Cuvîntul Nou, octombrie 1981 (Anul 14, nr. 3014-3040)

1981-10-01 / nr. 3014

ANUL XIV, Nr. 3014 TN CREAŢIA TEHNICO-ŞTIINŢIFICA Exemple care atestă că, totuşi, se poate... Scriam, nu demult, despre faptul că in­­tr-una din marile organizaţii U.T.C. ale jude­ţului, respectiv, cea de la I.T. Oltul Sfîntu Gheorghe, activitatea de creaţie tehnico­­ştiinţifică se situează la nivel inadmisibil de scăzut, sau, mai pe şleau spus, este inexisten­tă. Fără a căuta să demonstrăm cu orice preţ că, da, mai există organizaţii unde această activitate nu este lăsată la voia întîmplării, exemplul pe care-l oferă tinerii specialişti de la întreprinderea de izolatori de joasă tensiu­ne de la Tirgu Secuiesc, merită consemnat, cu atît mai mult cu cit această unitate, şi, fireşte, organizaţia U.T.C., sunt mult mai ti­nere. Discutăm cu subinginerul Fuksz Mátyás, preşedintele comisiei de creaţie tehnico-ştiin­­ţifică din întreprindere . — Anul acesta, ne informează interlocuto­rul, tinerii specialişti de la noi au realizat sau au participat la realizarea a circa zece inovaţii cu o eficienţă antecalculată de apro­ximativ 600.000 de lei. Sigur, meritul aparţi­ne, în primul rînd, realizatorilor, însă cred că şi comisia noastră a avut un rol prin stimu­larea activităţii de cercetare. — Concret, ce s-a făcut în acest domeniu? — O foarte recentă şi interesantă inovaţie poartă semnătura inginerului Alexandru Da­mian. Ea se referă la reproiectarea tehnolo­giei de ştanţare a cămăşii interioare­ la si­guranţe, ceea ce permite realizarea unei im­portante economii de material şi timp. S-au mai făcut inovaţii la reperul contact central şi lateral prin modificarea tehnologiei de ştanţare — realizator tehnicianul Szigeti Sán­dor, o maşină de sertizat capacul D2 — da­torată inginerului Báder József; reproiecta­rea rolelor de filetare a cartuşului E 27 şi E 14, ce reduce procentul de rebut la jumă­tate şi al cărei autor este subinginerul Szász Zoltán, precum şi realizarea standului de control al fiabilităţii la produsul întrerupător simplu de către un colectiv format din sub­­inginerii Kelemen Zoltán, Csillag József şi subsemnatul. — După cum am aflat, răspundeţi de crea­ţia tehnico-ştiinţifică şi la nivelul oraşului Tîrgu Secuiesc. Cum se prezintă situaţia pe ansamblul localităţilor? — Nu prea bine. Dacă in întreprinderi se face cîte ceva, foarte rar ajungem să cunoaş­tem aceste realizări, nu există o legătură strînsă intre tinerii specialişti. Este păcat că nu se întîmplă aşa, dar ce să facem, asta-i situaţia. întreprinderea de izolatori din Tirgu Se­cuiesc reprezintă, aşadar, un exemplu care atestă că, totuşi, în domeniul creaţiei teh­n­i­­co-ştiinţifice se poate mai mult, cu condiţia să existe preocupare. Finalul discuţiei avute cu subinginerul Fuksz Mátyás a trezit totuşi o nedumerire : dacă la nivel de unitate se înregistrează succese, de ce nu pot fi ele popularizate cel puţin printre tinerii din o­­raş? De ce nu se poate perfecta o colabora­re între specialişti din mai multe întreprin­deri, dar cu preocupări asemănătoare? De ce localul clubului tineretului nu este folosit şi pentru reunirea celor cu aptitudini spre crea­ţia tehnică? Iată întrebări-nedumeriri cărora răspunsul va trebui să-l dea Comitetul oră­șenesc Tîrgu Secuiesc al U.T.C., drept pen­tru care punem puncte de suspensie și aș­teptăm ... " INTENSE ACŢIUNI DE MUNCA PATRIOTICA Se desfăşoară în aceste zi­le în municipiul Sfîntu Gheorghe intense acţiuni de muncă patriotică la care par­ticipă utecişti de la diferite licee. Astfel, pe strada Podu­lui, elevi de la liceele de ma­­tematică-fizică şi filologie-is­­torie lucrează la demolări pe locul viitoarelor blocuri, ute­­ciştii de la Liceul economic au în „vizor“ două obiective: amenajarea şi întreţinerea de păşuni în zona kilometrului 4 şi încărcări-descărcări de legume la I.L.F. De aseme­nea, elevii majorităţii şcolilor se află pe cîmp la strînsul cartofilor. Viaţa, în fragmente, a unei organizaţii , întreprinderea de con­fecţii din Tîrgu Secuiesc, o unitate industrială puternică, de renume, cu rezultate si­tuate continuu la polul supe­rior. Lucrează aici mai ales tinere, confecţionere care ştiu ce înseamnă munca, utecişti care nu uită că fac parte din­­tr-o organizaţie revoluţiona­ră, în mare parte datorită lor, întreprinderea şi-a depăşit substanţial sarcinile de plan şi pe cele nouă luni scurse din acest an. Tot datorită lor, blocul de nefamilişti din a­­propierea întreprinderii va fi dat în folosinţă înainte de termen, multe dintre viitoa­rele locatare efectuind aici nu­meroase ore de muncă patrio­tică. • In curînd, noul an în în­­văţămîntul politico-ideologic U.T.C. va debuta prin dezba­terea primei teme. Deocam­dată s-a procedat la desem­narea şi instruirea propagan­diştilor, stabilirea cercurilor. Punctul critic pare să-l con­stituie însă materialul audio­vizual, deocamdată neexistind nici un fel de asemenea aju­toare ale lectorilor. • Printre confecţionerele schimbului B se numără şi utecista Biró Sarolta, o tină­­ră cu care se mîndresc toţi colegii ei. Membră în biroul organizaţiei U.T.C., ca şi in comitetul de întreprindere, Biró Sarolta se distinge prin­­tr-o intensă activitate de mo­bilizare a tinerilor la toate activităţile organizaţiei­­ de ti­neret, fiind cu adevărat ceea ce se numeşte tovarăş de muncă. Dealtfel, nici nu este de mirare: este localnică, a învăţat meseria în întreprin­dere, locuieşte în blocul de garsoniere împreună cu multe colege, le cunoaşte foarte bi­ne bucuriile şi necazurile. • Se simte o intensificare a activităţii culturale a for­maţiilor artistice de amatori, constituite în marea lor ma­joritate din tineri. Se pune la punct textul pentru nou în­fiinţata brigadă artistică, for­maţia de teatru, de aseme­nea, la debut, îşi definitivea­ză repertoriul şi protagoniştii, celelalte formaţii îşi „prime­nesc“ cîntecele şi dansurile. BLOCNOTES 9 Datorită Televiziunii, melomanii (şi nu numai ei) din toată ţara au fost pe parcursul întregii desfăşurări a Festivalului internaţio­nal George Enescu — suită de manifestări ce a înmănunchiat nu numai personalităţi ci şi colective artistice naţionale şi universale de excepţie — prezenţi în sălile de concerte şi de operă ale Capitalei ţării, devenită, pentru două săptămîni, capitala artei componistice şi interpretative internaţionale. Ecourile­­per­sistă. Nu întîmplător Orchestra şi Corul Ra­­dioteleviziunii îşi deschid noua stagiune de concerte (impropriu spus, aceasta permanen­­tizîndu-se pe parcursul întregului an prin concertele susţinute atît la sediu, cît şi în marile întreprinderi şi aşezăminte culturale ale ţării), alăturînd creaţiile a două perso­nalităţi de excepţie: George Enescu (Prelu­diu la unison) şi Beethoven (Simfonia a IX-a), pe care le putem audia în transmisie direc­tă programată joi, cu începere de la ora 26, pe programul 1 al Televiziunii . O mani­festare artistică la nivel naţional este şi ex­poziţia ce va fi deschisă sîmbătă, la Galerii­le de artă ale Muzeului judeţean din Sfîntu Gheorghe, unde o riguroasă selecţie impune creaţia unor artişti plastici recent intraţi în circuitul artei contemporane naţionale. Ti­neri plasticieni, al căror debut a avut loc în ultimul deceniu, îşi prezintă, sub egida Fi­lialei judeţene a U.A.P. şi în organizarea re­dacţiei revistei „Igaz Szó“, ideile, trăirile şi căutările, transpuse în creaţii artistice de factură modernă. Manifestarea îşi propune să prezinte nu numai o retrospectivă a crea­ţiei din ultimii ani a tinerilor plasticieni, ci şi interferenţele actuale dintre compartimen­tele artei, incluzînd simpozioane audio­vizuale, proiecţii de filme etc. 9 O retro­spectivă, din alt domeniu al creaţiei — cea literară, o reprezintă şi Decada cărţii româ­neşti, al cărei debut are loc în prima zi a lunii octombrie în întreaga ţară. Propunîn­­du-şi un bilanţ al producţiei editoriale din cincinalul trecut, manifestarea este un nou prilej de apreciere a rolului pe care cartea social-politică, ştiinţifică şi beletristică îl are în ridicarea conştiinţei socialiste a maselor şi totodată, de implicare a cititorului (prin ex­poziţii de carte, întîlniri cu creatorii din diverse domenii ale literaturii, discuţii cu redactori ai principalelor edituri din ţară), în activitatea editorială . Iniţiată cu pa­tru ani în urmă, manifestarea „Invitaţie la joc“, organizată şi găzduită de Casa de cul­tură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, îşi propune iniţierea tineretului în creaţia fol­clorică şi etnografică. Programată săptămi­­nal, începînd din această stagiune de activi­tăţi a instituţiei culturale organizatoare, ma­nifestarea nu va mai avea loc în ziua de vi­neri, ci în cea de marţi, urmînd să fie re­luată după o scurtă întrerupere în prima zi de marţi a lunii octombrie. (P.S.) PROFIL SECRE­ ­mar Aron — un nume cunoscut nu numai in secţia unde lucrează, respectiv la mecanicul-şef al întreprinderii mecanice din Tîrgu Secuiesc, ci în întreaga unitate. Cunoscut atît pentru priceperea sa profesională, cît şi în calitate de secretar al unei organizaţii U.T.C. din secţia sa A venit în întreprindere de mai bine de patru ani, califi­cat fiind in meseria de lăcă­tuş, o profesiune­­pe care o respectă tocmai prin modul in care se achită de orice însăr­cinare, rezolvînd­ cu pricepere fiecare dificultate. Este, de­altfel si motivul pentru care atunci cînd o lucrare se pre­zintă mai pretenţioasă, îi este repartizată, ştiindu-se că nu va da greş în execuţia sa. Şi nu este vorba in nici un caz de lucrări oarecare, execuţia unor piese de schimb, repa­rarea altora pretinde o înaltă competenţă profesională, du­blată de o conştiinciozitate fă­ră cusur. Dacă asemenea meseriaşi de încredere mai există însă în întreprndere, ceea ce-l distin­ge în mod pregnant pe Tímár Un mare număr de elevi participă la recoltarea car­tofilor şi la C.A.P. Sîn­­zieni. Foto: B. IREN T­ARUL Áron de colegii săi, reprezintă marea sa calitate de a reuşi să-şi apropie oamenii, îndeo­sebi pe cei tineri, „în organi­zaţia nr. 10, unde secretar este Tímár — spunea tovarăşul Horváth László, secretarul co-­ mitetului U.T.C. din întreprin­dere — există o unitate depli­nă în toate acţiunile, fie că este vorba de adunarea ge­nerală, efectuarea de muncă patriotică sau participarea la excursii. De fiecare dată, ei sunt prezenţi, cu mic, cu ma­re. Şi aceasta datorită modu­lui în care Timor a reuşit să-i închege într-un colectiv bine sudat“. Cum reuşeşte a­­cest lucru? Simplu, zice el. Aflindu-se mereu alături de utecişti, cunoscîndu-l pe fie­care cu plusurile şi minusu­­rile sale. Aşa se face că, a­­tunci cînd secretarul U.T.C. a propus să se lucreze o du­minică în sprijinul producţiei, nimenni nu s-a împotrivit. A­­ceeaşi unanimitate s-a putut consemna în procesul-verbal şi cînd a avansat ideea unei excursii pe Transfăgărăşan, sau înfiinţarea unei echipe de minifotbal, ori cînd i-a îndem­nat pe unii să-l urmeze la cursurile serale ale liceului. Acesta este, deci, Timar Aron, secretarul care şi-a cîş­­tigat autoritatea şi, încrederea colegilor prin exemplul pro­priu, prin dorința de a face împreună ceva mai mult de­cit alții. T TOI* DISCO SECŢIA ROMANA: 1. Via­ţa e un dans — METROPOL; 2. Viaţa mea — GARABON­CIÁS; 3. Mamaia — SONG; 4. Piano-Pianissimo — ANGE­LA SIMILEA; 5. Drumul — FORTUNA; 6. Mai avem mul­te de făcut — SEMNAL M.; 7. Tinerii — CONTINENTAL. SECŢIA STRĂINA: 1. Mar­­rachesh — CAPUCCINO; 2. Stars On 45 — STARS ON 45: 3. Crazy Music — OTTA­WÁN; 4. Back In Black — AC/DC; 5. MAKING YOUR Mind Up — BUCKS FIZZ; 6. Seven Tears — GOOMBAY DANCE BAND; 7. I Know — SECRET SERVICE. DANCS ARPAD (Urm răminînd toți. De as portul la nu se făce­­zător. Am Deficienței, muncii au 0 Sc (Urm. Vădesc men­tuia, oamer Staubte sau Mai aflăi fost incredi­teri, Ă *4pă ma Cabina să mobilize în care loc’ teniei, înde personal, ai rea adunat îndeplinirea M­ 9 Astăzi, brăria nr. : mehia­­stra avea loc de DUMINICĂ Pi 9,00 Tot serial penii galbene. III Viaţa sătuli muzicii; 12, triei; 13,00 bum dumin 16,15 Telesi zări din li­t Cronica am cranizare d acelaşi titli Pratolini. P cui ecran p 19,00 Telefi tarea Romi artistic. F Producţie a gleze; 20,25 Pr 11,45 Tele­­zică instrun popularitate ’81 (reluare) retului; 14, toamnei! Di cal; 14,55 A că; 15,05 T peste ani, trius; 16,35 Călătoriile dul 3; 17,d TV. ; U 00 Telerama; cală TV. (i Jurnalul sti toriilor. Mu­ ­ UL Amplă

Next