Cuvîntul Nou, septembrie 1985 (Anul 18, nr. 4228-4252)

1985-09-02 / nr. 4228

ANUL XVIII, Nr. 4228 OAMENI DE TOATE ZILELE Munca unor bărbaţi adevăraţi — Ce mai fac oamenii pe la Comandau, tovarăşe Tor­cea ? — Ce să facă ? Lucrează. Lucrăm cu toţii. — Povestiţi-mi cum trăieşte şi munceşte maistrul de exploatare Mircea Torcea la Comandau. — Sunt din 1963 la exploatarea forestieră din Coman­­dău. Am în subordine 36 de muncitori din felurite judeţei Vrancea, Neamţ, Buzău. Şi de la noi, se înţelege. Trăim şi muncim bine. Şi nu spun asta doar ca să sune frumos. Se cîştigă destul la pădure, aprovizionarea cu alimente e ba­nă ... Vreau sâ spun că n-avem de ce ne plînge. Izolarea, da, asta poate fi o problemă, dar ne-am obişnuit, pădurea e prietena noastră, unii dintre noi au case în Comandău, au familie... Cu distracţiile stăm aşa şi-aşa, oamenii mi-au tot spus c-ar fi nevoie de-o echipă de teatru, adică să mai vină şi pe la noi din cînd în cînd cite o trupă de actori, nu în pădure, că nu-s condiţii, n-avem scenă, ci în sat, un Comandău, şi-or să aibă spectatori cu­ nu cuprinde... Alt­fel, ce să zic, citim, avem o bibliotecă, sîntem abonaţi la ziare, eu sînt abonat la vreo 10 publicaţii... Ne mai dis­trează echipa de fotbal, avem şi-o popicărie... Rea n-ar fi nici cîte-o excursie prin judeţ sau prin împrejurimi, să mai ieşim şi noi, să mai vedem ... — Sînteţi modest, sau mi se pare mie ? — De ce ? — Că nu prea vorbiţi despre dumneavoastră. — Păi, ce să spun ? Am venit la Comandău în 1963, muncitor calificat, apoi drujbist, sortator şi-aşa mai depar­te, pînă în 1979, cînd am fost numit secretar adjunct la Comitetul comunal de partid Comandău. Am lucrat acolo doi ani, apoi am revenit la sector, sînt secretarul organiza­ţiei de bază, mai sînt şi deputat în circumscripţia nr. 15 Comandău, soţia munceşte şi ea la pădure, este sortatoa­­re, copilul învaţă la Voineşti, în clasa a 7-a ... Cred că a­­junge, nu ? N-am vorbit de multă vreme atit despre mine. — Să zicem că ajunge, tovarăşe Torcea. Şi totuşi... Cum e la pădure ? — Cinstit vă spun, e frumos, e bine, poate fi şi mai bine, e loc destul, ca să zic aşa, e şi greu, munca e dură, dar o fac bărbaţii adevăraţi ... DUMITRU MANOLACHESCU Strîngerea fără pierderi a legumelor (Urmare­­la pag. 1) mul recoltării se va intensi­fica, este necesar să se ia din timp măsuri, pentru corela­rea capacității de transport cu cantitățile de legume şi cartofi prevăzute a fi recol­tate. De altfel, după cum ne-a informat interlocutorul, în acest scop, au fost coman­date la I.T.A. 8 autocamioane de mare tonaj. Fără a face abstracţie de greutăţile pe care le întim­pină conducerea unităţii, din­tre care cea mai însemnată ni se pare asigurarea între­gului necesar de forţă de muncă, considerăm că, prin­­tr-o bună organizare a acti­vităţii, recolta de legume şi cartofi poate şi trebuie să fie strînsă la timp şi fără pier­deri, astfel incit întreaga producţie obţinută să ajungă în cele mai bune condiţii in unităţile de desfacere sau în depozite. Auzisem multe rele despre această cursă C.F.R. şi cum sunt curios din fire mi-ara propus să văd la faţa locu­lui, dacă lucrurile stau chiar aşa cum le înfăţişează unii sau cum ştiu a le scrie to­varăşii ziarişti de la ziare. Mi-am luat bilet dus-întors şi m-am urcat in trenul de Intorsura Buzăului. Am par­curs cîteva vagoane şi-am ră­mas uimit de curăţenia care domnea: geamuri spălate şi pe dinăuntru şi pe dinafară, pe jos idem (adică curat); banchetele străluceau parcă lustruite cu ceară de par­chet. Pînă şi plăcuţele cu „Păstraţi curăţenia“, fuseseră scoase. Nu mai aveau rost! Iţi venea, pur şi simplu, să umbli In papuci şi halat de casă. M-am aşezat în partea pentru fumători, căci dinco­lo, la „ne", nu era nimeni şi nu-mi place să stau singur cuc. Intru, dau politicos bu­nă ziua şi cei vreo 200 de inşi aflaţi acolo mi-au răs­puns ca-ntr-un cor de Verdi „Bine aţi venit !“. Mi s-a o­­ferit un loc, un vecin de ban­chetă m-a servit cu un „Mără­­şeşti“ super-long şi cu un zîm­­­bet pe ecran panoramic, l-am spus că nu fumez. A sărit ca muşcat de şarpe. M-am făcut mic, crezînd că-mi scapă vreuna. Aşi! A strigat către ceilalţi: „Onoratul nostru ve­cin de vagon nu fumează. Vă rog procedaţi în consecin­ţă Imediat ţigările au fost aruncate. Nu pe jos, nu­­ în cutiuţele special destinate a­­cestui scop, după care au ae­risit vagonul, doi dintre că­lători însoţindu-mă într-un loc unde nu era curent... Am revenit. Un ins solid a scos din servietă o sticlă cu li­coare fabricată la Malnaş şi m-a interogat emoţionaţi „Ser­viţi ?“. La fel de ruşinat i-am spus că nu, că nu-mi dă voie medicul. La auzul acestui răspuns un călător cu nasul stacojiu (ca un sema­for) a poruncit cu glas bine tabagizat: (Se pare că el era mai marele navetiştilor). „Toată lumea depune sticlele în serviete şi nu le scoate decit acasă, aşa cum scrie le­gea. S-a-nţeles ?“. „Nţeles !“ — răspunse corul ca la ar­mată. La un moment dat ci­neva a strigat In şoaptă: „Scoateţi fraţilor biblioteca !". Cîţiva, foarte puţini, au dat la iveală cărţile de joc, dar, acelaşi ins cu nas reflectori­zant s-a făcut verde la faţă şi a intervenit energic: „Se poate fraţi navetişti şi sti­maţi radio-ascultători ?! Păi, ce-o să-şi închipuie dumnea­lui ?". După cîteva momente de jenă i-am văzut pe mal toţi ţinînd în mină volume de Kant, Hegel, cursuri de limbi străine, dicţionare, cursuri de rezistenţa mate­rialelor şi o droaie de titluri pe care nu le mai reţin. S-a aşternut o linişte de se-auzea musca (vorba vine, că nici urmă de aşa ceva pe-acolo) şi nici clinii din Giurgiu nu se auzeau că eram prea de­parte. Mă simţeam penibil. Nu tu o vorbă, o şoaptă, aşa ca-n tren şi toate astea, pre­supuneam, din cauza mea. Mi s-a explicat că nici o vor­bă, că aşa-i tot timpul, aşa că mi-am mai revenit. Pe un­deva dincolo de Teliu, s-a de­fectat un geam. Cit ai zice peste un călător şi-a scos din geantă trusa de scule şi l-a reparat. Asta m-a surprins şi mai mult pentru că auzisem că se întîmplă mai mult in­vers ... Cînd am ajuns la In­torsura Buzăului cei vreo 200 de companioni s-au aşezat frumos în şir (sau şiruri) ca la şcoală, m-au aşteptat să a­­jung primul la uşă, unul mi-a dat nişte flori urîn­­du-mi bun venit In urbea lor, oferindu-se să mă condu­că pe oriunde-oi avea trea­bă, dacă nu cunosc locurile, mai ales că avea timp — a­­bia ieşise din schimbul III, şi-apoi ar fi existat riscul să mă rătăcesc. I-am mulţumit, explicîndu-i că mai fusesem pe-acolo, aşa că nu există nici un risc şi i-am declarat entuziasmat, în aşa fel incit să mă audă şi ceilalţi, că e­­ram bucuros de faptul că tot ce auzisem despre această cursă erau numai scorneli ale unor rău-voitori, promiţîndu-le, in acelaşi timp, că voi mai călători­ cu acest tren de... vis. P.S. Acesta este pe scurt proiectul de scenariu pentru filmul ştiinţifico-fantastic pe care vreau să-l propun unui regizor neorealist. CONSTANTIN NIŢU FOILETON Un tren de... vis Sporirea producţiei de ţiţei (Braart din pag !­­ nergie electrică. In acest sens, am întocmit un program de diminuare a consumului de energie electrică şi am trecut la un număr de 10 sonde la aplicarea pompajului cu pau­ză, metodă prin care obţinem importante economii de ener­gie. — în zona Gherinţa aţi trecut la aplicarea unor me­tode care în alte zone din ţa­ră dau rezultate bune în spo­rirea producţiei de ţiţei. Ca­re sunt şi ce rezultate aţi ob­ţinut ? — Am început efectuarea aşa-numitor adiţionări, adică efectuarea de perforări pen­tru a ajunge la ultimul strat de ţiţei din zăcămînt. Această metodă am aplicat-o la 4 son­de şi se pare că rezultatele au fost bune, adică a crescut afluxul de ţiţei în gaura de sondă. Experimentăm apoi in­jecţia cu apă, dar rezultatele de pînă acum nu sunt satis­făcătoare, tocmai datorită ro­cii foarte dure în care se gă­seşte zăcământul. In condiţii­le rocilor dure de aici se im­pune utilizarea unor presiuni foarte mari, noi am ajuns la presiunea de 300 atmosfere controlabilă, dar efectele în sporirea producţiei de ţiţei încă nu se văd.­­ Cu toate aceste metode şi tehnici utilizate producţia de ţiţei rămîne în continuare sub nivelul planului. — Este adevărat că n-am realizat încă planul, dar o bu­nă parte din nerealizări pro­vine de la faptul că nici de la foraj n-au intrat pe pro­ducţie o serie de sonde. Aş­teptăm cam de mult sonda 168 (aflăm că în aceste zile ea a fost predată — n.r.) şi sonda 173, sonde care dacă ar intra cu un debit cores­punzător am mai reduce din minusul faţă de plan. — Ce acţiuni preconizaţi pentru următoarele patru luni din acest an ? — Vom continua acţiunea de introducere de pompe cu cilindru lung, care asigură extracţia ţiţeiului de la a­­dîncimi de peste 2000 metri pînă la 2500 metri. Pe baza graficului la sondele cu debit mic vom acţiona pentru schimbarea de elemente şi a­­sigurarea funcţionării conti­nue a întregului parc de son­de pe producţie. Dezvoltarea şi diversificarea producţiei (Urmare din pag 1) testînd preocupările pentru dezvoltarea şi diversificarea acestor activităţi, pentru îm­bunătăţirea calităţii produse­lor industriei mici. Sarcini importante revin consiliilor populare şi în do­meniul coordonării activităţii de prestări servicii către populaţie. Ca rezultat al e­­forturilor depuse de către consiliul popular judeţean, precum şi de către consiliile municipal, orăşeneşti şi co­munale în domeniul dezvol­tării şi coordonării activităţii de prestări servicii către populaţie, această activitate a atins cote sensibil îmbunătă­ţite faţă de realizările anilor trecuţi, încadrîndu-se în sar­cinile trasate în acest dome­niu de către secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.. Cu toate bunele rezultate obţinute în dezvoltarea indus­triei mici şi a prestărilor de servicii, trebuie spus că în a­­ceastă activitate există şi u­­nele neajunsuri, legate cu deosebire de nevalorificarea tuturor resurselor locale, de ridicarea eficienţei economice a întregii activităţi, de uti­lizarea intr-o mai mare mă­sură a materialelor recupera­bile, de sporirea contribuţiei industriei mici în domeniul exportului. Consiliile populare vor asi­gura coordonarea şi conduce­rea întregii activităţi de in­dustrie mică şi prestări de ser­vicii în raza lor de activita­te şi vor mobiliza toţi factorii pentru îndeplinirea în bune condiţii a prevederilor planu­­lui cincinal. Toate aceste probleme au fost dezbătute pe larg la re­centa Conferinţă a deputaţi­lor consiliilor populare mu­nicipal, orăşeneşti şi comu­nale, urmînd a fi aprofunda­te la apropiatul Congres al III-lea al consiliilor populare. CUVINTUL NOU 20,00 Telejurnal; 20,15 Ac­tualitatea in economie 20,25 Tezaur folcloric (color); 20,40 Imagini din R.S. Vietnam; 20,55 Roman foileton: Citade­la (episodul 2 — color); 21,50 Telejurnal. Sfîntu Gheorghe. ARTA: SUPERMAN — film ameri­can, cinemascop, în culori, două serii, orele 10, 16, 19; LUX­­PICIU — film româ­nesc, în culori, orele 10, 15,30, 17,30, 19,30; Tirgu Secuiesci 8 MAI: PRINDEŢI ŞI NEU­TRALIZAŢI — film sovietic, în culori, orele 10, 16, 18, 20; Covasna: VICTORIA, INSU­LA LEBEDELOR — film R.D.G., în culori orele 11, 17, 19. INFORMAŢII De la Centrul Judeţean de îndrumare a Creaţiei Popu­lare şi a Mişcării Artistice de Masă sîntem informaţi că în anul de învăţă­mint 1985— 1986, la Şcoala Populară de Artă din municipiul Sfîntu Gheorghe vor funcţiona ur­mătoarele clase: canto, pian, vioară, acordeon, chitară, in­strumente populare, instru­mente de suflat, percuţie (ba­terie), actorie, balet, pictură, ţesut-cusut, toate la sediul instituţiei. La secţia externă din Tîrgu Secuiesc va func­ţiona o clasă cu disciplina ce­ramică. înscrierile se fac în perioa­da 2—10 septembrie, la se­diul şcolii din Sfîntu Gheor­ghe, Piaţa Libertăţii nr. 9. Informaţii suplimentare la te­lefonul 1.35.65. # O.J.T. Covasna pune la dispoziţia celor interesaţi bi­lete de tratament în lunile septembrie — octombrie. TRATAMENT DIGESTIV — Căciulata — 3. 22.09. 26 10 (vile); — Călimănesi — 4.09; 9, 27.10 (vile); — Olănești — 10, 21, 28. 09; 10, 16, 28.10 (vile); — Sărie Moldova — 24.09; 12, 30.10 (vile); TRATAMENT CAI RESPI­RATORII — Govora — 29.09; 19.10 (vile); NEVROZE — Moneasa — 17.09; 5, 23. 10 (hotel); TRATAMENT GINECOLO­GIC — Sovata — 9, 29.09; 19.10 (vile). Biletele se pot procura la birourile de turism din Sfîn­­tu Gheorghe, Baraolt, Covas­na şi Tîrgu Secuiesc. (D.M.) MICA PUBLICITATE Schimb (sau vind) aparta­ment 3 camere, confort L e­­tajul I, Brașov, pentru simi­lar Sfîntu Gheorghe. Telefon: 921/4.40.02 Brașov, sau Sfintu Gheorghe, aleea Liliacului nr. 2, bloc 20/A, ap. 12. Vind apartament ultracen­tral, preluare contract. Are 3 camere, garaj. Informaţii Sfîntu Gheorghe 1.38.50. (2152) Vind autoturism Skoda S 100, telefon 1.45.07, Sfîntu Gheorghe. (2155) B Eăc INTRE FIÎ DE Sacrificat pionatul\p şi-a mai st­ale calend; noastre rep Am asist că re doar interesante, fost aşa, k mai puţin tiv, Piteşti. In rest, de tort sorită case. După joci ţios ca rozi încercare d­iului, unde plecat nicio tînăr căpu­s cu acel 1—1 sei echipe , mai tînăr i vea să ajut Vom mer ori vom vi. Un nou f acum, deşi decisiv. Vre lifica chiar că-1 vom pi Dar Cora N-are nerv linia Hap duce fe'. ,­ şi al devfei nostru fiul tribunei ad Dumitru II, rătăcit pe u Corvim O rafală dans şi alt Tîrnoveanu Mateuţ (mi­turi au fos tîrziu, Polg. A.S.A. Tir Logic. A. respectiv I. 75). „U“ CIc Nu fc, deschis sco a egalat în Din Dinamovi un meci a marcat Mii­lă (min. 45) Rag Scor surî­derea în G lui Puşcas 55 și 75). F.C. A: Cînd tote geşenilor e propriu (rr 25), reso Gloria Buz Marcu (r din penalt; golurilor. Petrol i Ursu a de egalat în n Unive­ru marc din 11 m) mănaru (m

Next