniul metalurgiei şi-au concentrat atenţia, în ultimii ani, spre ela­borarea unor tehnologii „de virf". Aplicarea u­­nui model matematic, de pildă, a permis cu­noaşterea mai exactă a fenomenului de solidi­­ficare (inclusiv dependenţa acestuia de factori tehnologici, cum ar fi viteza de turnare, inten­sităţile de răcire ş.a.), ceea ce va duce la extinderea in unităţile metalurgice româneşti a procedeului de turnare continuă. Dezvoltarea fabricaţiei de oţel turnat continuu a impus co­laborarea cercetătorilor cu specialiştii unor mari unităţi siderurgice. Prima etapă de lucrări ştiin­ţifice pentru precizarea nivelului calitativ al pro­ducţiei de şlepuri şi ţagle turnate continuu, a corelaţiei cu principalii parametri tehnologici a fost, practic, încheiată. Colectivul Institutului de cercetări metalurgice, cu sprijinul inginerilor Combinatului siderurgic Galaţi, a urmărit stabilirea condiţiilor de fabri­caţie a oţelurilor sudabile, a oţelurilor cu gra­­nulaţie fină, cu limita de curgere ridicată şi te­nacitate la temperaturi scăzute, a oţelurilor pen­tru cazane şi alte destinaţii. Astfel, au fost o­­mologate oţeluri sudabile cu limită de curgere de 40 şi, respectiv, 43-47 kgf/mmp, livrate sub formă de produse plate groase, fapt ce situează siderurgia românească la nivelul ţărilor dezvol­tate. Industria metalurgică a României asimilea­ză in prezent fabricaţia unor sortimente din­ oţel carbon de calitate, din oţel patinabil de tip CIHCOR şi oţeluri aliate pentru prelucrarea prin presarea la rece a diferitelor organe de asam­blare. Cercetările din domeniul deformării plastice a metalului au avut în vedere diversificarea sor­timentelor, asimilarea unor noi produse laminate şi trase, a tablelor din oţel inoxidabil, a barelor şi colacilor pentru rulmenţi etc. Rezultate demne de remarcat s-au obţinut in producerea tubula­turii destinate forajului adine. A fost pusă la punct, la nivelul celor mai exigente prescripţii internaţionale, tehnologia de fabricare a burla­nelor, ţevilor de extracţie şi prăjinelor cu limită de curgere de 38 pină la 80 kgf/mmp. A fost aplicată, de asemenea, o tehnologie avansată de fabricare a ţevilor de cazane, inclusiv a celor cu grad de dificultate tehnică foarte mare, si­­tuind România şi din acest punct de vedere la un nivel tehnic comparabil cu al ţărilor avansate. Rezultate deosebite s-au obţinut şi în ultimii ani în creşterea ponderii livrărilor de produse siderurgice tratate termic. Au fost definitivate şi aplicate cu succes tehnologii de tratare ter­mică a numeroase produse cu tablă groasă şi subţire, benzi laminate la cald, ţevi, bare şi sîrmă în colaci (laminate la cald sau trase), profile mici şi mijlocii din oţel carbon şi aliat, din oţeluri de rulmenţi, oţeluri rapide, inoxidabile etc. Capătă o extindere tot mai mare tratamen­tul termic în atmosferă controlată pentru îm­bunătăţirea calităţii suprafeţelor unor produse. Sarcinile puse în faţa unităţilor metalurgice, de valorificare superioară a metalului pe întreg fluxul producerii şi utilizării lui în economie, au impus rezolvarea unor probleme de tipizare a produselor şi mărcilor de oţel. Practic a fost ti­pizată întreaga gamă de oţeluri şi produse si­derurgice folosite in economia românească. A­­cest lucru a înlesnit nominalizarea mărcilor şi produselor solicitate de beneficiari şi abordarea unor aspecte de fond, legate de structura pro­ducţiei siderurgice. R. LUDOVIC - BREVIAR - BREVIAR - 9 Un grup de cercetători de la Institutul po­litehnic din Bucureşti a brevetat un procedeu de obţinere a fontelor albe aliate cu azot. Aceste fonte prezintă o mare rezistenţă la uzură şi sunt destinate în special fabricării cilindrilor de­­a­­minoare. Tehnologia e relativ simplă, nu necesită materiale deficitare sau investiţii voluminoase.­­ Profesorul universitar Candin Liteanu, a realizat în cadrul laboratoarelor Facultăţii de tehnologie chimică, din Cluj-Napoca, 19 tipuri diferite de senzori electrochimie­. Aceşti senzori sau electrozi pot determina cu precizie natura unor substanţe, aciditatea, o serie de parame­tri ai fluxurilor tehnologice din industria chimi­că şi farmaceutică, constituind elemente esen­ţiale ale instalaţiilor de automatizare. Mai mult, pot fi utilizaţi la controlul automat al po­luării mediului agrochimic. Peste 200 de unităţi de producţie şi cercetare din România aplică deja senzorii electrochimici produşi în laboratoa­rele universitare amintite. Un număr de 7 sen­zori (electrozi-membrană, ioni selectivi, electrozi de referinţă, electrozi PH etc.), au la bază so­luţii ştiinţifice noi pe plan mondial, fiind bre­vetate ca invenţii. Alţi 9 senzori constituie ino­vaţii. Profesorul Candin Liteanu şi studenţii săi produc anual, în orele de practică, senzori elec­trochimici în valoare de circa 3 milioane lei. Paralel, universitarii clujeni produc pentru la­boratoarele din ţară 9 tipuri diferite de mate­riale cromatografice, toate fiind înregistrate ca inovaţii. Tot sub conducerea reputatului om de ştiinţă român se realizează numeroase aparate şi dispozitive de mare fineţe pentru analize chi­mice rapide. L. ROMAN V. %‚‚•#■. '-WASSSmt* * ' • ■■■■..‚ Ipostază a platformei industriale din municipiul Sfintu Gheorghe. De ce nu o expoziţie cu caracter pe (Urmare din pag. 1) luare a capacităţii creatoare a oamenilor se poate progresa ra­pid, se creează condiţii de în­noire şi modernizare a produc­ţiei, se obţin importante econo­mii de materii prime, materiale, energie, pot fi înlocuite unele produse aduse cu mari eforturi valutare d­in alte ţări, întreprinderea de maşini-agre­­gat şi subansamble auto, cea mai puternică dintre unităţile de pe marea platformă industrială a municipiului Sfintu Gheorgh­e, a prezentat cîteva produse noi, asimilate in ultima vreme în fabricaţie. Am reţinut, între al­tele, utilajul pentru alezare de precizie şi maşina de debitare prin forfecare, proiectate şi rea­lizate în întreprindere, cutiile de viteze AKG—80, avind şase vite­ze de mers înainte, una înapoi şi cuplul 80 daNm adecvat la motoarele de 215 CP, C.U.—16, destinate combinelor universale de recoltat, pe 16 rînduri, pro­iectată şi realizată ca urmare a indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, S5-35, în fapt cutia de viteze AK5-35 modernizată. Din schiţele şi graficele expuse reiese că prin înnoirea produc­ţiei, prin adoptarea unor pro­cedee tehnice noi — introduce­rea rectificării complexe a arbo­rilor principali ai cutiilor de vi­teze, extruderea prin rulare a tarozilor, extinderea tehnologiei de şeveritire de la 2 la 14 repe­re, frezarea şi mortezarea simul­tană a danturii la toate roţile trenului mobil din cutiile de vi­teze — s-au obţinut importante e­­conomii de metal, manoperă, scule şi energie. Asemenea rea­lizări am consemnat şi la în­treprinderea mecanică din Tîrgu Secuiesc, o altă reprezentantă de seamă a industriei construc­toare de maşini. Au fost expuse, de pildă, o serie de elemente de etanşare „Ermeto" — pînă la sfîrşitul anului vor fi asimi­late circa 170 de tipuri in va­loare totală de 5 milioane de lei, fapt ce permite reducerea importurilor cu 1,5 milioane de lei valută, piese care intră in componenţa autoturismelor de teren „ARO" — produsele de acest fel omologate în prima parte a anului ating o valoare de 360.000 .lei —, repere pentru „Dacia 1304“ şi „Oltcit". Expoziţia c cum spunea principalele din judeţ ne rea cîtorva stnt de sub se fac pentr greşului tehr rea gamei , duse econon nivel tehnic participare specialiştilor ţinui, la soli lor puse de ducţiei, pari de rezultate vedere inter bucurat o c ar trebui pe­ca- i de ei putea cunoa ultimele real lor de oame economia cu prilej pentru muncitorii di se­ consulta, cîte ceva dir lată, de a­­­buri de păre cenii şi ext tehnic, în noi producției. formare din pag. 1) ce a constituit subiectul de dez­batere în cadrul unei şedinţe a Comitetului executiv al Consiliu­lui popular al municipiului Sfîn­­tu Gheorghe. Tema aflată in discuţie are prin însăşi natura ei un larg interes cetăţenesc, fiind vorba despre date ce con­ţin o mare acumulare de fapte de muncă, oglindind, dincolo de austeritatea unor cifre - chipul de fiecare zi al oraşului. Astfel, platformele industriale ale municipiului au prins con­tur, după cum se ştie, în confor­mitate cu prevederile schiţei de sistematizare mai sus-amintite, cuprinzînd marile unităţi econo­mice binecunoscute nouă, tu­turor : I. M.A. S. A., I.A. M.E., T. C. I., B. J. A. T. M. Poligonul de prefabricate, zona indus­trială cu profil alimentar şi de depozitare, fabrica de lap­te, cele două abatoare în curs de finalizare etc. Realizat în pa­ralel, programul construcţiilor de locuinţe a ajuns la cote care fondează afirmaţia conform că­reia, azi, 75 la sută din popu­laţia municipiului locuieşte in blocuri. Numai în cincinalul tre­cut, constructorii au predat la cheie peste 7.300 de aparta­mente. O arhitectură specifică apreciată ca valoroasă, cu ac­cent pe calitatea finisării faţa­delor. Există totuşi cîteva probleme care necesită mai multă aten­ţie. Foarte multe blocuri se rea­lizau, pînă nu demult, integral din prefabricate, şi este de în­ţeles acest lucru din punctul de vedere al constructorului, ţinind cont de înaltul grad de indus­trializare a soluţiei. Punct de vedere ce nu aparţine insă şi beneficiarilor, astfel încît Comi­tetul executiv al Consiliului popular a limitat, printr-o bine­venită decizie, ponderea acesto­ra la numai 50 la sută — raport respectat în continuare. Persis­tă apoi aspectul de „şantier continuu“ al noilor zone de lo­cuit. Intre atacarea şi finaliza­rea unui şantier se scurge prea mult timp, iar drumurile, aleile, zonele verzi, parcajele, spaţiile de joacă — se execută cu ma­re întîrziere. Soluţia — pentru că există o astfel de soluţie şi e aplicată în multe locuri — de a Chipul de fiecare zi al oraşului realiza in ordine întîi reţelele stradale, apoi străzile şi abia a­­poi blocurile de locuinţe­­ nu este încă pusă în practică, din păcate... Şi astfel sînt străzi (cî­teva exemple: Lăcrămioarei, Nu­fărului, Liliacului etc.) practic nerealizate încă, deşi folosite ca atare în mod oficial şi curent. Apoi magazinele, centrele co­merciale — se execută şi ele cu întîrziere faţă de popularea noi­lor cartiere, datorită amplasării lor cu precădere în blocurile „de faţadă", care se constru­iesc de obicei in ultimele etape Circulaţia a fost, la rîndul ei, mult îmbunătăţită: Bulevardul 23 August, absolut nou, ca şi cartierul de blocuri pe care-l traversează, apoi Lenin, 16 Fe­bruarie, Kossuth ,Lajos, Bánki Donath, Kriz modernizate, uinuare, ca­­­gentă, un­a pentru cei 11 muncii ce-şi tatea pe p­ost. Piaţa G necesită o a­zătoare, fiind de aglomere dinspre Braşi (unităţi in front de bloc­­ul Ostaşului grement), ni­ Miercurea Ci gfijată, urmît că şi aici o matizare cor­bit despre verzi, în spec cuii, plantare lor­.P.iecrza­re protecţie în­­­dustriale­­ab purare, staţie - acţiunea e­făşurare, fina­gramată în şi-n primăva vom uita, în nări noua cu presupune­re a amenajării faţa Casei di Din 1975­­ acelor clipe, cument­a­te de noile înec­re. Edilii noş­terit prezenţi cutului şi viii­le timpului p piatră, beton noul chip al de azi al Gheorghe.

Next