Cuvîntul Nou, septembrie 1988 (Anul 21, nr. 5157-5182)

1988-09-01 / nr. 5157

PAG. 2 Vă întru îmbogăţirea tradiţiei La Intorsura Buzăului, cântecul, dansul popular au statornicie milenară. De cînd se ştie, hora, brîul sau doina au însoţit omul locului. Se spune că întorsureanul se naşte odată cu ele şi le poartă în suflet tot timpul vieţii cu adînc respect. îmi amintesc de un mare iubi­tor de folclor, Gheorghe Bu­­larca, el în­suşi cîntăreţ de talie na­ţională, a cărui doină pe versurile poetului ţă­ran Ghiţă Baciu, „Buzăule, apă lină“ este nelipsită din repertoriul soliştilor locali de muzică populară. De alt­fel cultivarea cu asiduitate a creaţiei populare este o constantă a celor care diri­­guiesc activitatea artistică. Şi nu se face oricum. Ci responsabil, cu grijă şi pa­siune. ..Respectul perttru au­tentic, pentru tradiţia atît de bogată a zonei, spunea Elena Baniţă, secretar ad­junct cu probleme de pro­pagandă al Comitetului o­­răşenesc de partid, trebuie să primeze. In această mun­că nu există compromis". Cuvintele îşi găsesc cu pri­sosinţă corespondent în rea­litate. Spectacolele prezen­tate de formaţiile de dan­suri populare, spre exemplu, unele dintre ele laureate la mai multe ediţii ale Festi­valului Naţional „Cîntarea României", poartă ampren­ta specificului locului, a au­tenticului. Cine a văzut sui­ta de dansuri a celor din Floroaia Mare, al cărei a­­companiament arhaic (instru­mentul muzical este o... ni­covală) a surprins şi pe spe­cialiştii în domeniu, poate să-şi dea seama, lesne, că strădania pentru valorifica­rea creaţiei populare în for­ma ei originală, nealterată,­­ este într-adevăr pe prim­­plan. Şi încă un argument: din toamna anului trecut, instructorii de formaţii, alţi iubitori de folclor s-au deplasat prin părţile zonei Intorsurii Buzăului, au stat de vorbă cu bătrînii, reuşind să adune material suficient pentru ca la această edi­ţie a festiva­lului reper­toriul dansa­torilor, al so­­liştilor vo­cali şi instrumentişti să fie substanţial îmbogăţit- S-au cules doine, cîntece bătrî­­neşti, s-au nota­t în caiet cu cea mai mare exactitate „paşi“ de brîu şi strigături­le care însoţesc fiecare schimbare de­ pas. Important mi se pare fap­tul că această activitate nu se rezumă doar la valorifi­carea tezaurului vechi exis­tent în zonă. Paralel se ac­ţionează pentru îmbogăţirea repertoriului cu cîntece de viaţă nouă. Da, r­ealitatea zilelor de azi se regăseşte consistent, îndeosebi, în re­pertoriul soliştilor vocali. A­­ceasta vine să­­împlinească în chip fericit tra­diţia, să-i dea cote valorice superioa­re. Firesc ,toate acestea le vom consemna la timpul po­trivit. Pînă atunci, însă, „ex­perimentul“ de la Intorsura Buzăului trebuie să fie şi pentru alte zone din judeţ un exemplu de urmat. Spu­­nînd aceasta, ne gîndim la faptul că în alte localităţi, chiar cu tradiţie în dome­niu, preocupările pentru va­lorificarea creaţiei populare sunt sporadice, dacă nu in­existent­ loa» NEGU­ICI AUTATE1 VLTURAJ Examene de traducător Aflăm de la Biblioteca Ju­deţeană din Sfîntu Gheorghe că sesiunea de examene pen­tru obţinerea certificatului de traducător în şi din limbi stră­ine, la care participă candida­ţii înscrişi în perioada 28 mar­tie — 16 aprilie 1988, va avea loc în Bucureşti (clădirea ve­che a Academiei de Ştiinţe Economice, Piaţa Romană, nr. 61, după următorul program: sîmbătă, 15 octombrie, orele 14—16 (examenul 1) şi 16,30— 18.30 (examenul 2) şi duminică, 16 octombrie, orele 8—10 (exa­menul 31, 10,30—12.30 (exame­nul 4), 14—16 (examenul 5) şi 16.30—18.30 (examenul 6). Pro­gramarea examenelor pe limbi şi domenii poate fi consultată la Biblioteca Judeţeană din Sfîntu Gheorghe, secţia îm­prumut (adulţi). Intrucît sesi­unea din acest an are în ve­dere introducerea de subiecte unice la principalele limbi şi domenii, respectarea programă­rii este obligatorie. Conform acesteia, este permi­să susţinerea unui număr ma­xim de 4 examene la o lim­bă, indiferent de domeniu sau 6 examene la limbi şi domenii diferite (traducere şi retrover­siune); este interzisă schimba­rea limbilor şi domeniilor men­ţionate în cererile de înscrie­re; orice modificare de limbă şi domeniu faţă de cele men­ţionate în cererile de înscrie­re atrage anularea examenului, fără restituirea taxei. Candi­daţii vor avea la examen, in mod obligatoriu, buletinul de identitate. Eventualele modificări pri­vind zilele de examene sau programările vor fi comunica­te prin Biblioteca judeţeană, în perioada 3—8 octombrie. Informaţii suplimentare se ■pot obţine numai de la Cen­trul Special de Perfecţionare a Cadrelor, telefon 90/33.21.94. CUVÎNTUL NOU Petrovits István — „Pasărea". Unul dintre exponatele expozi­ţiei de sculptură în aer liber al cărei vernisaj a avut loc ieri la Covasna Septembrie (Urmare din pag. 1) de şoimi, cunoaşterea în­seamnă întilnirea cu pri­mul lor A şi B şi C... Sep­tembrie purtînd ca simbol glasul cristalin al clopoţe­lului (şi cîţi fiori nu ne stirneşte această amintire...), mareînd■ dintotdeauna un început de drum in viaţă. Şi întilnirea cu dascălii noştri, cu minunatele taine ce ni le desluşesc manuale­le, cu catalogul şi cu emo­ţia primului extemporal... Septembrie insemnînd, în fapt, ŞCOALA, MUNCA, VIATA... ... în Peştera Vîntului din munţii Pădurea Craiului se gă­seşte aloian (silicat de alumi­niu), un mineral depus în al­bia pîrîului subteran ? Apa pî­­rîului, cînd este răscolită, ca­pătă aspectul unui şuvoi de lapte. . Nicăieri în lume nu se mai găseşte acest mineral. ... rănile, la ■ persoanele care pot plînge, se vindecă mult mai repede decît la cele care nu „varsă“ lacrimi ? Cercetă­torii sovietici au stabilit că a­­nimalele cărora li s-au extir­pat glandele lacrimale, rănile se vindecă mai greu decît la celelalte, deoarece glandele la­crimale produc odată cu lacri­mile o substanţă ce pătrunde în singe şi care are un rol de­terminant în vindecarea răni­lor. ... Terra primeşte în fiecare oră de la Soare, circa două calorii pe centimetru pătrat ? Aceasta echivalează cu 170 mi­liarde MWH, adică o putere de o sută de mii de ori mai mare decît cea produsă de toa­te centralele electrice din lu- Agend­a pioniereasca B Mîine, va avea loc festivitatea de închidere a taberei de matematică pen­tru elevii din ciclul primar, care s-a desfăşurat timp de o săptămînă în satul de va­canţă din Zăbala . Sîmbă­tă, 3 septembrie, ora 16, se va deschide tabara micilor naturalişti de la Uzunca- Băi. Timp de zece zile ele­vii din oraşele şi comunele judeţului, membri ai cercu­rilor „Pro natura“ vor par­ticipa la excursii documen­tare, vor efectua cercetări asupra florei şi faunei, vor întocmi ierbare şi vor rea­liza un bogat material foto­grafic.­­ Tot pînă la a­­ceeaşi dată, vor continua să funcţioneze şi taberele de matematică-chimie de la Crasna şi matematică-fizică de la Comandău. gg La ta­băra şantier de la Pădureni a sosit o nouă serie de pio­nieri. De la directorul tabe­rei, profesorul Opra Kálmán aflăm că, de data aceasta, o să-şi petreacă ultimele zile de vacanţă elevii sportivi, profilul­­ taberei fiind de înot şi caiac-canoe.­­ între 12—14 septembrie va avea loc instruirea comandanţilor instructori de unităţi la Sfîntu Gheorghe şi Zăbala. Spicuim două teme din pro­gramul de activităţi: dezvol­tarea educaţiei prin mun­că şi pentru muncă a elevi­lor şi educaţia politico-ideo­­logică, revoluţionar-patrioti­­că a pionierilor. Pe lîngă activităţile practico-metodice va avea loc şi o gală de film­. (D.M.N.) O pungă de-un leu şi nervi de-o mie pungi?“ vînzătoarea a răspuns ezitant: „...uniunea, ...cea cu se­diul în strada Oltului“. Deschidem în strada Oltului Nu credem că cineva soco­teşte sacoşa de nylon, mai bi­ne zis, punga de un leu, „un obiect de folosinţă îndelungată; o cumperi atunci cînd nu ai la tine ceva în care să-ţi pui cumpărăturile. Destul de des însă, această pungă se rupe cînd o desfaci, sau, şi mai rău, cînd ţi-ai pus roşiile în ea... Moment de stupoare pentru ti­ne ,dar şi de haz, pentru even­tualii martori la astfel de „dis­tracţii“... N-ai de ales, şi mai cumperi una, fără a avea însă certitudinea că „fenomenul“ nu se va repeta. O astfel de sce­­nează pungi de nylon. La înce­­nă s-a consumat vineri, 19 put ni se spune că ele sunt august, în faţa uneia dintre u- destinate doar ambalării pro­­nităţile de desfacere a legui- duselor proprii, apo­­se­recu­­melor şi fructelor aparţinînd noaşte că AGROCOOP-ul a so- AGROCOOP, din piaţă centrală licitat o anumită cantitate pen­reuşim să aflăm că într-ade­văr U.J.C.P.A.D.M. confecţie­ a municipiului. La întrebarea: tru unităţile de desfacere a­le­­„Cine vă furnizează aceste gumelor şi fructelor. Discutînd cu tovarăşul Gergely Alexan­dru, merceolog, despre calitatea buclucaşelor „sacoşe“ apar şi justificările: „Folia de polieti­lenă primită de la I.P.M.P. e de slabă calitate. In fond, noi nu obligăm pe nimeni să le cumpere. „Afacerea“, oricum, nu e rentabilă...“ (atunci de ce se mai produc? n.n.) pentru a descifra „misterul". Cu toate „argumentele", ere- După cîteva explicaţii evazive dem că un plus de e­figenţă la capitolul „control de calitate“ şi ceva mai mult respect faţă de propria-ţi firmă şi mai ales pentru cetăţeanul-beneficiar, se impun. Georgeta DUDAȘ î — Ce-a zis nevasta cînd i a aflat că ai cîștigat 20.000 ' 1 la „LOTO" ? \ ^ — A rămas mută de­­ mire. ; — i ui-\ — Asta zic și eu noroc :) \ două bucurii de-odată?! ț ) Comportamentul civilizat (II) Iată că, aşa cum era şi de aşteptat, cazul relatat în pre­cedenta apariţie a rubricii noastre, a stîrnit reacţia citi­torilor, a opiniei publice. Ne scrie Viorica Olteanu, din Bucu­reşti, aflată în aceste­ zi­le la odihnă pe meleaguri covăsnene: „Am urmărit cu interes pro­blemele ridicate în coloanele ziarului ,,Cuvîntul nou“ în le­gătură cu atitudinea şi com­portamentul lui Szécsy Dezide­­riu Ignaţie din Hăghig, cu mo­dul în care acest om înţelege relaţiile de bună Vecinătate. Şi trebuie să mărturisesc că, de-a lungul activităţii mele am mai întîlnit cu totul şi cu totul izolat, din fericire, aseme­nea indivizi care, neavînd ce face, din plictiseală sau din in­vidie, minaţi de meschine gîn­­duri, una-două, pun mîna pe condei şi încep să „sufoce" sub o avalanşă de reclamaţii — de­seori calomnioase — pe cei din jurul lor, care îşi văd liniştiţi, conştiincioşi de treburi. Aseme­­nea „grafomani“ mai întîlnim, OPINIA PUBLICĂ pistre, din păcate. Sínt cei care arun­că cu noroi pe faptele celor din preajmă, sínt cei care pun gratuit pe drumuri diverse co­misii de anchetă, organe de control, sínt cei care, chiar dacă au dreptate, preferă să mîrîie pe la colţuri, să poarte vorba, în loc să ia atitudine pe faţă, curajos, aşa cum îi stă bine unui om al zilelor noas­tre. Cazul prezentat în această rubrică ar stîrni poate rîsul dacă nu ar lăsa acel nefiresc gust amar... Eu cred că ar fi trebuit de multă vreme ca să­tenii să ia măsuri, să îl ajute pe Szécsy Dezideriu Ignaţie să se îndrepte, să îşi vadă veci­nii, consătenii cu ochii unui adevărat om, unui adevă­rat cetăţean. Căci, dacă s-a ajuns ca acest localnic să îşi vadă nestingherit de „jocul“ de-a reclamaţiile şi sesizările, principala vină o poartă fiii Hăghigului. Ce au făcut ei oa­re pentru a-1 apropia pe acest om de ei, pentru a-1 rupe din şirul gîndurilor sale acre? Nu ar fi oare cazul ca „sfatul satu­lui“ să îşi pună aceste între­bări? Eu aşa cred, şi, am inti­ma convingere că dacă noi toţi am fi atenţi cu cei din jurul nostru, dacă noi toţi ne-am comporta civilizat în orice îm­prejurare, asemenea cazuri ar dispare cu desăvîrşire. Şi nu numai cel semnalat sau altele similare, ci şi tot felul de alte manifestări străine bunei, sănă­toasei comportări". O opinie interesantă, aşadar. Aşteptăm, în continuare, din partea cititorilor noştri,, şi alte opinii în legătură cu cazul sem­nalat, în legătură cu diferite aspecte legate de comportamen­tul civilizat- Cornelius POPA

Next