Cuvîntul Nou, iulie 1987 (Anul 20, nr. 4794-4820)
1987-07-17 / nr. 4808
OAMENI Al MUNCII DIN AGRICULTURA ! Folosiţi din plîn fieca ţ I re oră bună de lucrul pentru încheierea neîn-i I tîrziată a secerişului ? ^ orzului ! ’ ! Acordaţi o atenţie ţ J deosebită aplicării tutu- , ror măsurilor tehnico- \ i organizatorice necesare ţ | pentru ca nici un bob ţ ij din recoltă să nu se ţi piardă ! ’ \ I Intensificaţi la maxi- \ \ mum ritmul eliberării ţ \ terenurilor, în vederea ţ ( însămînţării lor cu cea I de-a doua cultură ! ^ \ Recoltaţi şi depozitaţi ţ ^ cu cea mai mare grijă \ i fîneţele naturale nece-( 'sare sectorului zooteh-jnic! ţ ^ Folosiţi în mod eco- ^nomicos carburanţii şi ţ ^ lubrifianţii necesari în ţ această campanie agri-ţicolă !i . PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ? Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XXNR. 4808 VINERI 17 IULIE 1987 Soarele răsare 31» 15’ apune 20h 57’ Luna răsare — — apune 121» 17‘ Au trecut: 196 zile Au rămas: 167 zile 4 PAGINI- 50 BANI STADIUL RECOLTĂRII FINEŢELOR A ORZULUI DE TOAMNĂ la 16 NATURALE ŞI iulie 1987 (în procente) C.U.A.S.C. Fineţe naturale Orz de toamnă Baraolt 90 44 Boilor 89 62 Boroşneu Mare 90 58 Cernat 96— Ozun 100 88 Sînzieni 93— Media U.A.I. 92 64 I.A.S. 96 109 La I.L.P. Bodoc se impun Acţiuni energice pentru valorificarea integrală a resurselor furajere! Deşi Cooperativa Agricolă de Producţie Bodoc esteuna din unităţile care dispun de o suprafaţă mare de fîneaţă naturală — 911 hectare — pînă luni, 13 iulie, aici fuseseră depozitate doar 650 de tone de fin. In brazde şi căpiţe se mai aflau — după cum ne-a precizat tovarăşul Málnási Ştefan, inginerul şef al C.A.P. — circa 100 de tone care trebuiau transportate, iar de cosit mai erau încă vreo 50 de hectare, de pe care, după cum aprecia interlocutorul, se vor mai obţine circa 100 tone de tîn. Aşadar, urmează ca la C.A.P. Bodoc, din prima coasă, de pe cele 661 hectare rezervate pentru producerea finului — restul fîneţei fiind păşunat — să se obţină în total aproximativ 850 de tone de fin. Raportînd această cantitate la suprafaţa amintită, rezultă că de pe fiecare hectar, vor fi depozitate, în medie, aproape, 1 300 kg de fîn, ceea ce este, fără îndoială, foarte pu- Aurel GOLD (Continuare în pag. a 3-a) Sectorul minier Vîrghiş: importante sporuri de producţie In cadrul Sectorului minier Vîrghiş se acţionează fără preget pentru îndeplinirea ritmică, integrală a sarcinilor înscrise pe agenda de lucru, pentru onorarea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Stat zile în care nimeni nu îşi îngăduie clipe de răgaz, zile în care spiritul gospodăresc, ordinea şi disciplina se fac, mai mult simţite. Fireşte, toate acestea, la care se adaugă preocupările pentru mai buna folosire a potenţialului tehnicoproductiv, a timpului aflat la dispoziţie se reflectă în rezultatele obţinute în cele mai bine de şase luni care au trecut de la începutul anului. Referinduse la realizări, subinginerul Incze Adalbert, şeful sectorului, spunea că minerii Vîrghişului au intrat în cel de-al doilea semestru cu 37 de mii de tone de lignit peste prevederile planului, cantitate pusă la dispoziţia termocentralelor electrice ale ţării. Explicaţia acestor foarte bune rezultate ne-o oferă maistrul Bartalis Szabolcs,secretarul organizaţiei de partid a sectorului: „In şedinţele organinizaţiei noastre de partid s-a subliniat deseori importanţa realizării unor producţii superioare de cărbune. Minerii au înţeles acest lucru. Au înţeles că e momentul să contribuie mai consistent la întărirea potenţialului energetic naţional şi s-au preocupat îndeaproape de producţie, de soluţionarea operativă a problemelor pe care le ridică buna ei desfăşurare. Faptul că atît în subteran, cit şi la suprafaţă, in cartetă, am obţinut însemnate depăşiri ale sarcinilor ce ne revin, se datoreşte, cred eu, în primul rînd, disciplinei instaurate în fiecare dintre compartimentele activităţii, la fiecare loc de muncă. Nu se lipseşte de la orele de program, nu se pleacă în timpul lucrului... De altfel, avem un colectiv foarte unit, un colectiv format din oameni cu experienţă, cărora nu e nevoie să le explici că nu trebuie să lipsească sau să piardă timpul fără rost. An realizat însă mai mult şi pentru că ne-am organizatactivitatea cu exactitate,ceea ce ne-a permis să folosim cu maximă chibzuinţă atît timpul de lucru, cit şi utilajele din dotare.“ Producţia de, cărbune, creşterea ei în ritmurile necesare satisfacerii nevoilor mereu mai mari ale termocentralelor electrice ale ţării, rămîn de Nicolae STOIAN (Continuare in pag. a 3-a) O necesitate imperioasă — reducerea costurilor de producte în pag. a 3-a - IMLKWEU L __CONGRESUL___ IX -leaalPCit .965.ptt Ifv W & # Dezvoltare impetuoasa, salt spectaculos al realizărilor Deși număra mai bine de o sută de ani, întreprinderea Textilă „Oltul“ Sfîntu Gheorghe a început să-și intensifice considerabil activitatea abia după ce Congresul al IX-lea al partidului a deschis tuturor zonelor ţării, tuturor sectoarelor economiei, largi perspective de progres. După 1965, unitatea noastră este beneficiara unor importante construcţii, a unor substanţiale dotări tehnice. Cu ajutorul celor 75 milioane lei fonduri ele investiţii primite îh perioada 1966—1968 iau fiinţă vopsitoria, albitoria şi o nouă capacitate de apretat, clădirea veche ■ a fabricii, martoră a atîtor evenimente, secţia de ajustat ţesături finite şi pavilionul administrativ îmbrăcînd şi ele haine noi. Au SZABÓ Irina, secretar al Comitetului de partid de la I.T. „Oltul“ Sfîntu Gheorghe (Continuare in pag. a 2-a) 22 de anii de la istoricul leritm al comuniştilor români din iulie 1965 Progresul necontenit al agriculturii româneşti Istoricul Congres al IX- lea al Partidului Comunist Român care a inaugurat cea mai fertilă epocă, cea mai bogată în împliniri din istoria patriei noastre, epocă numită de întregul popor cu mîndrie şi recunoştinţă EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU, a marcat pentru agricultură ca şi pentru celelalte domenii de activitate, începutul unei perioade de profunde şi ample transformări, de dezvoltare impetuoasă. Este meritul secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a fi aşezat agricultura românească în drepturile sale, conferindu-i statutul de ramură de bază a economiei naţionale şi de a fi stabilit cu strălucitoare claritate direcţiile strategice, obiectivele noii revoluţii agrare, prin înfăptuirea cărora se urmăreşte realizarea unei agriculturi in BAJCSI Akos, inginer-şef la C.A.P. Cernat (Continuare în pag. a 2-a) 1987 «PRESA1 ■KTîMETil ADĂPOST — IN CENTRUI. ISTORIC AI, ROMEI (L’Unita — Italia) Numai in centrul istoric al Romei, peste 500 de persoane lipsite de locuinţă sunt nevoite să doarmă îin pieţele publice, în faţa intrărilor în blocuri, în pasajele subterane pentru pietoni. Potrivit statisticilor, majoritatea celor fără locuinţe din Roma sunt oameni care şi-au pierdut locul de muncă, săracii şi cei lipsiţi de ajutoare sociale. Este necesar ,să se ia măsuri urgente pentru soluţionarea acestei probleme. Dar, în condiţiile sporirii şomajului (aproape trei milioane, în prezent, în Italia), ale creşterii costului vieţii şi înrăutăţirii situaţiei sociale, este foarte greu de întrevăzut o soluţie in această problemă. (Continuare în pag. 14-a) Exploatarea la suprafaţă a lignitului la Cariera Valea Crişului, aparţinînd de I.M. Căpeni. Aici se munceşte intens, zi şi noapte, pentru a se trimite termocentralelor cantităţi cit mai mari de cărbune. In imagine, un instantaneu de la unul din punctele de lucru de la Cariera Valea Crişului. fotó: KOVÁCS László