Cuvântul Nou, aprilie 1999 (Anul 10, nr. 2433-2456)

1999-04-01 / nr. 2433

COTIDIAN SOCIAL - POLITIC AL JUDEȚULUI COVASNA ] Importăm şi un guvern? Gabriel FLO­RESCU Situaţia dezastruoasă în care se găseşte România şi sărăcia ce bântuie printre oamenii ei (vorbim despre majoritate, nu despre câţiva potentaţi îmbogăţiţi mai mult sau mai puţin pe căi necinstite) îşi află rădăcina în modul execrabil cum este condusă ţara. Acum, la zece ani de la dărâmarea comunismului nu se mai poate da vina pe moştenirea acestuia pentru toate greşelile - şi multe mai sunt! - făcute în “democraţie”. Parlament şi Guvern deopotrivă s-au străduit să pună pe butuci o ţară altfel bogată şi dau din colţ în colţ căutând încă metoda de a ne scoate din haos. Au reuşit să pape miliardele rămase din vremea lui Ceauşescu, au contractat datorii peste datorii, iar urmare a incompetenţei lor am ajuns astăzi la cheremul Fondului­­ Monetar Internaţional şi al Băncii Mondiale care ne dictează mai ceva decât o făcea CAER-ul. Ajunge să privim componența actualului Guvern pentru a ne da seama cât valorează el în unele sectoare: la Sănătate este pus un jurist care n-are nici un pic de autoritate în lumea medicală, dar emite decizii de ajung medicii să se crucească; la Externe este pus un filozof (altfel deosebit de stimat) care numai cu bun simţ nu va reuşi să facă o diplomaţie eficientă în aceste vremuri tulburi; la Agricultură nu s­­a găsit nici un agronom, medic veterinar sau zootehnist pentru a ocupa scaunul pe care “şede” un electronist; la Finanţe a fost adus un iis ale cărui cunoştinţe economice se reduc la falimentarea unei întreprinderi. Şi este vorba despre ministere importante, nu al Tineretului sau Muncii! Este clar că tocmai în aceste vremuri de restrişte Guvernul este lipsit de oameni de valoare, iar repercusiunile le resimţim cu toţii. Pornind de la această stare de fapt şi cum noi suntem mari maeştri în importuri, ce-ar fi să cerem FMI sau BM să ne recomande şi câţiva miniştri mai de soi pe care să-i angajăm aşa cum se întâmplă cu un manager sau antrenor, de pildă? Păi ce, ar fi de ici, de colo să avem un prim-ministru de talia lui Kohl ca să facă ordine nemţească, un ministru de Externe precum Kissinger că tot este el în pensie, un minstru al Economiei ca Berlusconi, cel ce-şi doreşte să ocupe o funcţie ministerială (sigur, la el în Italia), la Sănătate să “adoptăm” un şef de mare clinică occidentală care să se priceapă şi la management ş.a.m.d.? N-am uitat că astăzi este 1 aprilie şi astfel de idei trăznite ne este permis să le ex­citem chiar şi într-un editorial, dar pe lângă glumă rămâne şi un mare... dram de seriozitate. Pentru că realmente ceea ce se întâmplă astăzi în România şi ce ne aşteaptă în viitorul apropiat nu este de râs. Chiar “inocentul” Remeş ne-a ameninţat pe faţă: până la sfintele sărbători ale Paştelui nu va permite (!!!) creşterea preţurilor, dar după aceea? După aceea urmează “vârful de sarcină” al datoriei externe, convenţiile cu organismele financiare internaţionale vor trebui semnate după ce au fost îndeplinite pretenţiilor lor deloc mici, nu este însă sigur că sindicatele nu vor declanşa greva generală, dar ştim cu certitudine un singur lucru: viaţa românului va deveni şi mai grea. ANTIOCCIDENTALISM?! într-o confruntare televizată, Gelu Voican Voiculescu - personaj sinistru, pe care-l ştiţi foarte bine - s-a arătat teribil de pornit împotriva SUA şi NATO şi foarte apropiat ruşilor şi sârbilor. în replică, Bogdan Chireac şi Nicolae Stan, băieţi finuţi şi culţi amândoi, au rămas oarecum sideraţi de pornirea antioccidentală a “călăului” din 26 decembrie, acuzându-i că face jocul unor forţe oculte, care urmăresc să ne oprească la graniţele NATO. Chestiunea nu-i atât de simplă cum pare la prima vedere. Antioccidentalismul românesc s-a manifestat de mai multe ori în decursul istoriei. E drept, i-am tot aşteptat pe americani, şi acum ce-avem, acum ce vedem? Bombe, războaie, intervenţii în forţă la graniţa noastră. Semn rău, semn că americanii şi NATO şi-au cam luat- o-n cap şi nu mai ştiu de frica nimănui. Ceea ce românilor le cam dă fiori este tocmai acest amestec intempestiv în treburile unei ţări, amestec dictat de teribilismul şefului statului. Ce vină au Sârbii că Miloşevici e inflexibil şi dur? Or fi şi sârbii la fel?! Iată, deci, destule semne de întrebare, destule motive pentru ca românii să nu se mai simtă în siguranţă cu NATO şi americanii alături. Iată, cum spuneam suficiente motive pentru ca românii să devină antioccidentali şi să ceară neutralitate. V.M. TUDOR ! CUVÂNTUL NOU la dispoziția dv. Cinismul "bolnavilor" care ne conduc Dumitru MANOLACHESCU Preiau ideea unui celebru roman care ni-i prezintă pe preşedinţii de state ca pe nişte bolnavi, fizic şi psihic, capabili să distrugă ţări, po­poare, planeta chiar pentru că aşa li se năzare. Dar la noi nu doar de preşedinţi bolnavi e vorba, ci de o întreagă clasă politică aflată în situaţia de a fi declarată “bolnavă cronic”. Mai concret, e vorba de mai-marii din Ministerul Sănătăţii, care “lucrează” de zor pentru sănătatea noastră, în frunte cu însuşi dl. avocat Hajdú Gabor, ministrul de resort. Cum lucrează? Păi, primul simptom al “bolii” este scumpirea necontenită a medicamentelor, fie autohtone, fie de import. Sigur, motive există, cursul b­u­­dolar nu ne avantajează, viaţa-i grea şi economia ţării s-a dus de râpă, dar mă întreb dacă nu cumva medicii sunt primii care ar trebui să-i “trateze” pe bolnavii care ne conduc... Dl. Hajdú nu pare a fi interesat decât de fotoliul său de ministru, nu şi de modul în care populaţia acestei ţări are acces la medicamente. Datorită acestei politici a struţului practicată de Ministerul Sănătăţii, din ce în ce mai mulţi bătrâni nu mai au bani pentru medicamente, fiind nevoiţi să-şi întrerupă tratamentul şi să aştepte... sfârşitul inexorabil. Iată opinia unui cititor al ziarului despre acest Minister: “în,ministerul d-lui avocat Hajdú Gabor predomină lipsa de informare, lipsa de interes, incapacitatea, o atitudine duşmănoasă faţă de sănătatea populaţiei”. Trebuie să recunoaştem că, pentru a spune astfel de lucruri, trebuie să-ţi fi ajuns cuţitul la os! Ei, dar pentru că orice monedă are două feţe, iată şi altă părere, a unui medic, despre sănătatea la români. Respectivul este de părere, şi-o spune într-o revistă, că “românii nu vor să-şi îngrijească sănătatea”. I-auzi ia! Adică românii sunt nişte troglodiţi care n-au ajuns încă la acel grad de civilizaţie care presupune consultarea medicului pentru un strănut prelungit... Acest domn, care este chiar directorul centrului de diagnostic româno-german MEDINST din Bucureşti, se plânge că românii nu vor să folosească marile realizări ale ştiinţei medicale şi anume diagnosticarea cu aparate ultra-moderne, pentru tomografii computerizate şi cu rezonanţă magnetică imagistică. Stau aparatele astea ultra degeaba, iar dom’ doctor n-are clienți, deci nici venituri prea mari... Ce ignoră, însă, dl. doctor-director este că o singură expunere, a unui singur organ, la un astfel de aparat costă 325 de mărci germane, adică vreo două milioane jumate de lei. Şi ce dacă? Ni­ merită sănătatea noastră un asemenea preţ? Ba cum să nu merite, numai că trebuie să ai aceşti bani, să-ţi permiţi să-i dai pentru o singură investigaţie. De-aia ziceam eu de cinismul “bolnavilor” care ne conduc şi ne tratează! Oameniii ăştia parcă n-ar trăi în România...în curând clasa politică !se va­ sfătui să mâncăm cozonac dacă n­­avem pâine! Primăvara culturală Prima manifestare al zilei din cadrul “Primăverii culturale” se va desfăşura la Liceul Mihai Viteazul din Sfăntu Gheorghe, unde, de la ora 13, va avea loc reactivarea cenaclului literar cu sprijinul catedrei de limbă şi literatură română şi a Despărţământului ASTRA Covasna-Hargh­ita, începând de la ora 18, la Centrul ecleziastic de documentare “Mitropolit Nicolae Colan” va putea fi vizionată caseta “Convorbire cu părintele arhimandrit Teofil Părăian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus”. Problemele î t le­g i is t k atenţia­­ consilierilor întorsureni Ieri, 31 martie, în cadrul şedinţei Consiliului local întorsura Buzăului, primarul oraşului, domnul Gheorghe Baciu, a prezentat raportul privind situaţia economico-socială a localităţii pe anul 1998. Tot în această şedinţă, consilierii întorsureni au aprobat câteva proiecte de hotărâri ce vizează obiective de interes general pentru cetăţenii din acest oraş, dintre care amintim: hotărârea privind aprobarea Planului Urbanistic General (Plt.G.); hotărârea privind aprobarea Planului urbanistic zonal pentru construcţia unui complex de desfacere a produselor petroliere şi staţiei PECO; hotărârea privind aprobarea Planului urbanistic zonal pentru construirea unor locuinţe sociale (trei blocuri - 60 de apartamente) pe strada Libertăţii din întorsura Buzăului. Vasilica CIOBANU A fost demarat proiectul: “Dezvoltare eea­c­n­omic locală în zona Baraolt” Marţi, 30 martie, la sediul Primăriei Baraolt a avut loc seminarul de informare cu privire la proiectul “Dezvoltarea economică locală în zona Baraolt”. Acest proiect a fost câştigat de Fundaţia pentru Promovarea întreprinderilor Mici şi Mijlocii Braşov la licitaţia organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Covasna în scopul finanţării măsurilor active cuprinse în Programul de redistribuire a forţei de muncă, în prezenţa domnului Simone Gîlea, director al F.P.I.M.M. Braşov, şi doamnei Georgiana Caia, sociolog al fundaţiei respective, precum şi a domnului Kelemen Tibor, director al A.J.O.F.P. Covasna şi doamnei Nicoleta Roşia, reprezentanta agenţiei, la seminar au luat parte reprezentanţi ai Prefecturii şi Consiliului judeţean Covasna, ai Primăriei Baraolt, ai unor agenţi economici şi instituţii din acest oraş şi ai primăriilor Belin, Brăduţ şi Băţanii Mari. Cu acest prilej, domnul Simone Gîlea a prezentat activitatea F.P.I.M.M., fundaţie ce face parte din Eurada. La rândul său, doamna Georgiana Caia a făcut referire la scopul proiectului, obiectivele concrete ale acestuia, strategia de lucru, punctele de interes, rezultate aşteptate, posibilităţi privind crearea de noi întreprinderi. Totodată, au fost relatate modalităţi concrete de dezvoltare economică locală’ din experienţa F.P.I.M.M. Braşov şi a ţărilor OCDE. Avându-se în vedere obiectivele prezentate, scopul şi formele de realizare a unui amplu studiu privind posibilităţile de dezvoltare economică în zona Baraolt, participanţii la dezbatere au prezen­tat unele aspecte specifice zonei, de care trebuie să se ţină seama în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă. S- a subliniat şi ideea de a se elimina eventualele paralelisme în activitatea fundaţiei şi a Consorţiului local de dezvoltare a zonei miniere Baraolt Pe de altă parte, s-a manifestat dorinţa de colaborare a organelor locale, instituţiilor şi unităţilor economice de­ aici cu membrii fundaţiei în scopul realizării proiectului: “Dezvoltare economică locală în zona Baraolt”. (Vasilica CIOBANU) Un pod încă îndepărtat pentru cei din Lunca Mărcuşului Aurel GOLCIU De mulţi ani locuitorii satului Lunca Mărcuş, comuna Dobârlău, solicită constmirea unui pod­ peste Tărlung care ar înlătura multe din necazurile lor. Trecerea peste acest râu se face şi în prezent printr-un vad, care atunci când apele Tărlungului sunt umflate de precipitaţii sau de topirea zăpezilor, şi aceasta se întâmplă adeseori, nu poate fi folosit. Or, cum terenurile agricole ale gospodarilor din Lunca Mărcuş se află dincolo de râu, oamenii trebuie să facă un ocol de vreo 10-12 kilometri, prin Băcel sau Teliu, pentru a ajunge la ele şi a efectua lucrările agricole. Pe de altă parte, după cum ne spunea învăţătoarea Maiana Căliiu, directoarea Şcolii generale de 4 ani din Lunca Mărcuş, această şcoală care funcţionează cu doar o singură clasă simultană, I-IV , ar avea elevi pentru încă una dacă ar exista un pod peste Tărlung. De ce? Pentru că acum mulţi din copiii şcolari, care locuiesc dincolo de Tărlung, urmează cursurile şcolii din Băcel, tocmai pentru că fiui au cum trece peste râu, în anul trecut investiţia , pentru construcţia podului a fost pornită. Din fondurile alocate de la bugetul statului s-a realizat studiul de fezabilitate, proiectul şi, după cum ne spunea domnul Mihai Vrânceanu, viceprimarul comunei Dobârlău, din care face parte satul Lunca Mărcuş, s-au obţinut şi toate avizele necesare. Podul ar costa, dacă ,ar fi construit în primele nouă luni ale acestui an, vreo 2, 2 miliarde de lei şi ar putea fi realizat inclusiv cu­r­duri provenite din taxa “Băsescu”. Se speră în sprijin­ul Consiliului judeţean pentru obţinerea finanţării în continuare a investiţiei. Oricum, vorba domnului viceprimar, bine ar fi ca, dacă nu se vor putea asigura toţi banii necesari, să se asigure măcar o parte din ei, pentru ca în acest an să poată fi cel puţin începută construcţia. , SFÂNTU GH , Tel. 351 609 SEPSISZEN' KOVÁSZNA MEG' 3­5 577 ► •­ könyvtár­­ între 1 şi 5 aprilie nu se încasează taxa Băsescu La începutul acestei luni, mai exact între 1 şi 5 aprilie, unităţile CEC de pe raza judeţului Covasna nu încaseză taxa Băsescu. Motivul? începând de astăzi se aplică acea majorare de 40 la sută, fapt ce face necesară o inventariere a stocului de rovignete nedistribuite. Operaţiunea va fi efectută de un reprezentant al Agenţiei Drmur­ilor Naţionale şi unul ale CEC-ului, ea urmând să se încheie în 5 aprilie. In­cepând cu 6 aprilie, cei ce nu au plătit taxa Băsescu sunt aşteptaţi la ghişeele CEC, termenul limită fixat de ADSI fiind 30 iunie. (N. S.) ............ Anul X Nr. 2433 Joi 1 aprilie 1999 4 pagini 700 lei Rata medie lunară a inflaţiei în primele două luni ale anului­­ a fost de 2,9% Rata medie lunară a inflaţiei în primele două luni ale acestui an a fost de 2,9%, faţă de 6% în aceeaşi perioadă a anului trecut, informează Comisia Naţională pentru Statistică (CNS).­­ în luna februarie a acestui an, inflaţia a fost de 2,9% în raport cu luna precedentă. Cea mai mare creştere de preţuri s-a înregistrat la grupa mărfurilor nealimentare 3,4%, în cadrul acesteia majorări semnificative înregistrîndu-se la energie electrică - 15,6%, gaze - 14,8%, tutun, ţigări - 5%, articole chimce - 3,7%, combustibili - 2,7%. Preţul la energie termică a rămas la nivelul lunii ianuarie, în cadrul grupei mărfurilor alimentare, creşterea preţurilor în luna februarie a fost de 2,5%, creşteri importante fiind consemnate la fuicte şi conserve -14,7%, cacao şi cafea - 9,4%, legume şi conserve de legume - 4,9%, băuturi alcoolice - 4%, peşte şi conserv din peşte - 3,1%. Tarifele practicate de societăţile prestatoare de servicii s-au majorat cu 2,7%, cele mai semnificative creşteri fiind la transportul interurban (cu 4,7%), la transportul urban (3,3%, precum şi la serviciile de confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte - 3,3%. Începând de astăzi Cele două teatre şi Ansamblul folcloric "Trei scaune* Háromszék" trec în subordinea Consiliului local municipal Ieri, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Covasna s-a dezbătut proiectul de hotărâre privind transferarea unor instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean în cea consiliilor locale. Potrivit expunerii de motive prezentat, sursele de venituri ale bugetului Consiliului Judeţean­ faţă de anii precedenţi sunt considerabil micşorate (bugetul de stat pe anul 1999 nu reprezintă nici jumătate din bugetul pe anul trecut). Având în vedere aceste condiţii, pentru a evita desfiinţarea unor instituţii de cultură din lipsă de fonduri, s-a propus transferarea acestora în subordinea consiliilor locale care în prezent stau mai bine din punct de­­vedere financiar decât Consiliul Judeţean. Astfel, s-a hotărât transferarea teatrelor “Tamasi Aron”­şi “Andrei Mureşanu”, —----------------------——-—-— precum şi a Ansamblului Folcloric de stat “Trei scaune-Harom­szek” din Sfântu Gheorghe în subordinea Consiliului local municipal, iar Secţia Târgu Secuiesc a Muzeului Naţional Secuiesc în subordinea Consiliului local Târgu Secuiesc. Acest transfer se va face începând de astăzi, 1 aprilie 1999, sumele asigurate pentru acestea de către Consiliul Judeţean pe trim. I suportându-se din bugetul acestei instituţii (688 mii. lei pentru Teatrul Maghiar de Stat “Tamasi Áron”, 330 mil. lei pentru Teatrul “Andrei Mureşanu” şi 265 mil. lei pentru Ansamblul folcloric “Trei scaune-Haromszek”). Au rămas în continuare în subordinea Consiliului judeţean Centrul Judeţean al Creaţiei Populare, Biblioteca Judeţeană, Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe şi­­ Şcoala de Arte Sf. Gheorghe D. ANDREI . Ieri, la Tribunalul Judeţean Covasna avut loc întâlnirea dintre conducerea Confolux şi creditori Conducerea SC Confolux SA şi conducerile băncilor BRD şi BCR, precum şi conducerea Direcţiei Generale a Muncii şi Protecţiei Sociale s-au întâlnit ieri, în prezenţa judecătorului sindic la Tribunalul Judeţean Covasna, în cadrul întâlnirii au fost dezbătute mai multe puncte de maximă urgenţă şi importanţă. Conducerea Confolux formată din directorii Dan Telea, Alexandru Oargă şi Keresztes Erno, la Sfăntu Gheorghe şi Bartha István la Târgu Secuiesc, a cerut aprobarea salariilor de aproximativ 6 milioane de lei în locul celor de 4 milioane fixate în ianuarie 1998, invocând drept motiv rata inflaţiei, însă creditorii sunt de părere că această majorare a salariilor este nejustificată. De asemenea, întreaga conducere a Confolux nu este de acord cu înlăturarea din postul de director a lui Keresztes Erno şi nici cu menţinerea actualei conduceri doar până la lichidarea juridiciară a societăţii. Directorii au spus că inventarierea este deja făcută, însă, în mod cert nu se va găsi pe nimeni care să o preia, nici chiar la salariul de 6 milioane lei, răspunderea fiind enormă, pentru că este de vorba de o gestiune de ordinul miliardelor de lei. Aceştia sunt de părere că creditorii nu cunosc prea bine societatea şi nu ştiu că activele Confolux-ului sunt desfăşurate pe câteva zeci de hectare. Dan Telea împreună cu ceilalţi directori având puncte de vedere diferite faţă de creditori au spus că nu vor mai participa la alte acţiuni, la un moment dat fiind chiar pe punctul de a anunţa definitiv demisia celor patru directori ai societăţii. în încheiere judecătorul sindic a spus că scopul procedurii este mersul potrivit prevederilor legale şi că astăzi în jurul orei 10 le va pune la dispoziţie părţilor hotărârea luată La finalul acestei întâlniri directorul Dan , Telea ne-a declarat: “Poziţia creditorilor din Sfântu Gheorghe este rigidă şi ostilă, aceştia neavând altă preocupare decât recuperarea creditelor în orice fel de condiţii. Din păcate şi propunerile cu care creditorii au venit, din nou, în faţa judecătorului sindic denotă o lipsă totală de cunoaştere a realităţilor de pe teren. Propunerile făcute sunt de natură să atingă conceptele de pază, conservare şi integritate ale patrimoniului societăţii aflată în proces de lichidare, cât şi îngreunarea procedurii de lichi­dare juridiciară în condiţiile în care scrisorile de intenţie existente la dosar sunt limitate în timp. Doru-Decebal FELDIOREAN

Next