Cuvîntul Nou, septembrie 1989 (Anul 22, nr. 5467-5492)

1989-09-01 / nr. 5467

PAG. 2 CUVlNTUL NOU ! Tafaetadt ! Septembrie \ Repede, parcă prea repe- i ^ de. Nu ne mai ajunge va- -\r°Căldura. încheieturile \ simt umezeala toamnei. Ochii petrec gindul spre pă- I durea încă verde, presim- i tind galbină uscăciune. Agricultorii-țărani (și nu numai ei) privesc pădurea , rar, mai ales atunci cind I vremea ii împiedică să lu■ creze pămîntul din care şi pentru care trăiesc. Privirie le lor adincite în pămint, i cu speranţă şi înţelegere, i cu teamă şi încredere se angajă din cind in cind de o ^ geană de pădure ca de un I vis al nopţilor verii aproa-i pe trecute, scrutînd cerul y în căutarea albăstruiul de in septembrie. | La jumătatea lui septem- brie încep şcolile. Grădini ■ ţele. Se termină vacanţele. Rechizite, cărţi, uniforme, ghiozdane, ochii copiilor I strălucind neliniştiţi, avizi de esenţiala schimbare pe care o aduce septembrie In viaţa lor, în viaţa noastră. In septembrie greul muncii, greul vieţii se intîmplă pe ogoare; se pun in balanţă munca de un an a ţăranului, a specialistului şi roadele încercărilor, căutărilor, îndrăznelii, ale nesomnului si neodihnei spre împlinirea rostului dintotdeauna al oamenilor acestui pămint: iubirea de moşie. Septembrie — adieri de toamnă, culori bacoviene, unghiuri drepte pe ogorul ţării pentru liniştea noastră, iarna, la gura sobei. D. MANOLACHESCU } \ Prognoza vremii pentru luna septembrie După cum anunţă Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, in luna septembrie, comparativ cu valorile medii multianuale, se vor înregistra temperaturi mai ridicate în cea mai mare parte a ţării, exceptând regiunile sud-estice, unde valorile de temperatură vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi deficitar, cu excepţia zonelor de deal şi de munte, unde cantităţile de apă se vor încadra, în general, în limite normale, în perioada 1—10 septembrie vremea va fi în general frumoasă, exceptînd prima parte a decadei, cînd în vestul, centrul şi nordul teritoriului se va manifesta o instabilitate mai pronunţată prin ploi, care vor avea şi caracter de aversă însoţite de descărcări electrice. în celelalte regiuni se vor semnala doar ploi izolate. Temperaturile maxime se menţin ridicate la început, cînd vor fi cuprinse între 25—30 grade, apoi vor marca o scădere, îndeosebi în nordul ţării, unde se vor situa între 20 şi 26 grade, ultima valoare fiind depăşită în partea de vest a ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade, mai ridicate pe litoral. Dimineaţa, local, se va produce ceaţă. Decada 11—20 septembrie se va caracteriza printr-o vreme schimbătoare, cu cerul variabil. înnourări mai accentuate se vor produce în a doua parte a decadei, cînd se vor semnala ploi locale. în primele zile condiţiile de ploaie vor fi reduse. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar ziua valorile maxime se vor situa între 15 şi 25 grade, mai ridicate în zilele de mijloc ale decadei. între 21 şi 30 septembrie vremea va fi frumoasă în prima parte, apoi va deveni instabilă, cu ploi care vor avea şi caracter de aversă în majoritatea regiunilor. La altitudini de peste 1.800 metri precipitaţiile, pentru scurtă durată, se pot transforma în lapoviţă şi chiar ninsoare. în restul ţării şi în zonele montane vîntul va prezenta intensificări temporare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, izolat mai coborîte în primele zile, iar ziua valorile maxime se vor încadra între 14 şi 24 grade, mai ridicate în prima parte a decadei. In centrul şi nordul ţării condiţiile atmosferice vor deveni favorabile producerii brumei. Odată cu primele semne pe care le dă toamna a început numărătoarea inversă a zilelor vacanţei mari. Drumurile elevilor, care mai înainte duceau spre tabere sau drumeţii, acum au un singur sens: acasă, unde au început pregătirile pentru întîmpinarea noului an şcolar. Dorind să vedem cum sunt pregătite să-şi întîmpine elevii, ne-am deplasat la cîteva şcoli generale din municipiu, Sfîntu Gheorghe. Am început cu Şcoala generală numărul 2, unitate de elită a judeţului nostru, în care un competent colectiv de cadre didactice pregăteşte anual pentru muncă şi viaţă peste 1.200 de elevi. La această oră, însă, şcoala nu se prezintă tocmai strălucit, nefiind nici o dovadă că lucrurile se vor pune la punct în viitorul apropiat. Mai întîi, gardul de sîrmă care împrejmuieşte şcoala trebuia să fie terminat din luna mai, dar se mai lucrează şi acum la el. De asemenea, la sfîrşitul anului şcolar trecut au început şi lucrările pentru acoperirea clădirii, dar acestea nu au avansat prea mult, după spusele directoarei şcolii, tovarăşa Incze Eva, de-abia dacă se vor încheia în luna decembrie. Tot aici, amintind de balada meşterului Manole se petrece următorul fenomen: ceea ce ziua se construieşte, noaptea se dărîmă. Cu alte cuvinte, pe de-o parte se repară, iar pe de alta se strică, buştenii descărcaţi II, curtea şcolii au distrus terenul de sport, iar prin locul rămas gol, datorită scoaterii hidroizolaţiei, ploaia dă o nouă culoare zugrăvelii pereţilor. La Şcoala generală numărul 1 lucrurile stau mai bine. Clădirea veche a fost zugrăvită în interior, urmînd ca acelaşi lucru să se întîmple şi în clădirea nouă. A fost asfaltată curtea interioară, s-a amenajat terenul de sport. Aici suportă discuţii parchetul din sălile de clasă, uşile din clădirea veche, nevopsite şi pline de zgîrieturi şi de găuri, lipsa burlanelor şi instalaţia de paratrăsnet, care nu a fost încă terminată. Baza sportivă a Şcolii generale numărul 7 este una dintre cele mai frumoase din judeţ, dar şi aici au apărut găuri în asfalt, nefiind astupate. De asemenea, în clădi ■ rile şcolii, hidroizolaţia fiind în multe locuri fisurată, ploaia strică zugrăveala recent făcută. O şcoală mică, dar destul de îngrijită este cea cu numărul 4, care poate să deschidă uşile elevilor ei încă de pe acum. Iată numai unele aspecte ale modului în care se prezintă şcolile municipiului în pragul deschiderii noului an de învăţămînt. Sîntem convinşi că pînă la 15 septembrie multe deficienţe pot fi remediate, mai ales dacă se apelează şi la sprijinul comitetelor de părinţi... Ion MUNTEANU Şcolile cu cărţile... pe faţă (I) ... John Paul Getty, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, avea în reşedinţa lui un telefon cu fise ? ... unii eschimoşi folosesc frigidere... pentru ca să-şi ferească alimentele de îngheţ ? ... în Grecia antică, vârsta unei femei era socotită începînd cu anul în care s-a căsătorit ? ... doi prim-miniştri britanici, Winston Churchill şi Clement Atlee, au avut aceeaşi guvernantă ? ... un ţînţar are 47 de „dinţi“, dar numai femelele pişcă ? ... pe toate continentele există cîte un oraş numit Roma ? ... Groenlanda nu are telefoane ? .....Mizerabilii“, romanul lui Victor Hugo, conţine cea mai lungă frază publicată vreodată: 823 de cuvinte ? ... Attila, regele hunilor, a murit în noaptea nunţii ? ... pînă în 1949, automobilele nu aveau cheie de contact ? ... bărbile blonde cresc mai repede decît cele negre ? ORIZONTAL: 1. La temperatura verii: 2. Miezul sezonului estival — Una micuţă, care urcă vara la munte; 3. Senin, în cele din urmă ! — Superlativul pentru mare; 4. Peştii viitorului — Cameră cu aer Stătut; 5. Vin vara mai tîrziu — Căldura cu care eşti înconjurat; 6. Cîntă şi vara; 7. Clasicul ţel al călătoriilor noastre estivale — în toiul anotimpului !; 8. Perlele litoralului — Îndrumător la mare; 9. Torizi şi seci ! — Populaţia estivală a Costineştilor; 10. Verbul vînturilor de sezon — Mare. VERTICAL: 1. Veri acasă la mătuşa — Stă pe sobă La Grădiniţa numărul 8 din oraşul reşedinţă de judeţ, în cadrul orelor dedicate activităţilor practice, mîinile îndemînatice ale copiilor dezleagă tainele unor meserii viitoare. Iată-i pe cîţiva dintre ei învăţînd să fie oamenii de mîine, chiar şi vara; 2. începutul verii — Pîrjolit de soare; 3. Estival... fără grămadă ! — Remediu pentru arsurile verii; 4. Ştranduri naturale — Aceasta; 5. Răcoritoare de sezon — Se ard la plajă; 6. Răsărit de soare! — Nopţi fără număr în caniculă!; 7. Vara... cea mai scurtă — Femei fără însoţitori !; 8. Altă răcoritoare de sezon, în faţa căreia te-nchini; 9. Cuprins de sete ! — în temă ! — Are și el un mers special de vară. 10. De la o vară la alta (pl.) — Termos gol! Ovidiu SPERLEA -Ti* SI isr-'ii ♦ Foto: KOVÁCS László ♦ Anul XXII Nr. 5467 r SCRISORI si RASPUNSURI Dintre scrisorile conţinind reclamaţii, sesizări, cereri adresate de oamenii muncii Comitetului judeţean de partid Covasna, unor organe centrale, am ales pentru rubrica de faţă următoarele: REGLEMENTARI juridice Intr-o scrisoare adresată Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., cetăţeanul L.P., din Sfîntu Gheorghe, solicită precizări în legătură cu situaţia unor terenuri. Articolul 33 din Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale admite efectuarea unor schimburi de terenuri neconstruite (proprietate particulară) aflate în perimetrul construibil al localităţilor, necesare executării construcţiilor şi lucrărilor prevăzute în schiţele şi detaliile de sistematizare, cu altele, proprietatea statului, administrate de consiliile populare. De reţinut sublinierea că terenurile construite nu pot forma obiectul schimbului ! Cererea petentului nu poate fi, deci, soluţionată favorabil ! VEŞTI BUNE... Cererea tovarăşei S. Ilona, din oraşul Tîrgu Secuiesc, a fost analizată de către Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale din judeţul Covasna, fiind rezolvată favorabil prin Decizia nr. 38305. Urmează ca deschiderea dreptului de pensionare să se facă de la data de 1 septembrie 1989. RĂSPUNS NEGATIV Intr-o scrisoare adresată conducerii superioare de partid, tovarășul I.M., din Covasna, insistă asupra reanalizării unei doleanţe mai vechi, referitoare la acordarea unui teren de 15 mp pentru construirea unui garaj. In baza cercetărilor efectuate la fata locului a reieşit că petentul deţine un imobil în oraşul menţionat — imobil dobîndit prin cumpărare, o curte şi o suprafaţă de teren de 384 mp, ce formează proprietatea statului şi este folosit de petiţionar contra unei plăţi legale, anual. Casa de locuit are prin construcţie un garaj de 22 mp în subsolul clădirii, dar I.M. motivează cererea sa specificind că accesul la garajul cu pricina este dificil. In concluzie, doleanţa exprimată nu poate fi satisfăcută, terenul solicitat fiind situat pe... lotul vecin, neîncadrîndu-se în suprafaţa de o sută de metri pătraţi prevăzută de lege. Ca să nu mai vorbim de faptul că, totuşi, există un ga raj în subsolul locuinţei ... DOLEANŢA UNUI GRUP DE NAVETIŞTI Un grup de navetişti din comuna Belim, care lucrează la diferite unităţi economice din judeţul Braşov, era nemulţumit de faptul că circulaţia autobuzului care face legătura între Belin-Vale şi Gara C.F.R. Apaţa, circulă defectuos, producing numeroase neplăceri călătorilor. In ultima vreme cursa s-a şi... scurtat, cap de linie fiind comuna Belin. Aşa incit circa 40 de muncitori sunt nevoiţi zilnic să se deplaseze pe jos, de la şi spre localitatea de domiciliu — Belin-Vale. Din analiza situaţiei prezentate a reieşit că cele relatate se confirmă, find însă la mijloc o serie de cauze obiective (lipsa unor piese de schimb pentru autobuze). De asemenea, şi starea necorespunzătoare a drumului dintre cele două aşezări a îngreunat deplasarea normală a mjloacelor de transport auto. Incepînd cu data de 15 august s-a repus în circulaţie cursa pe traseul Belin — Apaţa, urmînd ca numai după repararea porţiunii de drum amintite să se poată extinde transportul muncitorilor navetişti pînă la Belin-Vale. Rubrică realizată de Horia C. DELIU, SEBESTYÉN László, activist la Comitetul judeţean Covasna al P.C.R.