Cuvîntul Nou, septembrie 1985 (Anul 18, nr. 4228-4252)
1985-09-02 / nr. 4228
ANUL XVIII, Nr. 4228 OAMENI DE TOATE ZILELE Munca unor bărbaţi adevăraţi — Ce mai fac oamenii pe la Comandau, tovarăşe Torcea ? — Ce să facă ? Lucrează. Lucrăm cu toţii. — Povestiţi-mi cum trăieşte şi munceşte maistrul de exploatare Mircea Torcea la Comandau. — Sunt din 1963 la exploatarea forestieră din Comandău. Am în subordine 36 de muncitori din felurite judeţei Vrancea, Neamţ, Buzău. Şi de la noi, se înţelege. Trăim şi muncim bine. Şi nu spun asta doar ca să sune frumos. Se cîştigă destul la pădure, aprovizionarea cu alimente e bană ... Vreau sâ spun că n-avem de ce ne plînge. Izolarea, da, asta poate fi o problemă, dar ne-am obişnuit, pădurea e prietena noastră, unii dintre noi au case în Comandău, au familie... Cu distracţiile stăm aşa şi-aşa, oamenii mi-au tot spus c-ar fi nevoie de-o echipă de teatru, adică să mai vină şi pe la noi din cînd în cînd cite o trupă de actori, nu în pădure, că nu-s condiţii, n-avem scenă, ci în sat, un Comandău, şi-or să aibă spectatori cu nu cuprinde... Altfel, ce să zic, citim, avem o bibliotecă, sîntem abonaţi la ziare, eu sînt abonat la vreo 10 publicaţii... Ne mai distrează echipa de fotbal, avem şi-o popicărie... Rea n-ar fi nici cîte-o excursie prin judeţ sau prin împrejurimi, să mai ieşim şi noi, să mai vedem ... — Sînteţi modest, sau mi se pare mie ? — De ce ? — Că nu prea vorbiţi despre dumneavoastră. — Păi, ce să spun ? Am venit la Comandău în 1963, muncitor calificat, apoi drujbist, sortator şi-aşa mai departe, pînă în 1979, cînd am fost numit secretar adjunct la Comitetul comunal de partid Comandău. Am lucrat acolo doi ani, apoi am revenit la sector, sînt secretarul organizaţiei de bază, mai sînt şi deputat în circumscripţia nr. 15 Comandău, soţia munceşte şi ea la pădure, este sortatoare, copilul învaţă la Voineşti, în clasa a 7-a ... Cred că ajunge, nu ? N-am vorbit de multă vreme atit despre mine. — Să zicem că ajunge, tovarăşe Torcea. Şi totuşi... Cum e la pădure ? — Cinstit vă spun, e frumos, e bine, poate fi şi mai bine, e loc destul, ca să zic aşa, e şi greu, munca e dură, dar o fac bărbaţii adevăraţi ... DUMITRU MANOLACHESCU Strîngerea fără pierderi a legumelor (Urmarela pag. 1) mul recoltării se va intensifica, este necesar să se ia din timp măsuri, pentru corelarea capacității de transport cu cantitățile de legume şi cartofi prevăzute a fi recoltate. De altfel, după cum ne-a informat interlocutorul, în acest scop, au fost comandate la I.T.A. 8 autocamioane de mare tonaj. Fără a face abstracţie de greutăţile pe care le întimpină conducerea unităţii, dintre care cea mai însemnată ni se pare asigurarea întregului necesar de forţă de muncă, considerăm că, printr-o bună organizare a activităţii, recolta de legume şi cartofi poate şi trebuie să fie strînsă la timp şi fără pierderi, astfel incit întreaga producţie obţinută să ajungă în cele mai bune condiţii in unităţile de desfacere sau în depozite. Auzisem multe rele despre această cursă C.F.R. şi cum sunt curios din fire mi-ara propus să văd la faţa locului, dacă lucrurile stau chiar aşa cum le înfăţişează unii sau cum ştiu a le scrie tovarăşii ziarişti de la ziare. Mi-am luat bilet dus-întors şi m-am urcat in trenul de Intorsura Buzăului. Am parcurs cîteva vagoane şi-am rămas uimit de curăţenia care domnea: geamuri spălate şi pe dinăuntru şi pe dinafară, pe jos idem (adică curat); banchetele străluceau parcă lustruite cu ceară de parchet. Pînă şi plăcuţele cu „Păstraţi curăţenia“, fuseseră scoase. Nu mai aveau rost! Iţi venea, pur şi simplu, să umbli In papuci şi halat de casă. M-am aşezat în partea pentru fumători, căci dincolo, la „ne", nu era nimeni şi nu-mi place să stau singur cuc. Intru, dau politicos bună ziua şi cei vreo 200 de inşi aflaţi acolo mi-au răspuns ca-ntr-un cor de Verdi „Bine aţi venit !“. Mi s-a oferit un loc, un vecin de banchetă m-a servit cu un „Mărăşeşti“ super-long şi cu un zîmbet pe ecran panoramic, l-am spus că nu fumez. A sărit ca muşcat de şarpe. M-am făcut mic, crezînd că-mi scapă vreuna. Aşi! A strigat către ceilalţi: „Onoratul nostru vecin de vagon nu fumează. Vă rog procedaţi în consecinţă Imediat ţigările au fost aruncate. Nu pe jos, nu în cutiuţele special destinate acestui scop, după care au aerisit vagonul, doi dintre călători însoţindu-mă într-un loc unde nu era curent... Am revenit. Un ins solid a scos din servietă o sticlă cu licoare fabricată la Malnaş şi m-a interogat emoţionaţi „Serviţi ?“. La fel de ruşinat i-am spus că nu, că nu-mi dă voie medicul. La auzul acestui răspuns un călător cu nasul stacojiu (ca un semafor) a poruncit cu glas bine tabagizat: (Se pare că el era mai marele navetiştilor). „Toată lumea depune sticlele în serviete şi nu le scoate decit acasă, aşa cum scrie legea. S-a-nţeles ?“. „Nţeles !“ — răspunse corul ca la armată. La un moment dat cineva a strigat In şoaptă: „Scoateţi fraţilor biblioteca !". Cîţiva, foarte puţini, au dat la iveală cărţile de joc, dar, acelaşi ins cu nas reflectorizant s-a făcut verde la faţă şi a intervenit energic: „Se poate fraţi navetişti şi stimaţi radio-ascultători ?! Păi, ce-o să-şi închipuie dumnealui ?". După cîteva momente de jenă i-am văzut pe mal toţi ţinînd în mină volume de Kant, Hegel, cursuri de limbi străine, dicţionare, cursuri de rezistenţa materialelor şi o droaie de titluri pe care nu le mai reţin. S-a aşternut o linişte de se-auzea musca (vorba vine, că nici urmă de aşa ceva pe-acolo) şi nici clinii din Giurgiu nu se auzeau că eram prea departe. Mă simţeam penibil. Nu tu o vorbă, o şoaptă, aşa ca-n tren şi toate astea, presupuneam, din cauza mea. Mi s-a explicat că nici o vorbă, că aşa-i tot timpul, aşa că mi-am mai revenit. Pe undeva dincolo de Teliu, s-a defectat un geam. Cit ai zice peste un călător şi-a scos din geantă trusa de scule şi l-a reparat. Asta m-a surprins şi mai mult pentru că auzisem că se întîmplă mai mult invers ... Cînd am ajuns la Intorsura Buzăului cei vreo 200 de companioni s-au aşezat frumos în şir (sau şiruri) ca la şcoală, m-au aşteptat să ajung primul la uşă, unul mi-a dat nişte flori urîndu-mi bun venit In urbea lor, oferindu-se să mă conducă pe oriunde-oi avea treabă, dacă nu cunosc locurile, mai ales că avea timp — abia ieşise din schimbul III, şi-apoi ar fi existat riscul să mă rătăcesc. I-am mulţumit, explicîndu-i că mai fusesem pe-acolo, aşa că nu există nici un risc şi i-am declarat entuziasmat, în aşa fel incit să mă audă şi ceilalţi, că eram bucuros de faptul că tot ce auzisem despre această cursă erau numai scorneli ale unor rău-voitori, promiţîndu-le, in acelaşi timp, că voi mai călători cu acest tren de... vis. P.S. Acesta este pe scurt proiectul de scenariu pentru filmul ştiinţifico-fantastic pe care vreau să-l propun unui regizor neorealist. CONSTANTIN NIŢU FOILETON Un tren de... vis Sporirea producţiei de ţiţei (Braart din pag ! nergie electrică. In acest sens, am întocmit un program de diminuare a consumului de energie electrică şi am trecut la un număr de 10 sonde la aplicarea pompajului cu pauză, metodă prin care obţinem importante economii de energie. — în zona Gherinţa aţi trecut la aplicarea unor metode care în alte zone din ţară dau rezultate bune în sporirea producţiei de ţiţei. Care sunt şi ce rezultate aţi obţinut ? — Am început efectuarea aşa-numitor adiţionări, adică efectuarea de perforări pentru a ajunge la ultimul strat de ţiţei din zăcămînt. Această metodă am aplicat-o la 4 sonde şi se pare că rezultatele au fost bune, adică a crescut afluxul de ţiţei în gaura de sondă. Experimentăm apoi injecţia cu apă, dar rezultatele de pînă acum nu sunt satisfăcătoare, tocmai datorită rocii foarte dure în care se găseşte zăcământul. In condiţiile rocilor dure de aici se impune utilizarea unor presiuni foarte mari, noi am ajuns la presiunea de 300 atmosfere controlabilă, dar efectele în sporirea producţiei de ţiţei încă nu se văd. Cu toate aceste metode şi tehnici utilizate producţia de ţiţei rămîne în continuare sub nivelul planului. — Este adevărat că n-am realizat încă planul, dar o bună parte din nerealizări provine de la faptul că nici de la foraj n-au intrat pe producţie o serie de sonde. Aşteptăm cam de mult sonda 168 (aflăm că în aceste zile ea a fost predată — n.r.) şi sonda 173, sonde care dacă ar intra cu un debit corespunzător am mai reduce din minusul faţă de plan. — Ce acţiuni preconizaţi pentru următoarele patru luni din acest an ? — Vom continua acţiunea de introducere de pompe cu cilindru lung, care asigură extracţia ţiţeiului de la adîncimi de peste 2000 metri pînă la 2500 metri. Pe baza graficului la sondele cu debit mic vom acţiona pentru schimbarea de elemente şi asigurarea funcţionării continue a întregului parc de sonde pe producţie. Dezvoltarea şi diversificarea producţiei (Urmare din pag 1) testînd preocupările pentru dezvoltarea şi diversificarea acestor activităţi, pentru îmbunătăţirea calităţii produselor industriei mici. Sarcini importante revin consiliilor populare şi în domeniul coordonării activităţii de prestări servicii către populaţie. Ca rezultat al eforturilor depuse de către consiliul popular judeţean, precum şi de către consiliile municipal, orăşeneşti şi comunale în domeniul dezvoltării şi coordonării activităţii de prestări servicii către populaţie, această activitate a atins cote sensibil îmbunătăţite faţă de realizările anilor trecuţi, încadrîndu-se în sarcinile trasate în acest domeniu de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.. Cu toate bunele rezultate obţinute în dezvoltarea industriei mici şi a prestărilor de servicii, trebuie spus că în această activitate există şi unele neajunsuri, legate cu deosebire de nevalorificarea tuturor resurselor locale, de ridicarea eficienţei economice a întregii activităţi, de utilizarea intr-o mai mare măsură a materialelor recuperabile, de sporirea contribuţiei industriei mici în domeniul exportului. Consiliile populare vor asigura coordonarea şi conducerea întregii activităţi de industrie mică şi prestări de servicii în raza lor de activitate şi vor mobiliza toţi factorii pentru îndeplinirea în bune condiţii a prevederilor planului cincinal. Toate aceste probleme au fost dezbătute pe larg la recenta Conferinţă a deputaţilor consiliilor populare municipal, orăşeneşti şi comunale, urmînd a fi aprofundate la apropiatul Congres al III-lea al consiliilor populare. CUVINTUL NOU 20,00 Telejurnal; 20,15 Actualitatea in economie 20,25 Tezaur folcloric (color); 20,40 Imagini din R.S. Vietnam; 20,55 Roman foileton: Citadela (episodul 2 — color); 21,50 Telejurnal. Sfîntu Gheorghe. ARTA: SUPERMAN — film american, cinemascop, în culori, două serii, orele 10, 16, 19; LUXPICIU — film românesc, în culori, orele 10, 15,30, 17,30, 19,30; Tirgu Secuiesci 8 MAI: PRINDEŢI ŞI NEUTRALIZAŢI — film sovietic, în culori, orele 10, 16, 18, 20; Covasna: VICTORIA, INSULA LEBEDELOR — film R.D.G., în culori orele 11, 17, 19. INFORMAŢII De la Centrul Judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă sîntem informaţi că în anul de învăţămint 1985— 1986, la Şcoala Populară de Artă din municipiul Sfîntu Gheorghe vor funcţiona următoarele clase: canto, pian, vioară, acordeon, chitară, instrumente populare, instrumente de suflat, percuţie (baterie), actorie, balet, pictură, ţesut-cusut, toate la sediul instituţiei. La secţia externă din Tîrgu Secuiesc va funcţiona o clasă cu disciplina ceramică. înscrierile se fac în perioada 2—10 septembrie, la sediul şcolii din Sfîntu Gheorghe, Piaţa Libertăţii nr. 9. Informaţii suplimentare la telefonul 1.35.65. # O.J.T. Covasna pune la dispoziţia celor interesaţi bilete de tratament în lunile septembrie — octombrie. TRATAMENT DIGESTIV — Căciulata — 3. 22.09. 26 10 (vile); — Călimănesi — 4.09; 9, 27.10 (vile); — Olănești — 10, 21, 28. 09; 10, 16, 28.10 (vile); — Sărie Moldova — 24.09; 12, 30.10 (vile); TRATAMENT CAI RESPIRATORII — Govora — 29.09; 19.10 (vile); NEVROZE — Moneasa — 17.09; 5, 23. 10 (hotel); TRATAMENT GINECOLOGIC — Sovata — 9, 29.09; 19.10 (vile). Biletele se pot procura la birourile de turism din Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Covasna şi Tîrgu Secuiesc. (D.M.) MICA PUBLICITATE Schimb (sau vind) apartament 3 camere, confort L etajul I, Brașov, pentru similar Sfîntu Gheorghe. Telefon: 921/4.40.02 Brașov, sau Sfintu Gheorghe, aleea Liliacului nr. 2, bloc 20/A, ap. 12. Vind apartament ultracentral, preluare contract. Are 3 camere, garaj. Informaţii Sfîntu Gheorghe 1.38.50. (2152) Vind autoturism Skoda S 100, telefon 1.45.07, Sfîntu Gheorghe. (2155) B Eăc INTRE FIÎ DE Sacrificat pionatul\p şi-a mai stale calend; noastre rep Am asist că re doar interesante, fost aşa, k mai puţin tiv, Piteşti. In rest, de tort sorită case. După joci ţios ca rozi încercare diului, unde plecat nicio tînăr căpus cu acel 1—1 sei echipe , mai tînăr i vea să ajut Vom mer ori vom vi. Un nou f acum, deşi decisiv. Vre lifica chiar că-1 vom pi Dar Cora N-are nerv linia Hap duce fe'. , şi al devfei nostru fiul tribunei ad Dumitru II, rătăcit pe u Corvim O rafală dans şi alt Tîrnoveanu Mateuţ (mituri au fos tîrziu, Polg. A.S.A. Tir Logic. A. respectiv I. 75). „U“ CIc Nu fc, deschis sco a egalat în Din Dinamovi un meci a marcat Miilă (min. 45) Rag Scor surîderea în G lui Puşcas 55 și 75). F.C. A: Cînd tote geşenilor e propriu (rr 25), reso Gloria Buz Marcu (r din penalt; golurilor. Petrol i Ursu a de egalat în n Univeru marc din 11 m) mănaru (m