Cuvîntul Nou, februarie 1989 (Anul 22, nr. 5287-5310)

1989-02-01 / nr. 5287

Anul XXII Nr. 5287 Aleasă cinstire, dragoste şi profundă recunoştinţă faţă de marele Erou al României socialiste „Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naştere vă rugăm să ne permiteţi să dăm expresie gîndurilor şi celor mai alese sentimente de dragoste, profund respect şi preţuire pe care împreună cu întregul popor vi le nutresc toţi cei ce muncesc în municipiul Sfîntu Gheorghe, judeţul Covasna, adresîndu-vă din adîncul inimilor urări de sănătate şi viaţă îndelungată, neobosită putere de muncă spre desăvîrşirea măreţei opere istorice pe care o înfăptuiţi în fruntea partidului, statului şi poporului nostru — făurită societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism“ — se arată, printre altele, în telegrama adresată de Consiliul municipal al sindicatelor Sfîntu Gheorghe. In telegrama adresată de Comitetul comunal de partid Turia se spune: „Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naştere şi a peste 55 de ani de îndelungată activitate revoluţionară, cu profundă recunoştinţă şi aleasă preţuire, comuniştii, toţi locuitorii comunei Turia, alăturîndu-se într-o unitate de gund şi simţire întregului popor, vă adresăm cele mai fierbinţi urări de sănătate şi fericire, ani mulţi şi rodnici, multă putere de muncă şi numeroase satisfacţii şi împliniri în întreaga activitate. Term angajaţi în înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare ,comuniştii, toţi locuitorii Turiei dau o aleasă preţuire indicaţiilor şi orientărilor adresate de dumneavoastră în magistrala Expunere prezentată la Şedinţa comună a Plenarei Comitetului Central al "P Partidului Comunist Român, a organismelor democratice şi a organizaţiilor de masă şi obşteşti, prin faptele noastre de muncă fiind hotărîţi să ne aducem o contribuţie tot mai substanţială la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru în ceea ce priveşte apropierea condiţiilor de muncă şi viaţă dintre sat şi oraş, prin modernizarea localităţii noastre. „Permiteţi-ne mult iubite şi stimate conducător, ca animaţie de cele mai înălţătoare gînduri faţă de dumneavoastră. Erou între eroii neamului, să vă urăm cu toată căldura inimilor noastre tradiţionalul „La mulţi ani !“. Adresîndu-vă cu acest prilej sentimentele noastre de vie şi aleasă recunoştinţă pentru minunatele condiţii de muncă şi viaţă create nouă, tineretului, de afirmare plenară a personalităţii tinerilor, a întregului său potenţial de creaţie ştiinţifică, tehnică şi artistică, ne angajăm că vom acţiona în continuare cu toată energia noastră, pătrunşi de un inait spirit revoluţionar, partinic, cu înalt simţ de răspundere, pentru a transpune în fapte sarcinile ce ne revin din magistrala Expunere rostită de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti“ „însufleţiţi de vibrantele dumneavoastră îndemnuri adresate întregului popor, cu prilejul Anului Nou, încă din primele zile ale celui de-al doilea trimestru şcolar am acţionat cu toată responsabilitatea patriotică pentru a transpune neabătut în fapte angajamentele privind înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce ne revin pe linia perfecţionării calităţii învăţămîntului covăsneni, a ridicării nivelului de instruire teoretică şi practică a elevilor, a integrării învăţămîntului cu cercetarea ştiinţifică şi producţia. Dorim ca toate realizările noastre să le dedicăm marilor evenimente ale poporului nostru din acest an, cel de-al XIV-lea Congres al partidului şi a 45-a aniversare a înfăptuirii Revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antimperialistă. Permiteţi-ne, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca semn al preţuirii şi al profundei gratitudini ce v-o purtăm, să vă adresăm, în această zi de mare sărbătoare a întregului popor român: „La mulţi ani!“ cu sănătate, viaţă lungă şi rodnică spre binele întregului nostru popor" — se menţionează în telegrama adresată de Inspectoratul şcolar judeţean. Sesiunea Consiliului popular judeţean ,‘Lunare din pag te ritorial. Planul de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor; Bugetul local pe 1989. Programul de autoconducere şi autoaprovizionare privind asigurarea bunei aprovi- zionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum pe anul 1989; planurile de contractare şi livrare la timp şi de calitate a tuturor produselor animaliere şi vegetale de către toate unităţile de stat şi cooperatiste, de gospodăriile populaţiei, creşterea contribuţiei acestora la formarea fondului centralizat al statului, precum şi planurile de cultură şi de creştere a animalelor şi păsărilor în gospodăriile populaţiei. Intr-o atmosferă entuziastă deputaţii au aprobat apoi, Răspunsul Consiliului popular judeţean Covasna la chemările la întrecerea socialistă lansate de consiliile populare ale judeţelor Botoşani şi Satu Mare. Sesiunea a luat, de asemenea act de un Raport cu privire la activitatea de soluţionare a problemelor ridicate de cetateni in scrisori şi audienţe in semestrul al doilea al anului 1988. Luind cuvîntul în încheierea sesiunii, tovarăşul Rab Ştefan, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean a reliefat, în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului, sarcinile prioritare ce stau în faţa consiliilor populare în realizarea exemplară a planului în profil teritorial pe acest an şi pe întregul cincinal, cadrul favorabil creat pentru aceasta prin propunerile privind modernizarea organizării localităţilor şi s-a referit pe larg la necesitatea perfecţionării continue a stilului şi metodelor de panică ale organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, astfel incit judeţul Covasna să obţină rezultate cît mai bune în cinstea măreţelor evenimente politice ale acestui an — cea de-a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIV- lea al Partidului Comunist Român. întec de fluier Despre recentul volum de versuri aparţinind lui Farkas Árpád — „Cintec de fluier“ (Editura Kriterion, Bucureşti, 1988) — s-ar putea spune că este o manifestare a existenţei obiectelor-senne in probabila interferenţă a unei mulţimi de lumi posibile. Discursul poetic se desprinde treptat de o certă localizare spaţio-temporală, aceste două coordonate ale unui univers poetic propriu lui Farkas Árpád apărînd numai in urma inducţiei la care este obligat receptorul versurilor. Metafora este discretă, abia sugerată. .,De ce mă împresură / cu spaimă / şi-n zale / pilcul de plopi ? (...) „ Şi nu e drum de fugă — plopii-s cuprinşi de ceaţă ! / Nici aripi n-are vîntul ! / întorşi, ca un deşteptător în oală, / trăiesc adînc cei ce trăiesc adîncul“. („Cerc de plopi“) Din perspectiva semanticii logice, textul literar poate fi descris, cum spuneam, ca o mulţime de lumi posibile (şi universul „n-dimensional“ al lui Farkas Árpád se face resimţit pe întregul spaţiu poetic al volumului), admiţînd rolul receptorului in a reconstitui, a reconstrui, in funcţie de lumea experienţelor sale, sistemul de lumi posibile textuale. Elementele date de poet par extensionale, dar trimiterea FARKAS Árpád este clară la elementele intensionale, corespunzătoare interpretării legate de lector. Propunem spre argumentare un scurt fragment din „Inginare“: „Aş fi ninsoare, de parcă aş avea şi chef, şi bani de dat pe-atîta nea, / cu cită, cît mă ţineţi de cap sec, / să pot să ning un an întreg“. Fineţea unei morale (trans)acide frapează, surprinde. Complexitatea emoţiilor oferite cititorului denotă o certă valoare poetică. Iar confirmarea, o confirmare pe traiect ascendent, vine tocmai din poezia care dă titlul volumului (fericită găsire a afirmării unui puternic eu poetic) — „Cintec de fluier“: „şi visul unor oameni tăcuţi cum e pămîntul / îl scriu cu paşi. / Doar flori de măr dacă mai sună/ (...) Doar acest viers, atît de simplu încă / şi-atît de viu, tăcute-îmbrăţişări. „ Veghează cu lumină pămîntul / şi comoara pămîntului fragilă / ca florile de măr“. Poetul se desprinde decontemplativ, trasează noi coordonate ale unui grafic al discursului poetic. Dialogul dintre ceea ce există obiectiv, ca dat aprioric şi „filtrele“ receptării proprii unui proeminent ego poetic schiţează, sugerează un propriuspaţiu al poeziei. Al. KRONA Lemnăria uşilor şi ferestrelor, ca şi mobilierul, carbonizate, acoperişul parţial deteriorat şi arătînd ca după ... uragan, geamuri sparte, obiecte de îmbrăcăminte aduse în stadiul de cenuşă etc. — aşa se prezenta, în seara de 18 ianuarie a.c., locuinţa soţilor Beny din Ozun. Şi asta încă n-ar fi atît de grav, dar au existat şi victime omeneşti. Ne referim la faptul că Beny Sarolta, în vîrstă de 56 de ani, a decedat, iar Beny Andrei a fost internat în spital în stare foarte gravă (arsuri de gradul III). Care au fost cauzele acestui sinistru accident ? Răspunsul îl aveţi chiar în titlul acestor rînduri... De mai multă vreme soţii Beny foloseau în bucătărie o butelie de aragaz „artizanală“ — confecţionată de un „întreprinzător“. Fiind amplasată la o distanţă mult prea mică faţă de aragaz şi de o altă sobă (pentru încălzit), butelia s-a supraîncălzit şi... A urmat o explozie care a devastat pur şi simplu locuinţa. Cu toată intervenţia pompierilor militari, ca şi a formaţiei civile de la întreprinderea de spirt din Ozun, Pagubele au fost considerable, dar aceasta nu ne împiedică să menţionăm operativitatea şi curajul cu care au acţionat pentru limitarea incendiului cetăţenii András Ioan, Radoki Béla, Iacob Alexandru, Radu András, Malnassi Ferencz şi Kiss Iosif. Considerăm, de asemenea, oportună reamintirea cîtorva reguli de p.s.i. ce trebuie respectate riguros ,la utilizarea buteliilor: Nu se admite instalarea acestora în încăperi cu un volum mai mic de 10 mc, excepţie făcînd bucătăriile, unde se admite un mmm m mm improvizaţii. FATALĂ! spaţiu de 7,5 mc pentru o singură butelie $ Este interzisă folosirea buteliilor improvizate . Utilizaţi numai furtun în perfectă stare, fără fisuri, bine fixat la capete cu coliere Aprindeţi focul numai după ce v-aţi convins, verificînd cu emulsie de apă şi săpun, că locurile de racord sunt perfect etanşe . Nu lăsaţi copiii să manevreze şi să supravegheze instalaţiile de aragaz aflate în funcţiune f. La racordarea buteliei, aplicaţi de fiecare dată o garnitură nouă, originală . Distanţa dintre arzător şi regulatorul de presiune, măsurată pe orizontală, trebuie să fie de minimum 1,1 m % Se interzice amplasarea buteliilor în locuri în care sunt expuse razelor solare, în încăperi cu mediu corosiv sau cu o temperatură de peste 35 grade Celsius . Este interzisă, de asemenea, montarea buteliilor de aragaz lingă sobele de încălzit. Lt. Mihail MARINESCU Aşa arăta locuinţa soţilor Beny după ora 18,30, la puţină vreme după explozia buteliei improvizate. ... în Kenya, la Mombasa a fost înfiinţată o fermă de crocodili unică în felul ei în Africa ? Cîteva sute de exemplare crescute acolo se vor transforma, cu timpul, în ... geamantane, valize, poşete, cordoane, pantofi şi cîte şi mai cîte. „Ferma va putea fi vizitată şi de turişti, să vadă crocodilii de aproape, să-i fotografieze“ — declară Evil Feldman, directorul fermei. El speră că ferma, în cîţiva ani, va avea apromativ 20.000 de crocodili, urmînd să producă anual 3.000 de piei. Tot aici s-a înfiinţat şi un centru de cercetare. ... pe insula Kanai, din Oceanul Pacific, plouă anual circa 350 de zile ? ... nuca de cocos este cea mai perfectă construcţie sferică din natură ? Ea poate fi folosită în condiţii optimeşi drept cască pentru motociclişti. ... muzica zgomotoasă dăunează florilor din casă, iar cea clasică, mai ales cea de Chopin, are o influenţă pozitivă ? Adunare cetăţenească (Urmare din pag I) Szász Mihăilă, mecanic la Cariera Malnaş, Ticuşan Petru, primarul comunei Chichiş, János Huba, directorul întreprinderii comerciale Covasna, Tudoran Aurel, ţăran, pensionar de stat din Intorsura Buzăului, Gyarmati Anna Maria, primarul comunei Sînzieni, Găzdac Rădica, vicepreşedinte al U.J.C.P.A.D.M., Molnár Nicolae, primarul comunei Ghidfalău, Sándor Katalin, directorul Sucursalei judeţene a B.A.I.A., Karda Árpád, şeful Oficiului judeţean O.C.O.T.A., Conţ Mircea, directorul adjunct al Sucursalei judeţene a Băncii Naţionale, Kiss Olga, şeful serviciului plan la întreprinderea de industrializare a laptelui, Finta István, preşedintele C.P.A.D.M. Ghelinţa, Szentkirályi Andrei, inginer la întreprinderea de îmbunătăţiri funciare. Exprimînd sentimentele de neţărmurită dragoste şi profundă recunoştinţă ale tuturor oamenilor muncii faţă de cel mai iubit fiu al naţiunii, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru neobosita, îndelungata sa activitate revoluţionară, de un pilduitor patriotism, consacrată binelui şi fericirii poporului, vorbitorii au exprimat hotărîrea fermă de a face totul pentru îndeplinirea în bune condiţii a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, în vederea sporirii contribuţiei judeţului Covasna la înflorirea României socialiste. CT VI In strîn faptă cu în oamenii m judeţului S plai româr cu ţara) -un ceri sor, ali cui inimii giu to v Ceauşescu, partidului, blicii, ctito rou între cărui activ bil legată lor mai îi poporului i independem năstare. Cu mînd portăm că obţinut res dezvoltarea a judeţului In indus tfă este cu re decît îr număr de zat peste o producţii lioane lei. economiei importante mai buna de timp gradului d selor, încă nule norma cheltuielile, flriile obţii dustriei re; milioane 1( prevederile In agrici tuate in c 1.400 beeta colte supei denţi, I'vrî lizat al sta cît în 1087, 13.400 tone şi cînepă tone leguri In vncus la o prodi locuitor, stabilite p de Congre consiliilor Unităţile judeţean a 30 milioan marfă, 24 le la tone ne lei prt precum s Prin, desfăcuv mărfuri îr lioane lei. Venituri] local sunt vederile c deţul par la fondul rală a m milioane ! Pentru piață a ir ţări şi im răşuf Nico tar gener .privire la răspunderi lare în a rea neabtă partid şi fiul populare ( populare ciplului I întrecere 193) şi se f. 1 I INDUS’: Printr-o a rapacinică orga a muncii marfă ine ritorială, milioane terializatia fizică mobilier ne lei cc tone n 15.000 tor se, 200 n 5.000 mp tele. Se vor planta e la sută, aducţiei la terne, as te a baze a forţei ficate. P: vor fi o tele- inch externi n Urmă lor pix perfection de model industriei păși cu :