Cuventul, februarie 1927 (Anul 3, nr. 674-697)
1927-02-02 / nr. 674
SE ÎNGRIJEȘTI SECOrmBATE Toate maladiile CAILOR, respiratoare, PRIN ÎNTREBUINȚAREA PASTILELOR ANTISEPTICE '——------------VALDA FAC SIML REDUS, AL CUTIEI' OC VÂNZARE LA. TOAT6 farmaciiule Curierul judiciar ----perooo- DAŢI IN JUDECATA PENTRU FURTURI CU SPARUIRI D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu, de la cap. 7, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pentru o serie de furturi simple şi furturi cu spargere pe Antofie ştefan şi Aurel Boeru, cari sunt arestaţi. Tot arestaţii au fost trimişi în judecată pentru tăinuire: Suzana Marin, Parize, Surculescu, Toma Niculescu, Paul Folotescu. TERMINAREA INSTRUCTIEI IN AFACEREA ALSCHER SI CAMPUS ORUMANIA DEFINITIVA D. judecător de instrucţie al cabinetului 5, Papadopol, terminând cercetările în afacerile săvârşite de Alschek şi Campus, a dat era ordonanţa definitivă de dare în judecată a lui I. Alschek şi Lazăr Campus pentru delictele de bancrută simplă, abuz de încredere şi excrocherie. Din raportul de expertiză a d-lor experţi reese că aceşti doi posoado-bancheri, au sold deficitar de 5 milioane lei. După situaţia reală au sold deficitar de 15 milioane lei. Ci au fost trimişi in judecata tribunalului corecţional BANCRUTA FRAUDULOASA Parchetul a deschis acţiune publică pentru bancrută frauduloasă împotriva comerciantului Isac G. Albert din str. Câmpineanu 15. Cu facerea cercetărilor a fost delegat de judecător de instrucţie al cabinetului 3, Codin Ştefănescu. PROCES DE TRAFIC DE INFLUENŢA ŞI ESCROCHERIE Sub trecuta guvernare averescană, când afacerile erau în toiuşi goana după rapidă îmbogăţire era aprigă, la Bucureşti, în oraşele din provincie, peste tot, nu era vorba decât de afaceri. Astfel, la Târgovişte, cu dr. Const. Popescu, deputat, membru în comisia interimară şi director al băncei ţărăneşti din localitate, a confundat toate aceste demnităţi cu un singur scop: prilejul nemerit de a se îmbogăţi. Cumulând calitatea de director al băncci ţărăneşti cu cea de membru în comisia interimară, d. dr. Popescu încheia contracte de aprovizionare intre banca ţărănească şi primăria oraşului Târgovişte, pe muc, cu influenţa de deputat, le aproba la centru. Contractele erau încheiate în scopul aparent ca banca să aprovizioneze primăria locală cu alimente: făină, grâu de măcinat, ovăz pentru vite. După ce obţinea aprobarea, d. dr. C. Popescu, de conivenţă cu un comerciant I. Braunstein, specula aceste alimente realizând câştiguri însemnate. In urma cercetărilor făcute de juducătorul de instrucţie al cabinetului de pe lângă tribunalul Târgovişte, d. dr. C. Popescu şi I. Braunstein au fost arestaţi şi daţi în judecată, cei dintâi pentru trafic de influenţă (art. 146 c. p.), cel de al doilea pentru abuz de încredere. In unul de judecător de instrucţie l-a pus în libertate pe cel dintâi pe o cauţiune de 30.000 lei, iar cealt pe o cauţiune de 15.000 lei. A mai fost dat în judecată, prin aceeaşi ordonanţă definitivă şi un comerciant Avram Istăcescu, care, profitând de învăumăşeagul acela de afaceri, a săvârşit şi el, în legătură cu contractele băncei, o escrocherie în dauna primăriei Târgovişte. Procesul urma să se judece la Târgovişte. Inculpaţii au făcut cerere de strămutare pe care s. II a înaltei curţi de casaţie le-a admis-o strămutând procesul la Bucureşti. Procesul s’a înfăţişat ori la s. H civilo-corecţională a trib. Ilfov, prezidat de d. judecător Gradişteanu. S’au luat interogatoriile inculpaţilor, după care procesul s’a amânat la 11 Februarie. DIVERSE La s. III c. trib. Ilfov, prezidată de d. judecător Mayer, asistat de d. judecător Florin Foişoreanu, a început judecarea procesului neregulilor de la The Bank of Românie. Procesul s’a amânat la 29 Martie. — Procesul neregulelor puse în sarcina fostului director general al închisorilor, I. Ionescu-Mariţa din lipsă de procedură, s’a amânat la 1 Martie. Apoi a fost sosit şi timpul să se facă o unificare cât mai desăvârşită în toate domeniile şcoalei. Şi însfârşit, dacă e vorba de unificare, care altă categorie de oameni din această ţară avea misiunea să muncească, înţeleagâ şi să dorească mai mult unificarea pe toate terenurile, dacă au invăţătoril ce e drept cu ocazia unificării 11 a fost prudent, că nu sa ţinut seamă şi de unele lucruri bune existente în aceste părţi. Dar nu toţi inspectorii ajunşi aici din vechiul Regat au fost oameni cu perspective largi, pătrunzători şi înţelegători a situaţiilor specifice din Ardeal. Unii au ştiut să realizeze opera unificării, căutând şi dând soluţii potrivite chestiunilor specifice, fără a produce nemulţumii. Şi în acele regiuni şcolare nici până astăzi învăţătorii n’au nimic de reclamat. Dar au fost alţii, cari faţă cu stările specifice îşi făceau o ambiţie deşartă de a-şi impune mentalitatea specifică. Ei considerau de favoruri şi avantagii drepturile pe este învăţătorii ardeleni se câştigară cu grele lupte de decenii şi în care i-a pus evoluţia şcoalei de aici. Şi atunci rapoarte în scris şi verbale la Bucureşti, pentru a se pune odată capăt favorurilor de care se bucură învăţătorii ardeleni, căci sitiţt e periclitată marea operă a unificării şcolare. Avem la îndemuână acte şi rapoarte din care reese cat de plastic ştiau aceşti domni inspectori să prezinte Ministerului din Bucureşti pericolul ce ameninţă unificarea invăţamântului, dacă favorurile acordate învăţătorilor ardeleni nu vor fi retrase, ln special s’au remarcat primre inspectorii categoriei din urmă d-nii Gheorghe Stoenescu şi Hanton Constantinescu. in regiunile şcolare păstorite de dioremiai mare numârul acelora, cari se simt stânjeniţi in drepturile lor câştigate. Rapoartele defavorabile despre sitaţia de aici făcute de către inspectori în Bucureşti şi-au găsit pe adevăratul lor interpret. Era fostul director general al învăţământului priami-normal, d. Petre Ghiţescu. D. Petre Ghiţescu, încă cam din anul 1920 a lăsat a se înţelege, că nu se poate împăca cu frgul de a vedea lucrurile a învăţătorilor din Ardeal. Astfel erau toate bine aranjate când la începutul anului 1924 a apărut ord. Ministerului No. 154338/1923 în care între altele se zicea, că motul de încadrare în leafă a învăţătorilor ardeleni ma departe nu se admite fără trecerea examenului de definitivat şi înaintare, etc. Ne putem inchipui, cât de dreaptă a fost această măsură şi ce penibilă impresie a produs în rândurile învăţatorilor avizaţi, când mulţi dintre ei trecuseră de mult peste vârsta şi tipul de serviciu ce-i prevedeau legile şcolare din vechiul Regat, pentru a fi în drept a te supune la examenul de definitivat şi înaintare, precum şi ca să li se facă inspecţiile speciale. Deodată cei, cărora până atunci li se spunea că sunt favoriţi, au ajuns a fi cei mai neîndreptăţiţi şi degradaţi. Noroc, că dispoziţiile acestui ordin nu s au aplicat pe toată linia numai în regiunile şcolare mie dlor inspectori Gh. Stoinescu şi Hariton Constantinescu şi numai în parte rare cazuri faţă de câte un coleg din alte regiuni şcolare. UN ÎNVĂȚĂTOR DIN ARDEAL Duelul Al.I. Teortoreanu- dr. Vârnav Vineri după amiază a avut loc la Societatea de Tir din Capitală duelul între d-nii Al. O. Teodoreanu—dr. Vârnav. ,au schimbat patru gloanţe fără rezultat. Adversarii s’au împăcat pe teren. Un mare furt de bijuterii în Capitală Jockeyt Stecker complice Un mare furt de bijuterii s’a săvârşit Sâmbătă în Capitală. D. general C. Răzvan constatând lipsa a diferite bijuterii in valoare de peste două milioane lei, precum și a diferite obiecte casnice în valoare de peste 100000 lei, a reclamat cazul prefecturei poliţiei şi d. comisar Aurel Ionescu a fost însărcinat cu cercetările. Poliţia a stabilit că autorii furtului sunt menagera d-lui general, Constanţa Lebrun, zisă Dumitrescu şi concubinul ei, jockeul Stecker. Toate bijuteriile şi mare parte , obiectele de valoare furate au fost găsite îngropate în pivniţa casei lui Stecker. Autorii turla lui au fost înaintaţi parchetului care i-a depus la Văcăreşti. Jockeul va fi expulzat. L furt ----- Scandalul „Cufturei " itiutrăie Ulii LUJ (Continuarea articolului de pag. l-a; ’a făcut prituri act arbitrar al d-lui director Z. Bârsan care-l priveşte. Primiţi etc. ) Bogdan-Duisă W. Dragaţi , Cluj, 27 Ianuarie 1927. Va să zică d-na Bârsan joacă din nou. Dar nu în urma unei hotărâri nejustificate — a comitetului de eatură, cum anunţasem noi. Ci după simplă dispoziţia abuzivă a d-lui . rector, inpotriva părerii fundate chip explicit a comitetelor, reunite ale teatrului. Si anume — atragem atenţia d-lui ...ş — au protestat d-nii N. Drăganu şi G. Bogdan-Duică, ambii pro, »ori ai universităţii eujene. Are nici o valoare un asemenea prost . Nu mai înţelegem nimic ! Ce e petrece la Cluj, şi care sunt înalte protecţii de care se bucură d-1 Ilarsan, încât fără nici un fel de pudioare se poate deda, nepedepsit, iat felul de abuzuri . D-l Ştefânescu-Voangă demisioneazâ motivat. Nu se ia nici o mâna. D-1 Bârsan continuă a„ administra. Demisionează actori şi di-actori de scenă. Protestează meniuri în comitet, la râs nimic. Ministrul ordona anchetă. Ancheta stadeste lucruri grave. Dar hotărârea iitarzie. Iar d-1 Bârsan operează, este o sfidare. Încă odată, d-1 ministru e dator așa o hotărâre. O așteptăm. Avem _ informaţâimi din celle mai precise ca trenuri cu jandarmi transporta noui efective în Bucureşti, — şî servesc la numeroase desîac»j*-\ ca şi cum ar fi tremur, militare în .tmp de manevră. Această manevră este în orce cas ciudată şi lumea care altă, călătorind, aceste transporturi, începe să se alarmeze. E sigur că jandarmii nu sunt puşi în circulaţie pentru.... interesele apărărei naţionale. Iar în fără e destulă linişte. — oro— Adunarea generală a „Intinaiului transinor“ Alegerea noilor membri în comitet, jurii de onoare şi cenzori Duminică dimineaţă sa ţinut adunarea generală anuala a «Sindicatului Ziariştilor» in palatul propriu din strada cantacuzino. A prezinut d. Patnin treicaru, preşedintele sindicatului. D-sa a facut o expunere asupra situaţiei morale şi materiale a sindicatului in cursul anului 1926 si a facut elogiul fostului preşedinte, decedatul Barbu Voinescu. Adunarea a dat necuaroare comitetului de gestiunea sa. Continuându-se cu ordinea de zi adunarea a procedat la alegerea a patru noui membri în comitetul de conducere, în locul ce g ieşiţi la sorţi. In urma votului au fost aleşi d-nii: Em. Ciuceanu («Universul»), N. Georgescu («Neamul Românesc»), G. A. Mitache («Cuvând»), şi Al. Săndulescu («Viitorul»). Deasemenea au mai fost aleşi în juriul de onoare dnii: V. Bilciurescu (Universul»), M. Mora («Universul») şi I. Totu («Viitorul»), iar ca cenzori dnii: Naum Apostoles(«Indreptarea») şi Haralamb Ionescu («Universul»). Procedându-se apoi la alegerea de noi membri în sindicat, din 22 de candidaţi au fost declaraţi aleşi (în ordinea numărului de voturi) d-nii: Vladimir Ionescu («Cuvântul»), C. Şoldan («Universul»), Isaia Tolan («Cuvântul»), M. Predeseu («Universul») şi Al. Cazaban («Viitorul»). CUVÂNTUL Dezbaterile parlamentare I . A îl E R A Şedința de la 31 Ianuarie Se deschide la orele 3 luni. sub asigurări de stabilitate pentru per-preşedinţia d-lui C. Brăescu. Pe banca ministeriala d-nii general Văleanu, Dori Popovici, Mitilineu, general Ionescu, Meissner, senatul C. F. R. precum şi participarea la beneficii sub formă de prime şi alte avantaje. Articolele se votează fără modificări Se votează nemodificate art. 17- 40. La art. 41, d. D. R. Ioaniţescu, propune un amendament, prin care cere ca şi industria mică naţională, să se bucure de reduceri la transporturi Amendamentul este respins. La art. 42 tot d-sa, cere ca transporturile cu caracter politic, în vederea manifestațiilor congreselor de partid, etc., în nici un caz, să nu fie avantajate de reduceri sau gratuități. (Ilaritate pe băncile majorității liberale). VOCI : Asta-i o aberaţie. Se votează nemodificate şi restul articolelor. Votul în total cu bile se amână pentru şedinţa viitoare. Şedinţa se ridică la orele 6 şi jumătate. Comunicări -----OXO D, general IANCOVESCU (majoritar) supune Adunărei doleanţele invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război întruniţi Duminecă în congres. Roagă guvernul şi Camera să acorde toată solicitudinea dezideratelor formulate la congres. D. preşedinte BR.aleSUU promite că va stărui pe lângă membrii guvernului ca doleanţele expuse de d. Iancovescu să fie aduse la îndeplinire cât mai curând. D. TONI (iorgist) arată că in valiza congresişti au fost aruscaţi de armată, atunci când ei manifestau paşnic pe străzile Capitalei D. V. V. HANEŞ ia act cu satisfacţie de Ueeiuravia preşedintelui dunării expunându-şi totdeodată speranţa că guvernul va veni in curând cu o reformă sănătoasă pentru îndreptarea situaţiei invalizilor orfanilor şi văduvelor de război. Pretinsele societăţi, cari îşi arogă dreptul de a apara interesele invalizilor trebuesu desfinţate. D. Hayes cere înfiinţarea de căminuri pentru orfanii cari se găsesc intro stare mizerabilă. A. B. btA spune că problema ascutata azi de antevorbitori are mare importanţă naţională. Nu voiu, adauga d. Laza—să se disunta regenua suferuiţeior aceor cari s au jernit pentru realizata aspiraţiilor româneşti. Pentru aceasta, invalizii cer mai mire decât vorbe; ei cer soluţionarea imediata a nevoilor lor. Anunţa constituirea unui birou parlamentar care se va ocupa cu voleanţele invalizilor, văduvelor şi banilor de razboiuluv.la partidul liberal să-şi trimeată un delegat. .. V. BRATIANU crede că rezolirea acestei probleme depinde de osibilitaţile financiare ale statului. D. N. N. SAVEANU susţine şi d-sa acest lucru, stăruind pentru mărirea prevederilor bugetare. D. general IANUOVECIU dă explicaţii cu privire la modul cum au fecui-o manifestaţiile de Duminecă ale invalizilor. D. general VALEANTI în numele guvernului, răspunde că va avea dată solicitudinea pentru invalizi, orfani şi văduvele de război. D. MITILINEU depune un proiect de lege pentru ratificarea unei convenţii internaţionale P. T. I. încheiată la Stokholm. D. FLOREA (naţ.-ţăr) cere ministrului de lucrări publice să ia măsuri pentru reptirarea drumuriui din Satu Mare. D. MEISSNER, recunoaşte că situaţia drumurilor este destul de rea nu numai în Satu Mare, dar în toată ţara. Noua lege ce se va întocmi va da posibilitatea guvernului să creeze mijloace pentru îndreptarea acestei situaţii. D. ION BUZDUGAN semnalează pus candidat, şicanele ce se fac de către organele fiscale, ţăranilor din Basarabia, cărora li se cer plata integrală a loturilor de pământ. Vorbitorul cere amânarea acestor plăţi, descriind situaţia nevolnică a ţăranilor. Miniştrii de Agricultură şi Finanţe au datoria să intervină de urgenţă. LEGEA DE ORGANIZARE C. F. R. Discuţia pe articole Intrându-se în ordinea de zi se începe discuţia pe articole a legei de reorganizare a căilor ferate. La art. 4 d. A. C. CUZA cere suprimarea alimiatului privitor la cooptarea a doi reprezentanţi ai capitalului străin în consiliul de administraţie. D. general VALEANU susţine că formula din proeict este destul de practică şi trebue menţinută. D. V. MADGEARU, propune un amendament prin care cere ca în consiliul de administraţie al C F. R. să fie reprezentate: competinţa prin 3 ingineri cu o vechime de cel puţin 5 ani la căile ferate ; Statul, printr’un reprezentant al ministerului de Finanţe ; Ştiințele economice, etc. D. general VALEANU combate amendamentul. Articolul se votează nemodificat. D. D. R. IOANIŢESCU la art. 10, evidențiază necesitatea de a se preciza incompatibilitatea între calitatea de furnizor al căilor ferate şi cea de membru în consiliul de a aministraţie. Articolul se votează nemodificat în urma stăruinţelor d-lui Văieanu La art. 11 d. D. R. TO ANTIFSCU propune un amendament în sensul "de a se da membrilor consiliului de administraţie, toate garantele de stabilitate. Dacă se respinge a-. ’est amendament — subliniază vorbitorul _ atunci guvernul dovedeşte că voeşte să introducă poli- Moianismul la OF. RD. R IONUFI CU la cuvântul şi la art. 1* cerând să se prevadă SENATUL .Ş edinta dela 31 Ianuarie La orele 3.40 şedinţa s’a deschis sub preşedinţia d-lui Darvari. Erau de faţă d-nii miniştri Gr. Tranculi şi Cudalbu. D. ST. POPF (naţional-ţărănist) face o comunicare asupra neregulilor dela liceul de fete din Ploeşti, şi cere mai multe acte şi dosare asupra acestei chestiuni, D. GR. TRANCU-IAŞI depune proectul de lege pentru Camerile de muncă şi înfiinţarea consiliului superior al muncii. D. ministru al muncii cere urgenţa. D. ST. UERUB.DE protestează contra urgenţei şi spune că se pierde vremea cu discuţii personale şi când este vorba să se discute o lege se cere urgenţa. D. TRANU-IAŞI spune că acest proect a fost trimis la Camerile de comerţ şi la Uniunea Oamenilor de comerţ aşa că d. Cerchez putea avea cunoştinţă despre proect. D. TNGALA (majoritar) arată că d. Cercez are dreptate că în secţiuni logie se trec cu o mare iuţeală, Ară să fie studiate în mod serios. Se mai depune proectul de lege ,pentru expropierea pentru utilitatea publica a imobilului din str. Popacare, proprietatea minorilor Kiosani. Şedinţa s-a ridicat la orele 4, senatorii au trecut apoi în secţiuni, astăzi şedinţa la orele 8 jumătate. La şedinţa de eri a Senatului a dat parte şi d. Pan. Halippa, noul es al judeţului Chişinău. Rezultatul alegerii de senator de,a tşinu Reuşita d-lui Pan. Halippa Sâmbătă s'a efectuat în jud. Lăpuşna, alegerea parţială de senator, în locul roman vacant prin demisia d-lui Tirolsohn. La această alegere guvernul n’au întrunit: D. PAN HALIPPA (naţional-ţărănist), 8520 de voturi și d. ANDREI IONESCU (torgist) 2014 voturi. 1. Pan Halippa a fost proclamat ales. D. Goga şi statuia lui Mihail Eminescu din Iaşi Iaşi 31. D. colonel Manolache, preşedintele comitetului de acţiune pentru ridicarea în Iaşi a monumentului lui Mihail Eminescu, a primit înştiinţarea de la Sadoveanu că d. ministru Goga a donat 100.000 lei pentru sporirea sumelor necesare statuei din Iași. D. ministru de interne a promis că în curând va da și alte sume. -------Go.joo------ Moartea lui Cantacuzino* Paşcanu Const. Cantacuzino-Paşcanu a murit, într’o clinică de la Neuilly, în urma unei operaţii. Defunctul a fost de două ori preşedinte al Camerei şi era, acum, senator de drept. Cantacuzino-Paşcanu care-şi avea domiciliul politic la Roman, a fost unul dintre cei mai intimi şi devotaţi prieteni ai lui Take Ionescu, pentru care a părăsit, în 1908, partidul conservator, fiind unul din fondatorii partidului conservator democrat. Spectacole TEATRUL NATIONAL: Greşala lui Dumnezeu. TEATRUL REGINA MARIA : Moartea civilă. TEATRUL MIC : Prostul. TEATRUL FANTASIO: Azaia. TEATRUL EFORIA : Vivat ! TEATRUL CENTRAL : O nuntă la ţară. n chestiunea dzolvării I ligio -----«pîtîoo Enervarea din rândurile minoritarilor.-Ziarele maghiare şi declaraţiile d-lui dr. Uticu.-Consiliul va fi dizolvat Braşov 31. — Ziarele «Brassói Lapok» şi «Kronstandtischer Zeitung» din 29, 30 şi 81 Ianuarie, publică în fruntea lor o parte din reportajul ziarului «Cuvântul» referitor la disolvarea consiliului comunal din Braşov. Comentând acest reportaj cu o violenţă de limbaj, pe care o uitaseră de câtva timp, ziarele acestea organizaţiile politice locale, care se ridică, cu vehemenţă, împotriva atitudinei adoptată de organizaţiile politice locale, cari cer disolvarea consiliului municipal din Braşov. Ziarul «Brassói Lapok», într'un articol de fond, critică, pe două coloane, declaraţiile făcute «Cuvântului» de d. dr. Laţicu, preşedintele organizaţiunei locale averescane, şi prefect al judeţului , declaraţii pe care d. dr. Laţicu le menţine în sensul că anacronismul — care’l constitue consiliul comunal — trebue distrus. Consiliuli comunal — după declaraţiile d-lui dr. Laţicu trebue dizolvat şi înlocuit fie printr’o comisiune interimară, fie printr-un alt consiliu, ca rezultat al unor noui alegeri. Alcătuirea unei liste comune a românilor Pentru cazul din urmă, organizaţiun de politice locale sunt de acord pentru alcătuirea unei liste comune, desemnându-se, de fiecare organizaţie, un număr proporţional de candidaţi, spre a da, astfel, posibilitate de reuşită listei cetăţeneşti româneşti. Conform cu hotărârea organizaţiunilor politice, d. dr. Moga, primarul municipiului, a primit, de la organizaţiunea averescană însărcinarea de a cere d-lui ministru de Interne şi să solicite şi d-lui general Averescu obţinerea unui decret de dizolvare a consiliului, spre a se putea aduce, astfel, linişte în sânul populaţiei din Braşov şi a se înlătura în mod definitiv, preponderenţa pe care minoritarii au instalat-o în gospodăria comunală. Pentru lămurirea d-lui Goga, a fost adusă, ieri, de către d. dr. Socaciu — care a plecat să supue bugetul spre aprobare — şi darea de seamă, în extenso, a discuţiilor ceau avut loc în cele două şedinţe comunale. Domneşte părerea generală că, chiar în cursul acestei săptămâni, consiliul comunal din Braşov va fi dizolvat. Fruntaşii politici locali despre atitudinea minoritarilor Faţă de atitudinea enervantă adoptată de fruntaşii minoritarilor am ţinut să aflăm părerea fruntaşilor politici locali din toate partidele. * D-nii dr. Deliu şi Valeria Branişte din partidul naţional ne-au declarat că ei sunt solidari cu declaraţiile făcute de d-nii Voicu Niţescu şi Aurel Dobrescu. Ei înţeleg ca, în această chestiune, să treacă peste orice considerente politice şi să se alăture hotărârii ce vor lua toate organizaţiile politice româneşti, pentru a determina guvernul să adopte o atitudine fermă faţă de manifestaţiile iredentiste ale minoritarilor locali. D. Alexandru Lapedatu fost ministru liberal, venit aci cu ocazia unei conferinţe ne-a declarat că — atât ca şef al partidului liberal din localitate cât ca şi ca român — nu vede altă soluţie, decât aceea pe care o vor adopta toate organizaţiile locale. D. Al. Lapedatu s’a arătat surprins că guvernul a lăsat să se ajungă la încordarea relaţiilor dintre minoritari şi români şi că nu a găsit, până acum, soluţia împăciuitoare, în conflictul cu exponenţii minoritarilor. CORESP. ISPRAVA UNUI ESCROC Promiţând unei fete că o va lua în căsătorie a înşelat-o luându-i banii In ultimul timp se pripăşise în Capitală un cunoscut escroc sentimental anume Traian Lintea, originar din oraşul Caraş (Transilvania), fost funcţionar la administraţia financiară din Oradea Mare. Venit în Capitală, unde nu avea nici o ocupaţie tânărul escroc, s’a introdus prin câteva familii, cunoscând după puţin pe fata Maria Spoială, de profesiune maniqurieasă. Cunoştinţa între cei doui, a devenit repede o adevărată prietenie, şi nici n’a întârziat propunerea unei căsătorii fericite. Hotărârea fiind definitiv luată, într’una din zilele trecute, s’au prezentat ambii la oficiul stărei civile unde au introdus formele de căsătorie. Motivul căsătoriei era faptul că escrocul aflase că fata Maria Spoială, avea din economii adunată o sumă de bani, pe care intenţiona să pune mâna. Escrocul retrage actele A doua zi după depunerea hârtiilor la oficiul stărei civile, escrocul s’a prezentat la birou şi a retras actele. Acest lucru l’a ţinut ascuns şi biata fată nutrea în fiecare zi, speranţele unei căsătorii. Escrocul pretextând că termenul căsătoriei este mai îndelungat, a propus prietenii lui, să facă un voiaj cu el, la Oradea Mare. Plecaţi la Oradea Mare, au locuit la un hotel şi după câteva zile, terminându-se banii, escrocul ia cerut un livret de la banca Marmorosch Blank, unde mai avea economii adunate în sumă de 16 mii lei. Victima furată şi de ultimul ban Insistenţa pe care escrocul o punea să i se dea livretul, deoarece după câteva zile, va încasa bani, şi va restitui suma, a dat să înţeleagă fetei că are de a face cu un escroc. Refuzul de a-i da livretul n’a descurajat pe escroc, şi într’o noapte ia furat livretul şi a dispărut, lăsând pe Maria Spoială la hotel. Escrocul a încasat banii cu ajutorul altei femei Având în posesie livretul escrocul s’a prezentat la bancă prezentând pe o altă cunoştinţă drept Maria Spoială şi a încasat banii. După încasarea banilor, escrocul a scăpat şi de a doua prietenă cu multă uşurinţă, plecând la Spin. In acest oraş, părându-se că este suspectat, a plecat în Timişoara unde a rămas câteva zile. De la Timişoara sosind în Capitală, agenţii de la siguranţa Capitalei Petre Iliescu şi Vasile Ionescu, au pus mâna pe escroc, aducându-l la prefectura de poliție. Comisarul Scarlat Haralamb anchetează cazul. Victima încearcă să se sinucidă Maria Spoială nuna să ia un hotel fără nici un ban, văzând nenorocirea în care căzuse, a încercat să se sinucidă. A fost însă salvată la timp. Cu ajutorul bunei voinţe a locatarilor din hotel, nenorocita fată, căzută victima unui escroc, a căpătat printr’o listă de subscripţie, suma de bani necesară, cu care a venit în Capitală. Rezultatul anchetei a dovedit că numele escrocului nu este adevărat; el se numeşte Vasile Lebrun zis Bucuţă, cunoscut pungaş şi frate cu cunoscuta pungăşoaică Constanţa Lebrun. D După terminarea anchetei, escrocul cu actele dresate, va fi înaintat parchetului. Propaganda culturală n ţară Revizorii şcolari din întreaga ţară au fost convocaţi eri dimineaţă la Casa Şcoalelor in vederea unei consfătuiri la legătură cu propaganda culturală la ţară. A prezidat d. ministru I. Petrovici. După cum se ştie mai de mult țara a fost împărţită ia şapte regiuni culturale având centre şi subcentre culturale. Se vor organiza şezători festive de două ori pe lună in toate centrele le care sunt obligaţi să participe toți membrii corpului didactic. Asemenea şezători se vor fine fi la sate. Directivele pentru organizarea culturală vor fi date de comisia centrali culturală care va funcționa pe lângă Casa Şcoalelor. Activitatea centrelor culturale va incepe in fiecare an la 15 Octombrie fi ve dura până la 15 Mai. Chestiunea asigurărilor de boală Ministerul muncii, a terminat răspunsul ce trebuie dat Biroului internaţional din Geneva, cu privire la chestiunea asigurărilor de boală care figurează pe ordinea de zi a conferinţei ce va avea loc la 25 Mai la Geneva. Ministerul s-a pronunţat pentru principiul asigurărei obligatorie contra boalei a salariaţilor, principiu admis şi legislaţia noastră actuală , probabil ca asupra acestei chestiuni conferinţa să adopte un proect de convenţie. Asupra celor două materii de pe ordinea de zi şi anume : Libertatea sindicală şi metoda de fixare a salariilor minime în special pentru cei cu domiciliul în industrii, conferinţa va face discuţie generală examinând legislatura din fiecare stat şi va încerca să degajeze principiile generale ce se impun pentru a fi cuprinse în deciziile sale. Aceste decizii vor fi amânate pentru anul viitor.