Cuvîntul Nou, iulie 1987 (Anul 20, nr. 4794-4820)

1987-07-17 / nr. 4808

OAMENI Al MUNCII­­ DIN AGRICULTURA !­­ Folosiţi din plîn fieca­ ţ I re oră bună de lucrul­­ pentru încheierea neîn-i I tîrziată a secerişului ? ^ orzului ! ’ ! Acordaţi o atenţie ţ J deosebită aplicării tutu- ,­­ ror măsurilor tehnico- \ i organizatorice necesare ţ | pentru ca nici un bob ţ ij din recoltă să nu se ţ­i piardă ! ’ \ I Intensificaţi la maxi- \ \ mum ritmul eliberării ţ \ terenurilor, în vederea ţ ( însămînţării lor cu cea I de-a doua cultură ! ^ \ Recoltaţi şi depozitaţi ţ ^ cu cea mai mare grijă \ i fîneţele naturale nece-( 'sare sectorului zooteh-j­­nic! ţ ^ Folosiţi în mod eco-­ ^­nomicos carburanţii şi ţ ^ lubrifianţii necesari în­ ţ această campanie agri-ţ­i­colă !­i . PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ? Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XXNR. 4808 VINERI 17 IULIE 1987 Soarele răsare 31» 15’ apune 20h 57’ Luna răsare — — apune 121» 17‘ Au trecut: 196 zile Au rămas: 167 zile 4 PAGINI- 50 BANI STADIUL RECOLTĂRII FINEŢELOR A ORZULUI DE TOAMNĂ la 16 NATURALE ŞI iulie 1987 (în procente) C.U.A.S.C. Fineţe naturale Orz de toamnă Baraolt 90 44 Boilor 89 62 Boroşneu Mare 90 58 Cernat 96— Ozun 100 88 Sînzieni 93— Media U.A.I­. 92 64 I.A.S. 96 109 La I­.L.P. Bodoc se impun Acţiuni energice pentru valorificarea integrală a resurselor furajere! Deşi Cooperativa Agricolă de Producţie Bodoc este­­una din unităţile care dispun de o su­prafaţă mare de fîneaţă natu­rală — 911 hectare — pînă luni, 13 iulie, aici fuseseră depozita­te doar 650 de tone de fin. In brazde şi căpiţe se mai aflau — după cum ne-a precizat to­varăşul Málnási Ştefan, ingine­rul şef al C.A.P. — circa 100 de tone care trebuiau transpor­tate, iar de cosit mai erau în­că vreo 50 de hectare, de pe care, după cum aprecia interlo­cutorul, se vor mai obţine cir­ca 100 tone de tîn. Aşadar­, ur­mează ca la C.A.P. Bodoc, din prima coasă, de pe cele 661 hectare rezervate pentru produ­cerea finului — restul fîneţei fiind păşunat­ — să se obţină în total aproximativ 850 de to­ne de fin. Raportînd această cantitate­ la suprafaţa amintită, rezultă că de pe fiecare hec­tar, vor fi depozitate, în medie, aproape, 1 300 kg de fîn, ceea ce este, fără îndoială, foarte pu- Aurel GOLD (Continuare în pag. a 3-a) Sectorul minier Vîrgh­iş: importante sporuri de producţie In cadrul Sectorului minier Vîrghiş se acţionează fără pre­get pentru îndeplinirea ritmi­că, integrală a sarcinilor în­­scrise pe agenda de lucru, pen­­­tru onorarea angajamentelor a­­sumate în întrecerea socialistă. Stat zile în care nimeni nu îşi îngăduie clipe de răgaz, zile în care spiritul gospodăresc, ordi­nea şi disciplina se fac, mai mult simţite. Fireşte, toate a­­cestea, la care se adaugă preo­cupările pentru mai buna fo­losire a potenţialului tehnico­­productiv, a timpului aflat la dispoziţie se reflectă în rezul­tatele obţinute în cele mai bine de şase luni care au trecut de la începutul anului. Referindu­­se la realizări, subinginerul Incze Adalbert, şeful sectorului, spunea că minerii Vîrghişului a­u in­trat în­ cel de-al doilea semestru cu 37 de mii de tone de lignit peste prevederile pla­nului, cantitate pusă la dispo­ziţia termocentralelor electrice ale ţării. Explicaţia acestor foarte bu­ne rezultate ne-o oferă mai­strul Bart­alis Szabolcs,­­secre­tarul organizaţiei de partid a sectorului: „In şedinţele orga­­n­inizaţiei noastre de partid s-a subliniat deseori importanţa realizării unor producţii supe­rioare de cărbune. Minerii au înţeles acest lucru. Au înţeles că e momentul să contribuie mai consistent la întărirea po­tenţialului energetic naţional şi s-au preocupat îndeaproape de producţie, de soluţionarea ope­rativă a problemelor pe care le ridică buna ei desfăşurare. Faptul că atît în subteran, cit şi la suprafaţă,­­ in cartetă,­ am obţinut însemnate depăşiri ale sarcinilor ce ne revin, se da­­toreşte, cred eu, în primul rînd, disciplinei instaurate­ în fiecare dintre compartimentele activi­tăţii, la fiecare loc de muncă. Nu se lipseşte de la orele de program, nu se pleacă în tim­pul lucrului... De altfel, avem un colectiv foarte unit, un co­lectiv format din oameni cu experienţă, cărora nu e nevoie să le explici că nu trebuie să lipsească sau să piardă timpul fără rost. An­­ realizat însă mai mult şi pentru că ne-am orga­nizat­­activitatea cu exactitate,­­ceea ce ne-a permis să folosim cu maximă chibzuinţă atît tim­pul de lucru, cit şi utilajele din dotare.“ Producţia de­, cărbune, creşte­rea ei în ritmurile necesare satisfacerii nevoilor mereu mai mari ale termocentralelor elec­trice ale ţării, rămîn de­ Nicolae STOIAN (Continuare in pag. a 3-a) O necesitate imperioasă — reducerea costurilor de producte­­ în pag. a 3-a - IMLKWEU L __CONGRESUL___ I­X -leaalPCit .965.ptt Ifv W & # Dezvoltare impetuoasa, salt spectaculos al realizărilor Deși număra mai bine de o sută de ani, întreprinde­rea Textilă „Oltul“ Sfîntu Gheorghe a început să-și intensifice considerabil ac­tivitatea abia după ce Con­gresul al IX-lea al parti­dului a deschis tuturor zo­nelor ţării, tuturor sectoa­relor economiei, largi per­spective de progres. După 1965, unitatea noastră este beneficiara unor importan­te construcţii, a unor sub­stanţiale dotări tehnice. Cu ajutorul celor 75 milioane lei fonduri ele investiţii pri­mite îh perioada 1966—1968 iau fiinţă vopsit­oria, albi­­toria şi o nouă capacitate de apretat, clădirea veche ■ a fabricii, martoră a atîtor evenimente, secţia de ajus­tat ţesături finite şi pavi­lionul administrativ îmbră­­cînd şi ele haine noi. Au SZABÓ Irina, secretar al Comitetului de partid de la I.T. „Oltul“ Sfîntu Gheorghe (Continuare in pag. a 2-a) 22 de anii de la istoricul leritm al comuniştilor români din iulie 1965 Progresul necontenit al agriculturii româneşti Istoricul Congres al IX- lea al Partidului Comunist Român care a inaugurat cea mai fertilă epocă, cea mai bogată în împliniri din istoria patriei noastre, epocă numită de întregul popor cu mîndrie şi recu­noştinţă EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU, a marcat pentru agricultură ca şi pentru celelalte domenii de activitate, începutul unei perioade de profunde şi ample transformări, de dez­voltare impetuoasă. Este meritul secretarului general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, de a fi aşezat agricultura ro­mânească în drepturile sa­le, conferindu-i statutul de ramură de bază a econo­miei naţionale şi de a fi stabilit cu strălucitoare claritate direcţiile strategi­ce, obiectivele noii revolu­ţii agrare, prin înfăptuirea cărora se urmăreşte reali­zarea unei agriculturi in­ BAJCSI Akos, inginer-şef la C.A.P. Cernat (Continuare în pag. a 2-a)­­ 1987 «PRESA1 ■KTîMETil ADĂPOST — IN CENTRUI. ISTORIC AI, ROMEI (L’Unita — Italia) Numai in centrul istoric al Romei, peste 500 de per­soane lipsite de locuinţă sunt nevoite să doarmă îin pieţe­le publice, în faţa intrărilor în blocuri, în pasajele sub­terane pentru pietoni. Potrivit statisticilor, ma­joritatea celor fără locuinţe din Roma sunt oameni care şi-au pierdut­ locul de mun­că, săracii şi cei lipsiţi de ajutoare sociale. Este nece­sar ,să se ia măsuri urgente pentru soluţionarea acestei probleme. Dar, în condiţii­le sporirii şomajului (aproa­pe trei milioane, în prezent, în Italia), ale creşterii cos­tului vieţii şi înrăutăţirii situaţiei sociale, este foarte greu de întrevăzut o soluţie in această problemă. (Continuare în pag. 1­4-a) Exploatarea la suprafaţă a lignitului la Cariera Valea Crişului, aparţinînd de I.M. Căpeni. Aici se munceşte in­tens, zi şi noapte, pentru a se trimite termocentralelor cantităţi cit mai­ mari de cărbune. In imagine, un instantaneu de la unul din punctele de lucru de la Ca­riera Valea Crişului. f­otó: KOVÁCS László

Next