Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)

1927-01-01 / nr. 650

Snii se su­lese la Mi­llei­­ Viena. (Utu). — «­Neue Freie Fresse» află d­in Berlin că s’a gă­sit în fine un mod de a tranşa fa­vorabil chestiunea Renaniei. Se crezuse până acum că n’ar exista decât o singură posibilitate de a învinge greutăţile din calea solu­ţionării acestei probleme: mobili­zarea obligaţiunilor de căi ferate. Prin aceasta, Germania s’ar fi pu­tut uşura dintr’odată de sarcina re­paraţiilor, producându-se concomi­tent şi acel caz prevăzut de trata­tul de pace, un sfârşit iute al ocu­paţiei, dacă Germania îşi va fi în­deplinit pe deantregul obligaţiile sale. Aceasta a fost o cale inacce­sibilă. America cere ratificarea convenţie datoriilor şi mai înainte de aceasta nici nu se poate concepe predarea unei atât de imense masse de hârtii de valoare, cum sunt obli­gaţiile de căi ferate. Dar nevoia trece peste orice. Germania şi Franţa trebuie să se înţeleagă, căci altfel ar trebui să se complacă inevitabil într-o po­litică de reciprocă sfâşiare. F­ranţa cere ca garanţie pentru evacuarea anticipată mai multă siguranţă. O comisiune cu caracter pur civil va avea de controlat regiunile dezar­mate ale Germaniei, având să pri­mească în acelaşi timp şi autoriza­rea să supravegheze şi ţinuturile de frontieră din Franţa şi Belgia — una din cele mai principale con­cesiuni din partea d-lui Briand. Acest din urm­ă control n’ar fi de­cât un corolar natural al obliga­­țnilor din pactul de la Locarno, ca Germania să nu fie atacată ifira motiv. Ce importanţă va aduce evacuarea Evacuarea Honantei ar fi cel mai mare document de confienţă, cea mai sigură garante pentru îmbună­­ţirea spiritelor nu numai între tate, dar şi între popoare. Once ocupaţ­iune mi­litară de lungă dura­tă e o păcătuire contra spiritului politicii de împăcare, o greşeală contra tendinţelor de revenire la Irmat . Trebuie remarcat că ocupaţiunea Renaniei cuprinde nu mai puţin de 32.000 kilometri patraţi, 6,5 mi­lioane locuitori, oraşe ca Aachen, Colonia, Mainz, Krefeld şi că după informaţii engleze întrebuinţa nu de mult o armată de aproximativ 6O.OOO oameni. Toate astea după Locarno şi după mărturisirile de prietenie din Geneva şi Londra. Numai costul acestei ocupaţii reprezintă enorma sumă de 750 milioane mărci aur, adică aproape o şesime din despă­gubirea totală de 1,7 miliarde. Ocu­­paţiunea mai înseamnă şi o sufe­rinţă şi chin fără contenire pentru popor şi o posibilitate continuă de vrajbă, ceea ce nu mai poate dura faţă de o politică urmărind o ade­vărată înţelegere. «eîf;#Q Abateri disciplinare şi del­its. Pedepse­­ şi instan­ţele de judecată In Monitorul Oficial din 10 Decembrie a apărut decretul regal prin care se a­­probă potrivit art. 16 din legea pentru organizarea bisericii ortodoxe române Regulamentul de procedu­­ra a­ instanţelor disciplina­­re ţi­nitMiesâioreşti ale bi»­sericii oriKMioxe romane Competenta leguiiutienului se întiade asupra tuturor membrilor clerului de mir, călugării, cântăreţii şi paracliserii cari se vor face vionovaţi de abaterile disciplinare precizate in art. 2 al­e regu­­lamentului sau de delictele disciplinare prevăzute în art. 3. Abateri disciplinare An.­­. ouat consmerate ca abateri disciplinare şi pedepsite ca atare: ixj­esegnienţa sau neascultarea întru împin­tirea datoriilor; o. incorectitudini săvârşite în afaceri oficiale; cj x f­aptele mai puţin grave săvârşite în contra ordine­ şi a bunii cuviinţe; d) Cau­tarea de certe şi provocarea la neînţelegeri; c) Licen­tarea, înainte de a fi dobân­dit apro­barea organelor superioare a acelor h­otărâri ce trebuiesc să fie în prealabil aprobate de autorităţile supe­rioare; ij )săvârşirea celor sfinte într’o altă parome uuu biserică fără învoirea chi­­riarhului ş* fără consimţământul preo­tului lucinii­ gj Parasitei parohiei, fie ca locuinţă, fie ca serviciu şi şederea mai multa vroiau* aiura din parohie fără voia şi fara ştirea episcopului respectiv Delicte disciplinare An. n. sunt considerate ca denote dis­ciplinare şi pedepsite ca atare: aj Săvârşirea cu dela sine putere a lucrărilor louite de un preot sau diacon depus legal pentru un delict; bj Parasirea cu dela sine putere a lo­cuim sau de serviciu şi îndeplinirea ser­viciilor preoţeşti in alta parohie fără ştirea şi consimţământul autorităţii bi­­sericeşti competinte; cj iNeglijarea ritualului prescris la să­­vârşirea lucrărilor simte; dj Violarea secretului mărturisirii; cj Administrarea incorecta a averii bisericeşti, nsipirea sau Întrebuinţarea ei in aite scopuri; f) îndeletnicirea cu afaceri protivnice chemam preoţiei şi neglijarea sau neas­cultarea întru împlinirea datoriilor; g) Neglijarea im­prăcav­intei incât să nu mai corespunda caracterului preo­­ţesc şi regulamentelor în vigoare; h­) Înalta trădare; i) Conjuraţiunea în contra autorităţii legale; i) Epurjurul; k)­­Sacrilegiul sau ierosilia; la Blasfemia; m) Calomnierea şi acuzarea neînteme­iată de fapte necinstite faţă de căpete­niile şi superiorii bisericii, precum şi faţă de corporaţiunile, institutele şi or­ganele bisericeşti, precum şi participa­rea la Hd­m­ău şi consfătuiri publice unde biserica, autorităţile ei şi feţele bi­sericeşti sunt atacate şi raza lor ştirbită; nj furtul; Oj Camăta; P) Omorul; q) Bătaia; r) Adulterul; s) Curvia; şi Beţia; t) .locul la noi.... ţ) Ţinerea de cârciumi; u) Apostazia; vj Erezia; w) Schisma; x) Simonia; y) Condamnarea de către judecătoriile penale prin sentinţă rămasă definitivă pentru crimă sau delicte; z) Neglijarea, neîndeplinirea sau înde­plinirea cu rea credinţă a îndatoririlor impuse de legea şi statutul de organi­zare a regulamentelor ei de aplicare,­­ţin şi ai tuturor ordinelor şi dispozi­­ţilor autorităţilor bisericeşti. nelegistoriile spirituale aplică persoa­nu începere de la 1 Ianuarie 1927 certificatele de nutriment, ce se emit tatea ZPUKU judecăţii lor, după gravi- 'personalului căilor ferate, sunt valabi­­în pedejii^11*’ Pedepsele cari se împart!‘o uum.ii îa.u.iu suţ, și copii ini­nitive, vremelnice şi pedepse defi­­neri. Şi numai dacă posedă carnetul de . . identitate, neatenlv ! Cele ce se emit concesionarilor de pede|Sîpe H Ic * * ^restaurante din staţiuni, sunt valabile foto-Art. 5 al reguli*’' **** iVtr inumai dacă vor fi prevăzute cu ăbaterile­ delicte și n luiu.1 se ocupă de­ grafii prinse în capse. Se precizează PedepsS?8irea lor­ ! Certificatele de nutriment cari vor fi «ie, ateism erezie sch'* pentru «Posta, găsite în posesia altor persoane vor fi faţă de autoritățiile neascultarea ,confiscate, iar deţinătorii lor trataţi ca insenţeşti, lepăda-i fraudulosi­­rea costumului preoţesc, jocul de cărţi, vina de adulter, beţia, furtul, camăta, precum şi alte abateri de la Îndatoririle preoţeşti. Organele îndreptăţite a aplica pedep­sele fixate pentru fiecare din aceste a­­bateri­ delicte sunt chiriarhul şi consis­toriale spirituale de judecată. Consistoriile spirituale metropolitane Instanţele de judecată Capitolul iii al regulamentului fixea­­ză instanţele de judecată pentru toate abaterile bisericeşti ale clerului de mir şi ale celuilalt personal bisericesc. Ele sunt: Consistoriul spiritual de la fiecare e­ Parhie ca primă instanţă-Consistoriul spiritual mitropolitan func­ţionarui pe lângă ecro - *.. uuvmpmT Bucureşti, Iaşi şi Sibiu. Consistoriul spiritual central care func­ţionează pe lângă Sf. Sinod, ca instanţă de recurs şi unitatea jurisprudentă. Judecata Protopiatului Pe lângă fiecare protopopiat se înfiin­ţează o judecătorie, care va funcţiona cu trei preoţi din care unul ca preşe­dinte. Competinţa acestor judecătorii este de a aplana diferende ivite in sânul personalului bisericesc etc. Consistoriul spiritual eparhial se com­pune din trei membri titulari şi doi su­pleanţi, toţi preoţi, doctori sau licenţiaţi in teologie. Consistoriile spirituale eparhiale Consistoriul spiritual eparhial va ju­deca toate cazurile de abateri discipli­nare şi delicte disciplinare prevăzute în art. 2 şi 8. Articolele următoare ale regulamentu­lui privesc procedura în materie de ju­decată bisericească. Ca instanţa de apel funcţionează cele trei consistorii spirituale metropolitane, cari se vor compune din: Bucureşti 5 membri ordinari şi 5 mem­bri supleanţi; Iaşi 8 membri ordinari şi 8 membri supleanţi; Sibiu 6 membri ordinari şi 5 membri supleanţi. Consistoriul spiritual metropolitan ju­decă în a doua instanţă, toate apelurile venite de la consistoriile spirituale epar­hiale. Consistoriul spiritual cen­tral Ca instanţă de recurs şi pentru asigu­rarea unităţii de jurisprudenţă funcţio­nează Consistoriul spiritual central, com­pus din 5 preoţi cu o vechime de cel puţin 10 ani de preoţie, cu o pregătire superioară­ teologică şi eventual juri­dică, şi anume câte unul de fiecare mi­tropolie. Membrii se vor numi pe termen de 6 ani de către Sf. Sinod­ Pe lângă cei 5 membri ordinari vor fi numiţi şi 5 mem­bri supleanţi. Unul dintre membrii ordinari este de­semnat preşedinte de către I. P. S. Pa­triarh­Mai departe regulamentul prevede nor­mele de procedură şi condiţiile de revi­zuire ale sentinţelor date de instanţele judecătoreşti bisericeşti. Acest regulament intră în vigoare de la data publicării sale in Monitorul O­­ficial. Procesele începute sub vechile re­gulamente și aflate in curs de judecată la punerea în apucare a prezentului re­gulament se vor continua și atinge con­form prevederilor regulamentelor sub cari au început. Dispoziții finale Eliberarea certificatelor de nutriment la C. F. R. ---------xxoxs--------­ L BURSA Ak B ■ ?, Zmteh 370 ©U * Paris 1325 Tendința calmă afaceri restrânse. Francul francez 766 Francul belgian 2685 Francul elvețian 3720 Lira sterlină 931 Lira italiană 870 Dolarul 1910 Coroana cehi 570 Schilingul austriac 2710 Rentenmark 958s Budapesta 27 Athena 238 Belgrad 3­40 Sofia 142 Constantinopol 97.80 Olanda 77% Polonia 62% BURSA DIN PARIS București 1325 Londra 12253 Miano 11325 Zurich 487 Amsterdam Polo­ neo #00--­ BURSA DIN ZURICH București 370 Berlin 12350 Amsterdam 50670 New-York 517 Londra 3509% Paris 2050 Milano 2317% Praga 1532% Budapesta 7245 Belgrad 91a Varşovia 5750 Vient 7305 BURSA OFICIALA Puţine afaceri din cauza sărbătorilor. Astra Română 4735 Credit Minier optate 3265 I. R. D. P. op­tate 1020, 35, sp. 30 l Petrolul Romanesc optate 1510 Petrol Blok 420 Banca Românească 635 Banca Franco 400 Banca Carpaţi 400 Banca Minelor: 650,45 CUVÂNTUL Inf­ormaţiuni Ministerul muncii, cooperaţiei şi asi­gurărilor sociale a fixat cu începere de la 1 ianuarie 1­.27, următoarele retribu­­ţiuni, corpului didactic al învăţământu­lui muncitoresc: pentru profesori, 75 şi 11o lei ora; pentru personalul adminis­trativ, diurne lunare de 700 şi tilim lei, după categorii de şcoli. Serviciile administrative de la Munici­piul Bucureşti, vor lua vacanţă cu în­cepere de azi până in ziua de 2 Ianua­rie. Cu Începere de la 5 Ianuarie servi­ciile vor fi suspendate, în vederea săr­bătoarei Bobotezei până la 8 Ianuarie inclusiv* Din partea legaţiunii Japoniei la Bucureşti primim următoarele comunicate: Maiestatea Sa împăratul Japo­niei şi întregul popor japonez, au luat doliu naţional pe timp de un an, cu începere de la 5­ Decembrie 1926. Prima şi a doua periofidă a Abonamente la „Cuvântul“ jLiffd­­oup pe an „ „ O kuni W M J w Pentru Lunci« institupum șt Admi* ais rupi Pupuce, abonatuentui iu­­niun­e iei bcv «muu. Abonamentele încep ia 1 și 15 ale fiecare« îum Militare In Monitorul Oficial din 30 De­cembrie a apărut decretul regal prin care se conferă aramul car thai Viteazul» clasa­­ Mareşalului Die­­tro tiadoglio, şeful statului major general al armatei ita­lene. Generalul de brigadă Dumitrescu Constantin, directorul superior al aeronauticii, se numeşte membr­i în comitetul consultativ al aeronau­­ticii în locul generalului de brigadă­­. .. doliu naţional, vor fi de câte Popescu Dumitru care prin înaltul decret regal No. 2.144 din 6 Mai 1826, a fost numit comandant al di­viziei 20. Căpitanul in retragere Nicolae M. Tu­dor, invalid de război, se va considera înaintat in gradul de locotenent pe data de 1 Noembre DUG, in loc de 1 Aprilie 1827, iar la gradul de capitan pe data de X feeptemone is»17 in loc de X iunie 1821, adică pe aceleaşi date când au fost înaintaţi camarazii sui de promoţie. Le­ase mc 11 ea eu rectifică veciuimea în grad pe aceleaşi date ca şi la camarazii de promoţie a următorilor, ofiţeri in retra­gere: capit- Bal­as­iu Teodor și căpitan Buca N. Vasile.­­ Maiorul In retragere Peri­oseu Stanislas a fost înaintat la grad­­ui de locot—co- 1 r.cn-jirf coresnunxator pensiei ce pri­mește. Căpitanul în retragere­­Alexandrescu D. Oh. a fost înaintat la gradul de maior, Alexa ;rfidol grad corespunzător pensiei ce primeşte­ Lopot. col. în retragere Mavrodin Vasile a fost înaintat i»e ziua de 15 Decembrie 1826 la gradul de colonel in retragere, corespunzător pensiunei ce primeşte­ 9 de zile, iar a treia va data restul anului Administrative D. Simion Georgescu, preotul piaşii Pochea din judeţul Covurlui, se numeşte in funcţiunea de subprefect al aceluiaş judeţ în locul d-lui crstian Goiciu, pus in retragere din oficiu pentru regul­area drepturilor la pensiune. In Monitorul Oficial de ori a apărut decretul regal prin care se aprobă pu­nerea în retragere din oficiu pentru limi­tă de vârstă, pe ziua de 26 Ianuarie 1927 a d-lui Emanoel Bonert­, subdirector­ul II la serviciul asigurărilor sociale din Cernăuţi. Diverse Ministerul de domenii a subscris suma de 100000 lei pentru pompieri. D. M. Manoilescu, subsecretar de stat la finanţe a aprobat ca ministerul de fi­nanţe să cumpere de 50000 lei bilete pen­­tru loteria Pompierilor. In caz când mi­nisterul va câştiga, milionul va fi îm­părţit funcţionarilor din minister. D. dr­ Busuiocescu, subsecretar de stat la ministerul de domenii se va înapoia Î11 Capitală la 3 Ianuarie, venind de la Braşov D. inginer Vidraşcu, directorul general al pescăriilor statului, inspectează băl­ţile statului din judeţele Dolj şi Roma­­naţi. Parlamentar japoai la 23 Decembrie. La 13 Decembrie s’.­uaţii­ parlamentului lifl­en­Hoe­n­o pentru mc şi în aceiaşi ai a fost f îi­mHate tie ambele Camere. In aceiaşi zi s’a anunţat că par­lamentul ia v­ocanţă d«da 29 De­cembrie până la 15 ianuarie 1927. Se aduce la cunoşt­iţa meseria­şilor mugurat' cu­ seri-Afa pomului .1 'Jrăciaa de 1& C *.:T hac­­ies ia 3 «1 1 Marin» va af^» 0° ‘’i pi ce Bu I® i«sjS»,t âam­asti f^rt­or­i). ■­.*­■ n­ația Generals a Absolverti­­lo. (^eoakilor ; apiriof»*, de Comerţ «C'îts Boral» din România, organi­ze. A pentru seara zilei de 15 Ia­nuarie 1927 ora 9, în Saloanele Pa* .aiului Sindicatului ZU -iştîîor din B-dul Carol No. 7, baiu auuai sub patrona­jul d-lui Cr. L. c cu­ Iași, miuletru! j . Biletele «e gtweee ar ■ âozare la Oi -lifTieria Palt!* ui i'-' • ;':1bou, 1, a Orogueri;; Roulea, (Jat, Joşilor 3'ibrii dui flotuitetul 95 u și la hi diat’-ei. «ia deschis dus în ilis­­î-fedilul de ri;e funeralii redat în uim- TE­ATEUL EI­ORIA CONTMMI4 C. TA­NASE Cel mai formidabil succes obţine Revista INTR’UN CEAS BUN! de N. KiruiESCU Toate duetele, terfetele şi numerile de dans sunt bisate. Cu o montare extra­ordinară, număr de dans special adus direct dela Paris. Pentru a nu da loc la aglomeraţii Publicul este rugat a-şi procura bilete din timp Matineu in toate Duminicile şi sărbători Preţurile obişnuite Partidul maghiar după cum ne infor­mează ziarele ce-i sunt afiliate — a ho­­târât să ceară Comitetului Agrar îm­proprietărirea cu câte 5 hectare a fiecă­ruia dintre foştii ofiţeri unguri din Ar­deal, invalizi. tucir­ea mititiilui BULETINUL INSTITUTU­LUI METEOROLOGIC CEN­TRAL Joi 30 Decembrie 1926 SITU­­ATUMN­EA. ATMOSFERI­CA IN EUROPA, orele 9 a. m. Situaţiunea atmosferică se caracte­rizează printr'o depresiune în Scan­dinavia şi alta în sudul Italiei şi an maxim barometric in sudul An­gliei şi Centrul Franţei. Tempera- t­urile au crescut în 80a­ndina­via şi centrul continentului, fiind cu­prinse între 13 gr la Marssala în vestul Siciliei şi minus 16 gr. la Yan-Mayen. Precipitaţiuni au că­zut aproape în toată Europa, mai abundente în Yugo-Slavia şi Scan­dinavia. D IN ROMANIA, orele 8 a. m. Timpul a continuat să se menţie ca şi în ultimele zile, cu cerul mai mult acoperit, pe alocuri ploae sau zăpadă în timp ce temperaturile se menţin ridicate, desgheţul fiind general, cu excepţia regiunii mu­i­­ioase. Vântul bate destul de tare Î11 nord şi vest, în timp ce presiu­nea atmosferei în creştere variază între 750 mm. la Cetatea Albă şi 758 mm. la Timişoara, iar tempe­ratura între 4 gri la Balcic şi vni­­■los 1 gr. la Sinaia şi Cristian Bra­şov. L A BUCURESTI-FILARET, ore­le 8 a. m.­­ Presiunea atmosferei 754 mm. Temperatura aerului 1 gr. Umifi­tatea 95%. Cerul acoperit şi ceaţă iar vântul dela Nord-vest cu 3 mps. Temp. maximă de ori 4 gr. Minima de azi noapte 0 gr. Ploae în uit. 24 ore 1 mm. — TIMPUL PROBABIL dela 1­0—31 Dec. orele 13. Cerul variabil dar mai mult aco­perit în nordul şi estul ţării unde vor cădea uşoare percipitaţiu. Vânturi potrivite din­spre nord vest. Temperaturile în scădere. CAPITALĂ IN BATRAN SE SINUCI­DE DE MIZERIE Intr’o cameră, din fundătura Ba­­tonului, 3, a fost găsit eri d. a. spân­zurat de un cârlig al tavanului, Aalman Leib Moscovici, de 97 ani. Bătrânul și-a curmat firul zilelor din cauza mizeriei. HOT ARESTAT Comisarul G. Vasi­liu, dela gara ,de Nord a arestat eri pe peronul ţârii, pe Kiss Bt. Layoe, care a ca­mis o spargere la croitorul Grigore Gteorgescu, din str. general Anghe­­escu No. 142. NENOROCIRE Copilul Traian Ionescu, din str. rupea de piatră 13, se juca eri d. a. cu o puşcă de salon în curtea caselor. Un glonţ tras de copil, a greşit ţinta unui pom şi a spart geamul neta uşa lui Avram Kaizerman din str. Nerva Traian 128. Întâmplarea a făcut ca în casa lui Kaizerman se găsească un oarecare ilerseu Avram din str. Vulturi 113, care a fost rănit în cap de glonţul trecut prin geam.­­ Rănitul a fost dus la spitalul Caritas. ÎNCERCARE DE SIM­U Maria D. Ia­nu, din str. Jules Mi­chelet, 3, în urma unei certe avute cu amicul ei Caton Mărăscu a în­cercat să se sinucidă bând o solu­ţie toxică. Sinucigaşa a fost dusă la spita­lul Colţea. UIDERE Călătoria martorilor şi in­­formatorilor pe t. r. R. Direcţiunea generală cft. a luat dis­­poziţiunea ca martorii şi informatorii, i­emaţi pe instanţele civile şi militare­­ afaceri penale, să călătorească gra­nt la clasa 111, în baza citaţiei sau mandatului de aducere, pe care va tre­­ui sâ-l prezinte, spre a fi vizat, la ca­rte de bilete din staţia de pornire. Ofiţerii, funcţionarii şi pensionarii sta­t­ului vor putea călători in clasa la car­­­re le dă dreptul carnetul de identitate d­acă va plaţi la casa staţiunii de plecare iferenţa care rezultă între costul bi­­sierului de clasa 111, cu reducerea res­pectivă la trenul cu care doreşte să ple­ce şi a unui bilet de cl. 11 sau 1, cu a­­celaşi tren. Martorii şi informatorii cari nu sunt ofiţeri, funcţionari sau pensionari de stat şi cari voesc a călători în cl. 1 sau 11, vor plăti la casa staţiunei de pleca­re diferenţa tarifară intre clasele res­pective şi cl. 111 care se consideră gra­­fită şi fără al* Asemenea călătorii nu se vor admite la trenurile exprese şi de lux, chiar cu plata diferenţei. Dispoziţiunea aceasta intră în vigoa­­cu începere de mâine 1 Ianuarie Jo­s­o— ICRE oaspete, presate, tescuite 1400-1500 • Şampagne Etual pe gustate 150. I V nuri de masă desert Cotnar 1912, I o. Struguri, pere, mere, cu şi fă­ră coşuleţe, selecte şi varietăţi IULIAN, Luterană, 8 UN HIUON UI Iacă daţi turm­a IOO pen­tru pompieri_______ 3­ 00^3» - Jefuirea şi incendierea unui vas turcesc Constanţa 30 Decembrie. — De mai mult timp operează în Marea Neagră bande de piraţi bulgari,cari atacă atât oraşele de pescari de pe lângă coaste, cât şi vasele de transport ce se găsesc în larg. Un astfel de atac s’a produs zile­le acestea asupra corăbiei turceşti «Barra» ce transporta mărfuri de la Constantinopol la Odessa. Cora­bia făcân­d o escală la Burgas, spre a lăsa o parte din transport, s’a in­­dreptat, apoi, spre Odessa. Banda de piraţi care o suprave­a­ghea a urmărit-o în larg şi au tacat-o. Ocupând corabia, piraţii au jefuit pe marinari şi comandant, au ridicat toate valorile şi apoi au silit pe marinari să se scoboare in­­tr’o luntre legată de corabie. După ce s’au scoborât şi el, pira­­ţii, au dat foc corăbiei şi au dispă­­rut spre ţărmul bulgar. Se crede că aceşti piraţi au la ac­tivul lor şi multe victime, mai a­­­es Ruși, dintre cei ce se reintorc în Rusia. Congresul de la Paris ! Permisele şi r­enfctaţiie pentru selecţionarea *valabie pe C­F. R. şi după plantelor agneole 1 Mihăr& La Paris B’a ţinut zilele trecute un congres internaţional pentru selecţiona­rea plantelor agricole. România a fost reprezentată prin d-nii: dr. Andronescu, inspector general agricol şi profesor dr. Munteanu de la Academia agricola din Cluj. Delegaţii români au făcut cunoscut congresiştilor tot ceia ce s’a lucrat la noi, in şcoalele de agricultură şi ferme, în legătură cu selecţionarea plantelor a­gricole.­­ Congresul a decis să editeze o revistă lunară in limba franceză şi un catalog cu descrierea varietăţilor de grâu mai importante din fiecare ţară din lume Prin catalog se vor stabii pentru tot­deauna numele varietăţilor de grâu şi caracterul lor botanic şi agricol. Acest catalog mai are menirea de a facilita standardizarea şi comerţul mon­dial al grâului. Un milion lei Dacă daţi numai ICO pen­tru pompieri Direcţiunea generală a căilor ferate face cunoscut că se prelungeşte numai permisele anuale temporale şi cu plata precum şi toate cornetele de identitate cari expirau la 31 Decembrie 1920, pre­lungite cu viza trimestrială din Oc­­tombrie 1925-Permisele de o singură călătorie, for­mat 2 bis (adică acelea de cutp­ire gal­benă, albastră şi cafenie, eliberate în man cantităţi de ministerul comunica­ţiilor) sunt în fine anulate pe ziua de ■31 Decembrie, ora 24, afară de permi­sele funcţionarilor administraţiilor stră­­ine de căi ferate, emise şi după 1 oc­­tombrie 1936. Aceste permise gratuite, de o singură călătorie, vor fi valabile până la expi­rarea termenului lor de trei luni, dela data emiterii. ------oxo——— Numărul sosmurilor în Germania crește Berlin 30 (Rador). — In prima jumătate a lunei I decembre numă­rul someurilor în Germania a cres­cut cu 6,9 la sută atingând cifra de 95.000. VICT,"*ll8'l IM. 1.1.1......................... I CADOUL CEL MAI FRUMOS ȘI UTIL ESTE CREIONUL MECANIC EUEKSHARP si toiul rezerviar Wahl-Pen Orig­na« americana »dele diferita In au r, a­gint, placaj si ebonită Librăria bOCâO & Co., a. A. CADOURI utile pentru mic si mare — mai eftin ca ori­unde la SOCEC & Co. S. A. Victoriei 13 MARTINUS K1JHOFF - Literarle-Editorl - La Haye A­AP Abut­i (Olanda) LA GRANDE ROUMANIE Structura ei economică, sociala, innunciara, politica si In­ special boflulele sale de C. O. ROMM£NHO£LGR, Consul General al Rom­aniei VII1 x 720 pagini în 8 (în octav Prețul 6­0 florini, legat 8 florini

Next