Cuvântul Nou, februarie 1994 (Anul 5, nr. 1037-1055)

1994-02-01 / nr. 1037

i­s. ­briDIAH SOCIAL-POLITIC AL JUDEȚULUI COVASNA Anul V Nr. 103T Mărfi, 1 februarie 1994 4 pagini — 40 lei Trasul pe sfoară Printre deprinderile pe care trebuia să ni le însuşim se numără tot mai mult şi aceea a trasului pe sfoară. Nu vă gândiţi la ipostaza când înşelăm noi pe cineva. Nu, este vorba despre acea postură în care noi, cei mulţi, suntem traşi pe sfoară, cum se spune, în văzul lumii şi nici măcar nu putem riposta. Eventual doar doar strângem pumnii pentru o ameninţare mută sau... nu strângem dinţii, ci zicem cum ne vine pe gură. înainte ştiam prea bine cine-şi bătea joc de sol fără pic de ruşine, acum am ajuns să nu mai putem băga mâna-n foc pentru nimeni. Nu ne gândim de astă dată la comercianţi mari şi mici (care ne fură, nu ne trag pe sfoară), nici la păcălitori de genul celor ce iniţiază jocuri de întrajutorare (aceştia profi­tând şi de credibilitatea depunătorilor) sau care ne îmbie cu „alba-neagra“, ci la aşa-zisele vârfuri ol® societăţii. Lipsa de probitate morală, neputinţa de a se sustrage tentaţiilor corupţiei şi demagogia fără margini a potentaţilor zilei constituie adevărata SIDA a societăţii româneşti. Iar obrazul gros, a­­ceastă platoşă a lipsei de bun-simţ, îi­­face să nu se sinchisească de nici o acuză, vină ea chiar şi din partea oamenilor legii. A existat un timp când liderii sindicali se do­­vedeau de maximă intransigenţă in apărarea drep­turilor salariaţilor. Ne amintim de adevărate şedinţa maraton la guvern In cadrul cărora se negociau contractele de muncă şi salariile şi credeam în ei. Îi consideram cinstiţi şi aserviţi unei cauze. Ulterior unii s-au apropiat de formaţiunile politice şi au ..cântat" după cum cereau interesele acestora şi mai puţin ale sindicaliştilor. "Mai nou, C.N.S.L.R.-Frăţia a cotit-o cu totul pe uliţa guvernamentală. Se poate apăra astfel sindicalistul simplu? Greu de crezut, mai apropiată de adevăr fiind supoziţia că liderii C.N. S.L.R.-Frăţia i-au tras pur şi simplu pe sfoar pe cei ce au avut încredere­a ei, l-au folosit atâta timp cât au avut nevoie de­­serviciile" acestora. Nu abdică de la această meteahnă nici parla­mentarii români. Atât au aşteptat domniile lor : să fie aleşi într-una din camere, apoi afacerii­ să trăiască! Ce va zice electoratul? Treaba lui... Un asemenea exemplu îl oferă un deputat P.D.S.R. (dar suntem convinşi că nu este singurul caz) care foloseşte instituţia parlamentară pentru a obţine informaţii necesare afacerilor sale. Credeţi omul a sărit ca ars citind dezvăluirile din presă? Nici gând, „câini latră, caravana trece" o fi cugetat distinsul ales al naţiunii văzându-şi de treabă. Bineînţeles, nu parlamentară... în aceeaşi „oală" intră, fără îndoială, şi cei ce s-au înfruptat din bine­facerile Cari­tasului clujean. Gabriel FLORESCU (Continuare în ora a 2-a! IN ZIARUL DE AZI: • SPORT • 64 de ani de istorie (III) • Tot pe drum, pe drum, pe drum... UN BILANŢ OFICIAL AL ACTIVITĂŢII POLIŢIEI IN 1993 ARATA Starea infracţională în judeţ a crescut! — D-le colonel, cititorii noştri sunt interesaţi să afle un bilanţ oficial al activi­tăţii Poliţiei judeţene, al stă­rii infracţionale în anul 1993. — In anul care a trecut am înregistrat o stare infracţio­nală cu o dinamică ascen­dentă. Mai exact, starea infracţională a crescut cu 77 la sută, iar cea contraven­ţională cu 114 la sută faţă de 1992. In cifre, iată cum se prezintă situaţia: din 2121 infracţiuni la nivelul jude­ţului Covasna, 751 sunt ju­diciare şi 822 de natură eco­nomică. Din cele judiciare, 54 au fost comise cu vio­lenţă Am avut opt omoruri, 18 tâlhării, 9 ultraje, 16 vio­luri. Multă violenţă, chiar dacă suntem, din acest punct de vedere, pe locul 27 în ţară, deci sub medie. In ce pri­veşte furturile, ele au fost în număr de 581, din care 409 In dauna avutului particular. Din acestea, 160 au fost fur­turi din locuinţe — care s-au comis, în general, ca urmare a absenţei proprietarilor de acasă pentru mai multă vre­me. Grav este că, din totalul persoanelor cercetate, 166 sunt minori, iar 589 tineri intre 18 şi 30 de ani. — Cum vă explicaţi nu­mărul mare de infracţiuni economice? — Au fost 822 de infrac­ţiuni economice — mai mult, deci, decât cele de natură judiciară. E vorba, cred eu. # Interviu cu dl. col. GH. MAGUREANU, şeful Inspectoratului judeţean Covasna al M.I. şi de „avântul economic“ în sine, şi de nepriceperea sau lăcomia agenţilor economiei, dar şi de o prestaţie mai bună a noastră în această privinţă. Pentru că şi noi, ca mai toată lumea, a tre­buit să învăţăm, să ne a­­daptăm noilor realităţi. Şi dacă tot facem bilanţul a­­nului trecut, trebuie să vă spun că a crescut numărul înşelăciunilor, al abuzurilor In serviciu, al primirilor de foloase necuvenite şi luări de mită. — Ce se întâmplă cu le­gea circulaţiei pe drumurile publice? Se vorbeşte de mă­rirea amenzilor... — In traficul rutier există tendinţa de a încălca legis­laţia, fapt favorizat şi de cuantumul redus al sancţiu­nilor contravenţionale. Con­­cret, In ’93 s-a înregistrat un plus de 25 700 contravenţii faţă de ’92. Cele mai multe se referă la depăşirea vi­tezei legale, la conducerea sub influenţa alcoolului, depăşiri neregulamentare. Pe acest fond s-au înregistrat 26 morţi, 63 răniţi grav şi 529 acci­dente uşoare. Suntem con­vinşi că, în condiţiile creş­terii cuantumului amenzilor, o mare parte din aceste fapte nu se vor mai comite. Amen­zile vor creşte substanţial, ajungând la 200 000 lei. Se prevede obligativitatea pur­tării centurii de siguranță. — Cum staţi cu efectivele, domnule colonel? — Nici foarte rău, dar nici foarte bine. E greu să găseşti oamenii de care ai Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) Asta cum a mai apărut ? CETĂŢEANUL ŞI TRACASĂRILE ZILNICE Cântarul „buclucaşi Atunci când am purces la realizarea acestei rubrici ştiam că vom primi semnale critice şi din mediul rural, pretutindeni oamenii confrun­­tându-se cu tot felul de ne­cazuri cotidiene. Iată că din comuna DOBARLAU ne-a so­sit deja o scrisoare, în care se abordează un aspect con­cret, ce îi trec­ase­ază pe mulţi dintre gospodari. Dar să dăm mai bine cuvântul grupului de săteni care ni s-au adresat: „Suntem un mare număr de locuitori ai comunei Dobârlău şi ai sa­telor aparţinătoare, care ne ocupăm de ani buni cu creş­­terea animalelor. Numai că nu ştim din ce pricină avem greutăţi la predarea anima­lelor, pentru că a dispărut cântarul din localitate, fără de care nu se poate efectua procedura de livrare a ani­malelor. A fost trimis la reparat în luna octombrie ’93 şi aşa a rămas. Iată de ce acum trebuie să ne deplasăm la Sfântu Gheorghe pentru efectuarea cântăririlor, ceea ce înseamnă oboseală şi bani cheltuiţi în plus. Nu cu­noaştem raţiunile unei ase­menea desfinţări — şi asta ne interesează mai puţin — Horia C. DELIU (Continuare în pag . 2­6) Când se va face lumină ? Două au fost problemele „mari“ dezbătute în şedinţa Consiliului local de vineri, 28 ianuarie: inscripţiile bi­lingve şi iluminatul public. Despre primul punct, într-un material viitor. In ca priveşte iluminatul public în Sfântu Gheorghe, chestiunile care ţin de acest subiect au fost prezentate de domnii Boer András şi Ioan Toma, de la RENEL. E limpede că ilu­minatul public se află în suferinţă în municipiul nostru. Motivele — sigur ele există, dar câtă vreme ne vor... lu­mina motivele?! Aflu că sunt 2163 corpuri de iluminat în Sfântu Gheorghe. Nu vi se pare? Nici mie. Dar până la proba contrarie, îi cred pe cei de la RENEL. Peste 1 800 de becuri s-au montat anul trecut pe teritoriul munici­piului. Nici ele nu se văd! De ce? Pentru că se sparg. Nu singure, chiar dacă unele mai fac „poc" şi din proprie iniţiativă, fiind prost făcute, la normă, ci mai ales „a­­jutate” de binevoitori, ama­tori de întuneric, de senzaţii tari, de linişte... Altă pro­blemă e hărnicia oamenilor. Da, nu vă miraţi, se sapă în neştire (la propriu...) stră­zile ba pentru gaz, ba pentru apă... Rău e însă că se sapă fără a fi consultat RENEL-ul. Nu se cere avizul specialiştilor, cu toate că el este absolut necesar. Sapi, de pildă, ca să-ţi faci canalizare şi dai peste un cablu. Loveşti cu târnăcopul, cu cazmaua, dai cu­ furie în ei să-l rupi, riscând să distrugi un ca­blu electric de 20000 volţi. Doamne fereşte să-l tai, să-i rupi firele — poţi provoca un dezastru în tot oraşul, ba mai şi mori pe loc. Ca să nu mai vorbim că peste a­­ceste cabluri, învechite, ru­ginite, amărâte, unii şi-au construit buticuri, grajduri, coteţe chiar... E o aventură să le descoperi, să le repari... A reieşit, aşadar, din cele spuse de domnii Boer şi To­ma că RENEL are în inten­ţie o colaborare cinstită cu Consiliul local — ceea ce nu-i rău deloc. Problema e să aşezi această colaborare pe un drum cât mai puţin ocolit. Neîncrederea recipro-Dumitru MANOLACHESCU (Continuare in pag.­­ 2 a) STRĂZILE ORAȘULUI CONTINUĂ SĂ STEA IN ÎNTUNERIC Sănătatea in curs de... ameliorare In anul trecut, calitatea serviciilor medicale prin uni­­tăţile sanitare din, întorsura Buzăului a­­ cunoscut o evo­luţie pozitivă, în comparaţie cu anii precedenţi. Nu nu­mai din punct de vedere calitativ activitatea de aici este de apreciat, ci şi în ceea ce priveşte cantitatea. Acestea au fost posibile, în principal, prin asigurarea unor condiţii tehnice şi ma­teriale tot mai bune. Astfel, LA ÎNTORSURA BUZĂULUI a fost amenajată o secţie de obstetrică-ginecologie, naş­terile şi îngrijirile mamelor efectuându-se în condiţii spi­taliceşti normale. Totodată, a fost amenajată şi înfiinţată secţia de interne, întorsurenii beneficiind astfel de asistenţă medicală calificată şi mai promptă, evitându-se aşadar deplasările bolnavilor în uni­tăţi spitaliceşti situate la dis­­tanţe destul de mari. Se pare că asistenţa medi­cală în oraşul întorsura Bu­zăului se află pe coordonate bune, din ce în ce mai per­fectibilă, dovadă că pentru anul în curs Ministerul Fi­nanţelor a aprobat începerea construcţiei unui spital cu policlinică. Primirea primei tranşe de fonduri pentru a­­cest obiectiv social este de­ja garantată de Ministerul Sănătăţii, prin directorul ad­junct al acestuia, V. CIOBANU

Next