Cuvântul Nou, iulie 1997 (Anul 8, nr. 1899-1925)

1997-07-01 / nr. 1899

ICOTIDIAN SOCIAL - POLITIC AL JUDEŢULUI COVASNA PENTRU CA NU AGREAZA SIMBOLUL CRUCII DE LEMN RIDICAT PE LOCUL FOSTEI BISERICI ORTODOXE Primarul din Vârghiş falsează pe tema “Legii învăţământului Dumitru MANOLACHESCU La mijlocul lunii mai, Liga cultural - creştină “Andrei Şaguna”, Protopopiatul ortodox şi Centrul ecleziastic ’’Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe se adresau cu o cerere primarului comunei Vârghiş, Farkas Sándor. în cerere primarul era rugat să-şi dea­ avizul favorabil pentru amplasarea unei cruci de lemn pe locul fostei biserici ortodoxe din localitate, de la a cărei înălţare se împlinesc 190 de ani. Fără a motiva refuzul, primarul răspunde protopopiatului ortodox: “ Nu eliberez avizul favorabil pentru amplasarea unei cruci de lemn în curtea şcolii generale, deci nu sunt de acord cu locul amplasării”. Scurt şi năucitor. Insistenţele prefectului judeţului nu reuşesc să schimbe hotărârea primarului Farkas Sándor, dar îl înmoaie puţin, pentru că pe 24 iunie primarul scrie următoarele Protopopiatului ortodox: “Suntem de acord să se ridice o sfântă cruce simbolizând biserica ortodoxă construită şi demolată în condiţiile istorice cunoscute între anii 1938 -1940, dar nu la locul cerut de Liga cultural - creştină “Andrei Şaguna”, Protopopiatul ortodox şi Centrul ecleziastic ’’Nicolae Colan”. Vă rugăm respectuos să luaţi în considerare prevederile art. 11 aliniatul 1 şi 2 din Legea nr. 84/ 1995 - legea învăţământului - care interzice funcţionarea şi activităţile oricărei formaţiuni cultural - politice în spaţiile de învăţământ. Menţionăm că terenul solicitat pentru înălţarea crucii amintite este intabulat în proprietatea şcolii comunale(...). Deoarece curtea Bisericii ortodoxe veche din lemn este pentru toţi locuitorii comunei Vârghiş un loc respectat de secole şi totodată ocrotit şi este un simbol al convieţuirii paşnice şi coexistării paşnice a cultelor propunem amplasarea crucii sfinte pe acel loc” . Este uşor de observat că domnul primar Farkas Sándor slalomează printre prevederile Legii învăţământului pe care ori nu le cunoaşte, ori nu vrea să le cunoască. îmi permit, de aceea, să redau cu exactitate cele două aliniate ale art. 11, pomenite de dânsul, din Legea învăţământului adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din 28 iunie 1995 şi publicată în Monitorul oficial numărul 167 din 31 iulie 1995. Aşadar, art. 11 (1) : “ învăţământul nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaţiuni politice. (2) în unităţile şi spaţiile de învăţământ se interzic crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propagandă politică”. Stimate domnule primar, nici Liga “Andrei Şaguna”, nici Protopopiatul ortodox şi nici Centrul ecleziastic de documentare “Nicolae Colan” nu sunt formaţiuni politice sau partide politice. Ele sunt asociaţii neguvernamentale şi apolitice sau instituţii ale statului, fără urmă de caracter politic. Lipsa de bunăvoinţă faţă de simbolul acestei cruci v-a făcut. (Continuare în pagina a 2-a) JJ i Foamea de voi membri f briei FL­ESCU De când cinci membri licanţi ai P.S.R. au anunţat despărţirea lor de respectivul partid o febră decbită a cuprit viaţa politică românească avidă de cât mai mult senzaţional.Fiind voa despre penalităţi recunoscute pentru competenţa lor în materie de politică, îm­od firescţi reprezentanţi ai fostului partid de guvernământ şi-au pus întreirea dacă nute momentul de a face acelaşi pas până când nu-i prea târziu.Şi au ceput să cită demisiile, să se manifeste adeziunea unor filiale judeţene, semn­­ focul moca de mai mult timp în ograda P.D.S.R. Asistăm la un proces firesc­­ un partid entelar, unde interesele fac jocul și nu convingerile ideologice. Suprinzător, c­are ar fi trebuit să ştie acest lucru - iar aceştia sunt vechii pedeseri,care au provat cu asiduitate ideea racolării cu orice chip a cât mai multor membi­ nu au fost amploarea fenomenului şi nu au încercat sau îndrăznit să se opună viuni la Cofiinţa Naţională a partidului. Iar acum se află în postura unui boxer nncit de puii adversarului. Foamea lor de adepţi pe hârtie se răzbună copios pri actuala heragie de membri. Dincolo de ce a făcut­­ va face P.S.R­. interesantă este poziţia celorlalte formaţiuni politice. Ca la cursa pentru atragerea fivele partid. Liderul a anunţat că uşa acestuia stă Meleşcanu, Valeriu Tabără Edbinal un semnal s-a declanşat demisionarilor spre respec- P.N.Ţ.C.D., Ion Diaconescu deschisă în faţa grupului declară la rândul său că P.U.N.R. este gata să-l primească în rurile sale, M.E.R. s-a şi aliat cu... Alianţa pentru România, nici P.D. nu s-ar da în ai să beneficieze de puţin sânge proaspăt . Toată această curte asiduă ce li se fa omnilor Meleşcanu şi compania dezvăluie însă un aspect deloc liniştitor: lipsa­tă din partidele româneşti a unor oameni de valoare în domeniul politic. Dacă exspecialişti pentru diferitele domenii, pentru politicul propriu-zis apare un hiatus­jorător, astfel că fiecare aleargă să prindă “iepurele” scăpat din ghearele “iuţi” pedeserist. Din ce în ce mai mult apare necesitatea în cadrul partidelor de ai oameni calificaţi şi în acest sector esenţial pentru orice formaţiune politică. At timp cât am parcurs perioada “romantică” a reînvierii vieţii politice româneşti duomunism, se mai admitea şi puţin diletantism atunci când intenţiile erau suficienti, în etapa actuală este evidentă nevoia acută de oameni pricepuţi, nu doar de nari care să ridice mâna a aprobare, mai ales până în momentul în care se va actoua generaţie de politicieni. Această cerinţă acută de noi membri relevă însă­­ alt aspect, deloc de neglijat : lipsa oricăror criterii ideologice. Nu-i intereseaz ţărănişti, peunerişti sau pedişti ce concepţii a reprezentat până acum gruparea identă din P.D.S.R., important este să fie înregimentaţi. De altfel, cazul dormi Meleşcanu este simptomatic din acest punct de vedere şi în privinţa semnării către fostul ministru de externe a adeziunii pentru P.D.S.R. , în ultima clipă vând loc la speculaţii privind tendinţele sale carieriste.După cum şi dl.Viorel gean a parcurs un drum destul de sinuos de la independent la peunerist,de alt pedeserit pentru a ajunge iarăși un fel de independent. Cu astfel de traiecto°ar în România posibile ,este evident că numai partide bine delimitate ideologicP°t exista. “ZH.FI.F. ANPRFI SANNA” Tristeţea unei după-amiezi de sâmbătă Dumitru MANOLACHEIU Debutând vineri, d­ o depsit de interesantă dezbatere privirrolul instituţiilor de stat în pronovareulturii româneşti în judeţele Covasna şi Ighita, “Zilele Andre­i Saguia au chinat, sâmbătă, cu un progran dens variat: dimineaţa lansări de cârtiţe vortie două prezenţe feminine, doamele N­a Celia Pop şi Mia Pădurean, depre capeţi mai citi în ziarul nostru), urmte de drzbatere despre starea unor monumente price din udeţul Covasna, dupăamiazm­embrii igii, cărora li s-au adăgat şi a cetăţeni ai oraşului deplasându-se la Vârghiş, unde ar fi trebuit să fie sfinţită o cruce pe locul bisericii ortodoxe dărâmate de hortyşti în 1940. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă, din motive ştiute doar de primarul comunei şi consilierii locali. In schimb, la bisericuţa din deal - şi când spun aşa vă daţi seama că numai ortodoxă poate fi - P.S Ioan Selejan, însoţit de un sobor de preoţi, a oficiat o slujbă de pomenire. Bisericuţa a fost plină ochi mai ales cu cei care au venit din Sf. Gheorghe, pentru că în Vârghiş mai trăiesc doar câteva familii de ortodocşi. P.S Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei, a oficiat slujba de pomenire a preoţilor ortodocşi care au slujit în zonă, zăbovind asupra ultimului dintre ei, preotul Ioan Suteua, trecut la cele veşnice în 1993, după 36 de ani de fidelă slujire a bisericii şi puţinilor credincioşi ortodocşi din Vârghiş. Cu lacrimi în ochi, P.S. Ioan Selejan i-a asemuit pe cei care odihnes­c în cimitirul împuţinat de cruci cu ostaşii căzuţi pe cîmpurile de bătaie, cărora nimeni nu mai are timp să le pună o cruce la căpătâi, dar care rămân veşnic în amintirea urmaşilor. Din 325 de credincioşi ortodocşi, câţi erau în 1936 în Vârghiş, acum deoar câteva familii mai trec pragul bisericii, rugându­­se lui Dumnezeu într-un grai românesc pe care abia îl mai vorbesc. La slujbă au fost (Continuare în pagina a 2-a) EXPO-SFÂNTU GHEORGHE O interesantă maifestre expo­­ziţională găzduieşte c­astăl Casa de cultură a Sindicatelor in Sfătu Gheor­ghe. Este vorba de expo"" Sfântu Gheorghe organizat de Camera de Comerţ şi Industrielovana, Royal Service S.A. şi Medio­ S.R..., în cadrul căreia expun peste 0 de firme din România şi Ungaria. Expozanţii oferă gamă variată de materiale de construcţ tehnică de calcul, corpuri de iluminat,elefoane mobile, motocositoare, seroteie, boilere etc. Deschiderea oficii a expoziţiei este p­­revăzută pentru ora.. Expoziţia îşi va înnoe porţile în ziua 3- 4 iulie. în dribli­g prin: lumea fotbalului ____PAGINK­A 3-A ÎNTÂLNIRE PREFECTURĂ - MINERI Clarificarea revendicărilor rămase în suspensie şi stabilirea unei strategii de reorientare a forţei de muncă vor constitui în principal problemele ce vor fi discutate astăzi la sediul I.M.Căpeni de reprezentanţii Prefecturii judeţului Covasna şi ai Regiei Autonome a Cărbunelui Ploieşti cu conducerea Sindicatelor minere şi cea a Exploatării minere Căpeni. Biserica ortodoxă “Sfinţii Arhangheli” din Vârghiş Udemeriştii covăsneni vor funcţii de conducere Reprezentanţii organizaţiilor UDMR din Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Covasna, Baraolt şi Târgu Secuiesc, reunite la sfârşitul săptămânii trecute la Băile Fortyogo, s-au arătat nemulţumiţi de reprezentarea lor în structurile superioare ale UDMR. Reprezentanţii organizaţiilor secuieşti ale UDMR vor înainta la viitoarea şedinţă a Consiliului Reprezentanţilor Unionali un proiect de modificare a statutului formaţiunii ce va fi discutat în cadrul Congresului. Kocs Janos, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe a arătat că judeţul Covasna nu este deloc reprezentat în structurile superioare ale uniunii, deşi cele mai multe voturi au provenit din această zonă. Proiectul de modificare a statutului reglementează participarea proporţională la conducerea centrală a uniunii în funcție de numărul de alegători. “CERBUL DE AUR” din nou în Indonezia Timp de o săptămână mi-am petrecut dimineţile şi jumătate din nopţi prin holurile şi incinta în care se desfăşurau “ostilităţile” ediţiei jubiliare a EVENIMENTULUI ARTISTIC AL ANULUI, cum a ţinut să precizeze domnul Dumitru Moroşanu, directorul acţiunii amintite. Nu a fost vreme de speculaţii, “actele” festivalului desfaşurându-se într­­un ritm infernal. Cele mai interesante au fost conferinţele de presă organizate în barul ARO, unde se înghesuiau vreo trei sute (!) de gazetari -majoritatea foarte tineri -prilej de a afla bârfe şi can-can-uri. Unele vi le-am prezentat în corespondenţi Horia C. DELIU directă de la faţa locului, altele acum, iar în interviurile viitoare vom detalia cu elementele care ni s-au părut mai interesante. Una peste alta, ediţia jubiliară închinată memoriei marelui om de Televiziune Tudor Vornicu, n-a fost mai rea ca precedentele, dar nici mai bună! A lipsit fastul, grandoarea unor manifestări de mare respiraţie, cu toate că bugetul a beneficiat de 200.000 de dolari suplimentari. Numai că pe sărăcia de azi, cu hiperinflaţia din toate domeniile, erau necesari mult mai mulţi bani. Este drept că s-a inovat ceva, anume Galele de la Teatrul Dramatic, unde au trecut prin faţa spectatorilor şi a camerelor de luat vederi o serie de vedete de primă mână ce ne-au delectat în urmă cu aproape trei decenii. Să-i evocăm aici cu reverenţă pe prezentatorii primelor ediţii, Valeria Gagealov, Andrei Magheru, Stela Popescu, Silviu Stănculescu, Sanda Ţăranu, pe interpreţii Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Dorin Anastasiu. Mai tinerii comperi, Dr. Mădălina Manole şi experimentatul Octavian Ursulescu, au readus în faţa celor prezenţi o seamă de momente emoţionante din istoria atât de zbuciumată a “cerbişorului”, derulată pe parcursul a 30 de ani, cu un hiatus semnificativ. Dacă nu (continuare în pagina a 4-a) . La Păpăuţi se aşteaptă “ajutor extern” pentru... curăţarea şanţurilor? PAGINA A 2-A Anul VIII Nr. 1899 Marți­mi 500 lei . “BUNA ZIUA COVASNA” Se intitulează cotidianul de limbă română ce apare astăzi în judeţul nostru.Cu speranţa că prezenţa sa în peisajul mass - mediei covăsnene este de bun augur,urăm mai tinerilor şi talentaţilor noştri colegi de breaslă,acum la început de drum, “ mult succes! “ Astăzi intră în funcţiune CENTRALA DIGITALĂ TIP “GOLDSTAR” Astăzi intră în funcţiune noua centrală digitală tip “Goldstar”, cu 1000 de numere, extensibilă. Această centrală asigură o selecţie sigură, timp de selecţie rapid, o audiţie foarte bună. Principalele servicii care se asigură: acces direct la automatul internaţional, factură detailată, redifuzarea apelului etc. De serviciile acestei moderne centrale poate beneficia orice persoană juridică sau fizică , pe baza unei cereri de transfer. Taxele care se plătesc sunt: pentru transfer 452.000 lei în cazul persoanelor juridice și 148.500 lei pentru persoanele fizice. Pentru instalarea unui post nou - 400.000 lei persoanele fizice și 1.150.000 lei cele juridice. Abonamentele la persoanele fizice rămân neschimbate (15.000 lei pe lună), iar la persoanele juridice costul abonamentului se va ridica la suma de 80.000 lei lunar. (N. DEMETRIAD) Punct critic în relaţiile­­ ministerelor Turismului şi Sănătăţii » Prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei patronale a Turismului Balnear ce a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Bálványos,ministrul turismului,Birtalan Akos a declarat că sunt necesare o serie de măsuri pentru facilitarea accesului persoanelor de vârsta a treia la bazele de tratament. “Dacă până acum în staţiuni veneau cei care aveau relaţii, se preconizează ca de acum să vină cei care au cu adevărat nevoie de tratament şi nu cei care doresc doar să se odihnească.“ începând cu anul viitor vor fi operate o serie de modificări la Legea protecţiei şi asigurărilor sociale în urma cărora relaţiile economice dintre unităţile hoteliere din staţiunile cu caracter balnear şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vor fi simplificate. Birtalan Akos s-a arătat mirat şi de absenţa reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, prezent fiind doar un delegat al Institutului de Balneologie, afirmând că “în momentul de faţă relaţiile dintre Ministerul Turismului şi Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte problema balneologiei au ajuns într-un punct critic”, neprecizând în ce ar consta acestea. Hong Kong a redevenit teritoriu chinez China a preluat controlul asupra Hong Kong-ului, la miezul nopţii de luni spre marţi, preluarea suveranităţii fiind marcată de ultima bătaie a ceasului ridicat în centrul Beijing-ului, care a pus astfel capăt dominaţiei coloniale a Marii Britanii asupra Hong Kong-ului, ce a durat 156 de ani, relatează REUTER. Menţionăm că, din cauza diferenţei de fus orar, miezul nopţii de luni spre marţi a avut loc deja la Beijing, la ora 16:00 GMT. Circa 100.000 de chinezi, ce s-au adunat în Piaţa Tienanmen, au scandat numărătoarea inversă odată cu imensul ceas digital şi au aclamat cu putere în momentul în care ceasul a arătat cifra zero, iar imensul ecran de televiziune instalat in piaţă a prezentat imaginea coborîrii drapelului colonial britanic al Hong Kong-ului, în locul căruia a fost înălţat drapelul roşu cu cinci stele aurii al Chinei, la noua clădire Convention Centre din fosta colonie britanică. Cenul Beijingului a fost acoperit de focuri de artificii, în momentul în care numărătoarea inversă a ajuns la zero. Mulţimea a aplaudat apariţia pe imensul ecran a preşedintelui Jiang Zemin, care a susţinut un discurs în Hong Kong, cu ocazia retrocedării teritoriului ce va deveni prima Regiune Administrativă Specială a Chinei. Prinţul Chares, în disursul său cu ocazia retrocedării coloniei către China, a mulţumit poporului din Hong Kong, din partea Reginei Elisabeta şi a întregii Mari Britanii. “Nu vă vom uita şi vom urmări cu cel mai mare interes modul în care veţi păşi pe calea acestei noi ere în istoria dumneavoastră remarcabilă”, a declarat prinţul. „ în replică, preşedintele Jiang a declarat: “Ziua de 1 iulie 1997 va intra în apalele istoriei ca o zi ce merită o eternă rememorare”. 1 .

Next