Cuvîntul Nou, ianuarie 1988 (Anul 21, nr. 4952-4975)

1988-01-14 / nr. 4961

Anul XXI Nr. 4961 Calitatea — condiţie esenţiala a producţiei destinate beneficiarilor externi Raspunzând sarcinilor şi exi­genţelor adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor or­ganelor care au răspunderi în realizarea unuia dintre cei mai importanţi indicatori de plan — exportul —­ organele şi or­ganizaţiile sindicale din între­prinderile judeţului nostru şi-au făcut o datorie de răspundere din­­ mobilizarea tuturor oame­nilor muncii la căutarea de căi şi metode care să ducă la în­deplinirea şi depăşirea sarcini­lor de producţie destinată par­tenerilor de peste hotare. Şi dacă, împreună cu condu­cerea colectivă a unităţilor, s-au luat mă­suri de amplifi­care a legături­lor cu întreprin­derile de comerţ exterior pen­tru cunoaşterea cerinţelor pieţei externe şi înche­ierea de con­tracte la nivelul planului, ca şi măsuri pentru îmbunătăţirea a­­pro­vizionării tehnico-materiale, dirijarea cu prioritate a mate­riei prime spre producţia pen­tru export, un accent deosebit s-a pus şi se pune pe continua creştere a calităţii produselor — condiţie esenţială pentru ca aceste produse să-şi facă loc pe piaţa externă şi, odată cucerite aceste poziţii, ele să fie păs­trate şi dezvoltate. Această necesitate cu carac­ter general a devenit imperioa­să in momentul în care s-a vă­zut că, la finele anului trecut, existau în stoc produse desti­nate exportului în valoare de 94.522 lei, numai din producţia acestui an, la care se adaugă produse din stocul anilor pre­cedenţi. Dintre unităţile la ca­re aceste stocuri ating valori considerabile amintim I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, întreprinderea de Confecţii din acelaşi oraş, I.T. „Oltul“ şi C.P.L. Sfîntu Gheorghe. De asemenea, pro­duse respinse de organele I.G.S. se mai înregistrează şi la I.P. M.P., întreprinderea Mecanică, Î....M.E. Motivul? Acelaşi: ca­litatea necorespunzătoare a pro­duselor. Iată deci direcţia, una din­tre direcţiile prioritare, in ca­re trebuie să se îndrepte aten­ţia organelor şi organizaţiilor sindicale din întreprinderile a­­mintite — ca şi din toate cele care au producţie pentru ex­port: conştientizarea importan­ţei producţiei pentru export, pentru economia naţională, în­ţelegerea de către fiecare om al muncii a faptului că preo­cuparea pentru calitatea produ­selor pe care le fabrică, cu a­­tît mai mult a celor destinate exportului, este expresia res­pectului faţă de sine, faţă de obiectivul in care lucrează, es­te, la urma urmelor, măsura nivelului răspunderii lui mun­citoreşti, de proprietar, produ­cător şi beneficiar al părţii din avuţia naţională care ş­i-a fost încredinţată, în lumina indica­ţiilor şi orientărilor exprimate de secretarul general al parti­dului în Raportul la Conferin­ţa Naţională, în Mesajul de A­­nul Nou, orga­nele şi organiza­ţiile sindicale au datoria să ac­ţioneze energie, cu toată fermi­tatea pentru re­alizarea sarcini­lor la export, pentru recupe­­rea neîntîrziată a tuturor res­tanțelor înregistrate. Concret, vor trebui luate mă­suri urgente pentru derularea produselor de export existente in stocuri, pentru realizarea in­tegrală a măsurilor din progra­mele de perfecţionare a orga­nizării şi de modernizare a proceselor de fabricaţie, care să asigure eficienţa economică ann­­tecalculată, pentru asigurarea cu precădere a aprovizionării tehnico-materiale a producţiei pentru export. In acelaşi timp, în fiecare u­­nitate va trebui ca, periodic, în plenare ale activului sindi­cal să se analizeze­ realizarea produselor în conformitate cu prescripţiile calitative prevăzu­te în contracte, îmbunătăţirea permanentă a parametrilor teh­­nico-economici şi a­ competitivi­tăţii acestora. în sfîrşit, este necesar să se adopte toate mă­surile politico-organizatorice şi educative necesare pentru a se realiza acea atmosferă de crea­tivitate responsabilă, — aşa cum ne recomandă tovarăşul Nicolae Ceauşescu —de spirit re­­voluţionar care să determine creşterea necontenită a calită­ţii, a productivităţii r­uncii, a eficienţei întregii noastre acti­vităţi, condiţie primordială pen­tru traducerea în viaţă a docu­mentelor istorice ale Congre­sului al XIII-lea şi ale Confe­rinţei Naţionale ale partidului. Gheorghe I­OPIŢA SINDICATELE, PREZENŢĂ ACTIVĂ, PERMANENTĂ ÎN VIAȚA * COLECTIVELOR­­ DE MUNCĂ CUVlNTUL NOU stihia feTtin­gn­ i­g Datorită gradului inau­ de competitivitate, maşinile şi utilajele textile fabricate la ÎNTREPRINDEREA „U­­NIREA“ DIN CLUJ-NAPOCA — una dintre cele mai im­portante unităţi de profil din ţară — se bucură de o tot mai largă apreciere în rândul beneficiarilor de pes­te hotare. Hotărîrea munci­torilor, inginerilor și tehni­cienilor întreprinderii de a îndeplini exemplar sarcinile la export în acest an s-a materializat în finalizarea și expedierea primelor 30 car­­de de bumbac, dintr-un lot de 73 prevăzute a fi livra­te către parteneri din U.R.S.S. în primul trimestru al anului. 11 Acţionind cu pasiune creatoare pentru perfecţio­narea şi modernizarea pro­ceselor productive, un grup de specialişti de la ÎNTRE­PRINDEREA DE INDUS­TRIALIZARE A LEMNULUI SALAJ a conceput şi reali­zat, cu forţe proprii, o ori­ginala instalaţie automatiza­tă de pulverizat grunduri, lacuri şi vopsele pe repere­le plane sau profilate ce in­tră în componenţa mobilie­rului fabricat aici. Concepu­tă a funcţiona în mediu protejat, eliminîndu-se astfel contactul muncitorilor cu vaporii toxici ai substanţe­lor chimice de acoperire u­­tilizate, instalaţia are o pro­ductivitate cu 50 la sută su­perioară instalaţiilor folosi­te pînă în prezent, facili­­tînd, totodată, economisirea a importante cantităţi de la­curi, vopsele, diluanţi şi e­­nergie electrică, precum şi obţinerea unui finisaj cali­tativ superior al produselor destinate beneficiarilor din­ ţară şi exportului. f. Constructorii de utilaj petrolier de la ÎNTREPRIN­DEREA „1 MAI“ DIN PLO­IEŞTI au introdus în pro­ducţia curentă o nouă in­stalaţie de foraj destinată exportului. Aceasta poate funcţiona la temperaturi foarte scăzute, ce pot ajun­ge pînă la minus 45 grade, și va fi produsă în patru variante. Prestigiul se întemeiază pe calitate (Urmare din pag I) — De ani buni, colectivul nos­tru face eforturi pentru extin­derea exportului, am avut şi avem programe cu bătaie lun­gă, atît în ceea ce priveşte mo­dernizarea capacităţilor, tehno­logiilor şi produselor, cit şi în ce priveşte prospectarea pieţei externe. Pentru onorarea ce­rinţelor de pe piaţa externă ar­ căutat să ne racordăm perma­nent la solicitările de ultimă oră ale beneficiarilor —■ putem vorbi de acţiuni de adaptare rapidă a producţiei — dar să şi oferim noi produse. Astfel, ________________________________ produsul pe care l-am oferit partenerilor din Anglia răspun­de atît concepţiei noastre de valorificare superioară a mate­riilor prime indigene — celofi­bră — în amestec cu bumbac, dar şi pretenţiilor partenerului privitoare la parametrii tehnici şi calitativi: fineţe, rezistenţă etc. Consolidarea prestigiului depinde în măsură hotărîtoare de modul în care îţi onorezi contractele, atît sub aspectul pa­rametrilor tehnici şi calitativi, cit şi sub cel al respectării ter­menelor de livrare.­­ Cu toate bunele realizări, anul 1987 figurează cu un stoc însemnat de produse. Cînd va fi lichidat acest stoc? — Stocul cu care am intrat în noul an reprezintă, practic, producţia unei luni, fiind foar­te mic faţă de cel cu care am început anul 1987. Prin acţiuni­le iniţiate cu centrala şi între­prinderea de comerţ exterior acest stoc va fi lichidat în cel mult o lună şi jumătate, peri­oadă în care vom livra şi pro­dusele din producţia curentă. Numai aşa ne vom menţine prestigiul cucerit pe piaţa in­ternaţională, un prestigiu înte­meiat pe calitate şi seriozitate în respectarea termenelor de li­vrare. _______________J PAG. 3 Plenara Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. (Urmare din pag. 1) pregătire militară a tineretului pentru apărarea patriei, de­ a­­părare civilă şi formaţiunile ci­vile de pompieri şi Cruce Ro­şie în înfăptuirea obiectivelor Directivei Comandantului su­prem al Forţelor Armate, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. In cadrul Plenarei, tova­răşul Rab Ştefan, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid a prezentat pe larg sar­cinile organelor şi organizaţii­lor de partid, de masă şi ob­şteşti, ale democraţiei noastre muncitoreşti, consiliilor popu­lare în îndeplinirea exemplară a obiectivelor ce revin ju­deţului din hotărîrile Conferin­ţei Naţionale a partidului, din tezele, conceptele, orientările şi indicaţiile expuse de tova­răşul Nicolae Ceauşescu în stră­lucitul Raport prezentat la înal­tul forum al comuniştilor ro­mâni, din legile adoptate re­cent de Marea Adunare Naţio­nală. Vorbitorul a exprimat a­­taşamentul de nezdruncinat al tuturor oamenilor muncii din judeţ la întreaga politică a par­tidului, hotărîrea de a acţiona cu dăruire patriotică şi abne­gaţie revoluţionară pentru în­făptuirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cin­cinal, în vederea sporirii con­tribuţiei judeţului la înflorirea scumpei noastre patrii. Repu­blica Socialistă România. Sesiunea Consiliului Popular Judeţean (Urmare din pag. I) a populaţiei cu produse agro­­alimentare şi bunuri industria­le de consum pe anul 1988; 5. Raport cu privire la acti­vitatea de soluţionare a proble­melor ridicate de cetăţeni în scrisori şi audienţe pe semes­trul II 1987; 6. Ratificarea unor decizii. Pe marginea rapoartelor pre­zentate la primele patru punc­te ale ordinii de zi şi a avizu­lui favorabil al comisiilor per­manente ale Consiliului Popular Judeţean au luat cuvîntul de­putaţii: Molnár Iosif, primarul municipiului Sfîntu Gheorghe; Jakabos Csaba István, director al LM. Tîrgu Secuiesc; Drăgoi Fl­o­r­i­c­a, vicepreşedinte al U.J.C.M. Sfîntu Gheorghe;­­Fo­dor Francisc, director econo­mic al D.G.A. Covasna; Tulit Attila, director al I.A.C.M. Sfîn­tu Gheorghe; Rosner Her­man, director al Direcţiei co­merciale judeţene; Hencz Lá­szló, primarul comunei Ozun; Voinescu Ion Paul, inspector general al Inspectoratului Şco­lar Judeţean Covasna; Biró László, primarul comunei Bra­­teş. După dezbateri, în cursul că­rora participanţii şi-au expri­mat acordul faţă de conţinu­tul documentelor, care prevăd dezvoltarea economico-socială susţinută a judeţului, în con­formitate cu legile adoptate re­cent de Marea Adunare Naţio­nală, precum şi hotărîrea fer­mă a colectivelor de oameni ai muncii de a acţiona fără pre­get pentru înfăptuirea lor, se­siunea a adoptat planul, buge­tul şi Programul privind auto­­conducerea , şi autoaproviziona­­rea, pe anul 1988, cu îmbunătă­ţirile aduse prin propunerile formulate de deputaţi. Sesiunea a luat, de asemenea, act de Raportul înscris la punc­tul 5 al ordinii de zi şi a ra­tificat deciziile emise de Comi­tetul Executiv în perioada ca­re a trecut de la precedenta sesiune a Consiliului Popular Judeţean. In încheierea lucrărilor, to­varăşul Rab Ştefan, preşedin­tele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean a reliefat, în spiritul hotărîrilor celei de-a 5-a Conferinţe Na­ţionale a partidului, a indicaţi­ilor secretarului general al partidului, preşedintele Repu­blicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, măsurile organizato­rice eficiente pe care trebuie să le adopte consiliile populare din teritoriu pentru mobilizarea tuturor cetăţenilor la înfăptui­rea însufleţitoarelor sarcini ce ne revin în dezvoltarea locali­tăţilor judeţului, pentru impri­marea unui stil de muncă di­namic, revoluţionar în vederea sporirii contribuţiei judeţului la înflorirea scumpei noastre pa­trii, România socialistă. Preocupare sporită (Urmare din pas- 1) pentru produsele realizate de întreprinderi industriale din ju­deţ şi din alte judeţe. În ce priveşte prelucrarea materiale­lor de construcţii, se bucură de căutare ţiglele realizate din ar­gilă, la C.A.P. Băţanii Mari, sau cele din ciment, la C.A.P. Aninoasa, ca şi produsele din beton realizate la C.A.P. Co­vasna. După cum ne spunea deunăzi tovarăşul Cseh Imre, responsa­bil cu activitatea industrială în cadrul Direcţiei Generale pen­tru Agricultură, dezvoltarea ascendentă a sectorului indus­trial, sector aducător de mari venituri, va continua şi în a­­cest an,­­ într-un ritm susţinut. Deja, în cîteva unităţi agrico­le, e vorba de C.A.P. Bodoc, Ghelinţa şi Estelnic, sunt în curs de amenajare brutării, iar ca urmare a aplicării măsuri­lor cuprinse în programul ju­deţean de dezvoltare a trans­portului cu tracţiune animală, se prevede o creştere impor­tantă a producţiei de căruţe, existind numeroase cooperative agricole, ca cele din Sînzieni, Poian, Zagon, Zăbala, Aita Ma­re, Belin, Covasna, cu o boga­tă experienţă în realizarea a­­cestora. Adunările generale ale mem­brilor cooperatori, care vor a­­vea loc peste puţin timp, oferă cadrul pentru stabilirea măsuri­lor ce se impun în scopul obţine­rii unor rezultate superioare. O atenţie deosebită, trebuie a­­cordată acestor probleme, în­deosebi în acele unităţi in ca­re activitatea industrială n­u se ridică la nivelul posibilităţilor, al cerinţelor. În această situa­ţie se află bunăoară C.A.P. A­­rad­, Hăghig, Ozun, Petriceni, Lisnău, unităţi în care în anul trecut valoarea producţiei mar­fă industriale s-a situat sub un milion de lei. în ce priveşte organele agricole judeţene, este de dorit ca acestea, pe­ângă sprijinul efectiv pe care trebu­ie să-l acorde unităţilor agrico­le, îndeosebi celor rămase în urmă, în dezvoltarea sectorului industrial, să pună un accent mai mare pe promovarea prin diverse forme, ca expoziţii cu produsele realizate, simpozioa­ne, schimburi de experienţă, inclusiv cu unităţi agricole din alte judeţe — forme utilizate de altfel, dar nu cu consecven­ţa necesară —, a experienţei înaintate, dobîndite de unităţi­le fruntaşe în acest sector de activitate.

Next