Cuvîntul Nou, decembrie 1986 (Anul 19, nr. 4615-4641)
1986-12-10 / nr. 4623
ANUL XIX, NR. 4623 CUVÂNTUL NOU PAG. 3 vCAUTAISA-- problema numărul unu a fiecărui colectiv 11 . * *r*^~"*%*r" ***'"—** - * •“ ~-**~~~*-J*+~~-^~~*~~****+*^4*010*1 Continua îmbunătățire a calității produselor executate la I.M.A.S.A. Sfîntu Gheorghe este o preocupare de prim-ordin a fiecărui om al muncii de la această unitate economică. Dezideratului „Nici un produs sub parametrii tehnico-calitativi planificaţi“ îi sunt subordonate efortul creator, munca tenace de fiecare zi, de fiecare oră a puternicului detaşament muncitoresc din întreprindere, preocupat, la acest final de an, cu problemele privind realizarea principalilor indicatori de plan pe 1986, precum şi buna pregătire a producţiei anului viitor, ca o garanţie sigură a îndeplinirii sarcinilor actualului cincinal, înimagine: aspect general al secţiei 330 a I.M.A.S.A. — atelierul de strungărie. De cea mai bună calitate — condiţie a realizării tuturor sarcinilor de plan încredinţate — sunt şi reparaţiile efectuate de mecanicul de întreţinere Dombora István, de la I.T.A. Sfîntu Gheorghe, unul dintre oamenii cu care întreprinderea se mindreşte. Foto : KOVÁCS LÁSZLÓ Activitatea de asigurare şi control al calităţii produselor şi a preciziei mijloacelor de măsurare a urmărit, în perioada care a trecut din acest an, transpunerea în viaţă a hotărîrilor de partid şi de stat, a indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind ridicarea nivelului tehnic şi calitativ şi a competitivităţii produselor, întărirea exigenţei şi fermităţii ,în aplicarea legislaţiei în acest important domeniu de activitate, astfel *ca obiectivele Congresului al XIII- lea al partidului să fie înfăptuite încă din primul an al cincinalului. In baza măsurilor din programul judeţean şi a programelor proprii din întreprinderi privind îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ alproduselor, Inspectoratul judeţean pentru controlul calităţii produselor a urmărit permanent modul cum organele de conducere colectivă din întreprinderi aduc la îndeplinire sarcinile şi măsurile stabilite pentru acest an, • sprijinind, în acelaşi timp, unităţile industriale de pe raza judeţului la elaborarea şi fundamentarea programelor proprii de calitate pe anul 1987, îndeosebi la acele produse care prezintă o importanţă deosebită pentru economie şi la cele destinate exportului. Atenţia deosebită acordată problemelor calităţii produselor de către Comitetul Judeţean, de Partid Covasna, de Consiliul Judeţean de Control Muncitoresc al Activităţii Economico-Sociale îşi găseşte materializarea în frecventele analize efectuate în domeniul ridicării calităţii produselor prin luarea celor mai adecvate măsuri pentru întărirea controlului tehnic de calitate şi asigurarea nivelului tehnic şi calitativ stabilit prin planurile de dezvoltare. Cu ocazia analizelor lunare pe tema calităţii şi fiabilităţii produselor, analize la care participă directorii tehnici şi inginerii şefi din întreprinderi, se iau măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea activităţii acolo unde se constată unele neajunsuri sau unde apar posibilităţi de îmbunătăţire a calităţii, împreună cu specialişti din centrale şi întreprinderi am efectuat analize aprofundate asupra deficienţelor de calitate constatate la unele produse, evidenţiind pe lingă cauzele care stau la baza acestora şi măsurile ce se impun pentru eliminarea lor. Astfel, la dezbaterile de lucru cu beneficiarii, furnizorii şi proiectanţii, organizate la întreprinderea de Aparataje şi Motoare Electrice şi întreprinderea de Maşini-Agregat şi Subansamble Auto au fost stabilite măsuri menite să asigure creşterea exigenţei şi eficienţei controlului calităţii şi metrologiei. Pornind de la sarcina de maximă importanţă a acestui cincinal de a asigura un înalt nivel tehnic şi calitativ produselor, comparabil cu realizările pe plan mondial pentru cel puţin 95 la sută din produse, iar restul de 5 la sută să se situeze peste nivelul mondial la finele cincinalului, au fost luate măsuri corespunzătoare prin programele de organizare şi modernizare. Acest lucru este necesar cu atît mai mult cu cît în anul 1990, peste 50 la sută din producţia marfă trebuie să fie realizată pe baza produselor noi şi modernizate în acest cincinal. Este bine cunoscut că un înalt nivel tehnic şi calitativ se asigură încă din concepţie prin proiectare şi inginerie tehnologică, cerinţă fundamentală, căreia îi răspund numeroase produse existente în fabricaţie, precum pantalonii de la întreprinderea deConfecţii, organele de asamblare pentru centrale nucleare de la întreprinderea Mecanică, motoarele electrice şi ventilatoarele de tavan produse la I.A.M.E., mobilierul de la C.P.L., ţesăturile de la I.T. „Oltul“ şi altele. Ca parte integrantă a progresului tehnic larg promovat în ţara noastră şi în întreprinderile din judeţ se aplică o serie de tehnologii noi şi modernizate, de eficienţă sporită, printre care amintim nitrurarea ionică, broşarea interiorului roţilor dinţate, montarea claxoanelor electromagnetice pe linie semiautomată, deformarea plastică la cald şi la rece a organelor de asamblare de înaltă rezistenţă, tehnologia de sudare în mediu protector de CO2, vopsirea în cîmp electrostatic a cabinelor de tractor etc. Aceste realizări, comparabile cu cele pe planmondial, sunt uneori umbrite de modul ineficient în care se traduc în viaţă măsurile pentru ridicarea tuturor produselor la nivel calitativ mondial. încă se mai folosesc tehnologii depăşite, neadecvate sau nepuse la punct, se mai constată la unele produse greşeli de concepţie, soluţii constructive şi tehnologice neadecvate, insuficient testate, neconformităţi între documentaţia tehnică şi calitatea obţinută. Un lucru care dăunează de foarte multe ori este indisciplina tehnologică regăsită de cele mai multe ori sub forma unor abateri dimensionale, înlocuiri neadecvate de materiale, ocolirea unor faze şi operaţii tehnologice, nerespectarea reţetelor de fabricaţie, finisarea neîngrijită. Pornind de la sarcinile care revin deopotrivă colectivelor de muncă din întreprinderile economice din judeţ şi colectivului I.J.C.C.P. Covasna în perioada următoare sunt necesare eforturi susţinute pentru asigurarea de către fiecare om al muncii — începînd cu recepţia materiilor prime şi încheind cu autocontrolul şi controlul final — ca nici un produs să nu mai iasă pe poarta întreprinderilor cu deficienţe de calitate, astfel ca anul 1987 să însemne un nou pas pe calea înfăptuirii prevederilor Congresului al XIII-lea al partidului. Ing. Ioan GAL, inspector-şef la Inspectoratul judeţean pentru controlul calităţii produselor Covasna Răspundere şi exigenţă sporite pentru îmbunătăţirea activităţii G.T.C. Un gen propagandistic simplu, direct, eficient Fiind de mulţi ani intrată în sistemul muncii de propagandă, vitrina calităţii se constituie ca una dintre cele mai simple, îmai directe şi mai eficiente modalităţi de ridicare a calităţii produselor, efectul eieducativ fiind cert, verificat de viaţă. A fost şi este şi motivul pentru care această temă a fost abordată deseori în coloanele ziarului nostru. O facem şi acum, după ce, de curînd, am urmărit starea vitrinelor calităţii la cea mai mare unitate economică din Covasna, F.P.L. O asemenea vitrină a calităţii se află la secţia de montaj. Sunt expuse mostre ale lucrului de mîntuială, zghrieturi, dezlipiri şi crăpături ale furnirului, ornamente executate necorespunzător, ca şi altele, meşteşugite bine, corect. Din păcate, lipseşte orice nume de om sau de echipă. TovarăşulVasile Briotă, secretar al comitetului de partid, care ne însoţea în această vizită prin secţii, spune, explicind lucrurile, că produsele acestea nu provin neapărat din secţia cu pricina, ci şi de la altele, aflate mai la începutul fluxului tehnologic. Suntem de acord, dar şi aşa, cineva poartă vina amintitelor defecte, şi, ca atare, trebuie arătat cu degetul, numit concret, supus atenţiei şi criticii colegilor. Următorul punct vizitat — secţia de maşini 2. Şi aici există o vitrină a calităţii, cuprinzînd componente de mobilier executate corect sau cu defecte (rup VITRINA CALITĂŢII turi pe suprafeţe, apărute după formatizarea panoului, îmbinare necorespunzătoare a furnirului, crăpături, dimensionări şi poziţionări greşite). Spre deosebire de prima, aici apar şi nume de mnuncitori care manifestă o reală preocupare pentru calitatea produselor pe care le execută, ca şi de muncitori care nu-şi fac meseria cum trebuie, rubricile numindu-se „Cinste lor“ şi „Nu urmaţi exemplul lor“. La fel stau lucrurile şi la secţia finisaj unde vitrina calităţii cuprinde aspecte pozitive şi negative, ca şi nominalizările cuvenite. Din păcate, se observă diferenţe în conceperea ■vitrinei calităţii de parcă ar fi vorba de întreprinderi diferite, nu de secţii din aceeaşi unitate, în care cei care se ocupă de vitrinele calităţii (responsabilii C.T.C.) pot şi chiar trebuie să se consulte, împărtăşindu-şi experienţa. Acum se intenţionează, printr-o colaborare cu cercul foto al Spitalului de cardiologie, ca la vitrina calităţii să apară şi ilustraţii fotografice. E bine, mai ales că piesele mari de mobilier nu pot fi aşezate în vitrină, aici puţind să apară doar ilustrarea lor fotografică, dar, chiar şi aşa, o idee trebuie reţinută (şi nu numai la F.P.L. Covasna): genurile publicistice se cer mai mult diversificate, folosindu-se în special genul scurt (portrete, note critice, mmifoiletoane, microinterviuri), ca şi grafice şi caricaturi. O regîndire a calităţii... vitrinei calităţii se impune, deci, Ioan DRAGAN Aspect din secţia produse proaspete a I.I. Laptelui Sfîntu Gheorghe, în ipagine: muncitorul Veress Pál supraveghează operaţiunea de îmbuteliere a laptelui. Foto : KOVÁCS László Lucrări de îmbunătăţire şi farmanzare a păşunilor Urmare din pag 15 Acest lucru ar mai prezenta şi avantajul că în timpul iernii o parte din forţa de muncă din cooperative ar fi ocupată, ca şi faptul că s-ar putea lucra în ateliere. în final, precizăm că volumul lucrărilor ce trebuie executate pe păşuni este foarte mare, impunîndu-se o bună programare şi organizare a lucrărilor, în acest sens consiliile populare comunale avînd datoria să mobilizeze la lucrări pe toţi crescătorii de animale, aşa cum prevăd, de altfel, reglementările în vigoare.