Cuventul, martie 1928 (Anul 4, nr. 1032-1056)

1928-03-01 / nr. 1032

CUVÂNT­U­L REMAUJi* XtKXCA.tTXT RENAUltr REMAUXT atEICA.TTX'P SlEJ«A.17XiW^ plP RENATOX MKAVXtJ Torpedoul 6/15 CV. normal l@l 145.000 „Monasix“, 6 cilindri „ 21î?.0©0 10/25 CV. normal „ 200.000 15/3­5 CV., 6 cil. normal „ 300.000 „VIvasix**, 6 cilindri ,, ^SO.OOO REPREZENTANȚI GENERAU m. CRISTEA & C-Se., București Noile modele de automobile R­ENAULT Conducerea interioară Lei 200.000­­»­it ii ii REPREZENTANT! GENERALI m. CRUS­TEA & C-Se., București 6/15 CV. de lux „Monasix“ de lux 10/25 CV. de lux 15/35 CV. normal „Vivasîx“, 6 cilindri 230.000 315.000 390.000 4­90.000 DESBATERILE PARLAMENTARE Şedinţele de la 28 Februarie C­AMERA Prezidează d. N. N. Săveanu. Pe badea ministerială d-nii I. G. Duca, O. Argetoianu, Incuieţ, Nia­ D. C. XENI. Rog onorata Aduna­re să-mi în­gădue a evoca, de la a-a ceastă tribună, memoria unuia din­tre cei mai excepţionali bărbaţi po­litici ai generaţiei noastre, şi să fac apel la prieteni, ca şi la adversari, pentru împlinirea unei pioase da­torii. Vreau să evoc memoria lui Take Ionescu. Cu cât­ anii trec, cu cât povara problemelor zilei apasă mai greu pe umerii noştri, cu cât vâltoarea patimilor politice ne face mai ne­cruţători unii faţă de alţii şi dă a­deseaori luptelor noastre parlamen­tare aspecte regretabile, cu atât no­bila imagine a lui Take Ionescu ne revine m­ai des, cu atât ne uităm în­că neconsolaţi la locul pe care l-a părăsit. Nu simt de loc nevoia să fac azi elogiul personalităţii sau a înfăp­tuirilor lui.‘E oare cineva care să nu te cunoască! Şi apoi, Take Iongescu era dintre aceia cari n­u au nevoie de panegi­ricul prietenilor, pentru a putea bate la poarta Istoriei. Take Ionescu a forţat chiar ad­m­iraţia adversarilor săi şi, dintre ei, daţi-mi voe ca, în acest ceas, să nu amintesc decât cuvintele cu cami­­.,an­­ C. Brătianu plângea pier­derea lui. «Amic omagiul nostru pios — zi­cea marele şef al partidului naţio­nal 'liberal — memoriei acelui pui i­lu-fiu, al cărui nume strălucea din­colo de graniţele noastre, aceluia i a fost gloria tribunei române, aceluia care, la realizarea unităţii naţionale, a putut zice: «Mare a fost partea mea», şi care constitue o figură strălucită şi reprezenta­ti­va a luptelor pentru desvoltarea Biputâniei Moderne şi pentru între­­g­i­t­a neamului». Ci mai măreţ omagiu de admira­ţ­ii nu poate încorona numele .­­.. Barbat de stat. lotuşi, Take Ionescu nu-şi are îm­i­usţui in Galeria de Onoare a ni­ei ure­i noastre. Ceea ce există într un colţ, în sala paşilor perduţi, este o modesta copie, în gips, dă­­ru­ia de un admirator anonim. De aceia, rog onorata Gameră a în­­­viuita, in unanimitate, aşeza­t... ,­entru totdeauna, în mijlocul iluMiu, a strălucitului parlamentar a oratorului fecund şi neîntrecut, care a fost lase lonescu. Nu-l vom onora astfel atât pe el, cât vom ono­ra mai ales viaţa noastră politică, a cărei podoabă a fost. Omagiul partidului naţio­­nal ţărănesc u. iu. O. L.A.: : Ono­rata adunare, in numele partidu­lui naţional ţărănesc, mă asociez la propunerea domnului deputat Xeni onorata adunare, sentimentul de pietate care auiunit intr’un regret cu loan prieteni, admiratori, şi foşti adversari ai marilor slujitori ai neamului, aduce o notă senina şi înălţătoare in mijlocul în­­valmaşeiei patimilor deslanţuite de furtele politice. Un astfel de solid.n­ent pios a inspirat propune­rea ce vi se face astăzi, de a se aşeza la incinta acestei onorate A­dimnari, chipul marelui român care a fost Take Ionescu. Opera vieţei lui Take Ionescu se poate rezuma in trei faze scurte dar cât de bogate in rezultate mari­­ii.np de es­te ani, el a ilustrat tribuna publică şi bara justiţiei t-rar talentul lui neîntrecut, in tim­­pul războiului mondial, el a fost u­nul din marii îndrumători al în­­faptuirei visului milenar al nea­mului. Iar după ce România-Mare­ă a închegat mintea lui ageră şi clar­văzătoare a tras ţarei noastre una din marile linii conducătoare a viitoarei noastre politice externe prin înjghebarea Micii Antante şi a­­­inţei cu Polonia. Din aceste trei înfatuiri însă, a­cea care va împodobi fruntea lui Vlarie lonescu cu nimbul nemuri­­rei, este viziunea clară pe care a avut-o din prima clipă de însem­nătatea momentului din 1914, care deschidea prilejul răfuelilor pentru toate popoarele ce aveau de făcut­­ emiteări naţionale şi înflăcăra­rea cu care el a ştiut să trezească conştiinţa neamului, izbutind ală­turi de alţii, să îndemne ţara noas­tră să treacă peste toate considera­ţiunile egoiste de linişte şi de si­tor, Stelian Popescu, Cipăianu, dr. Angelos în. guranţă şi să intre la timp în răz­­boiu neprovocată, nesilită de ni­meni. Instinctul, care a condus neamul nostru în toate clipele hotărâtoare ale destinelor sale, a grăit cu tă­rie şi înţelepciune în acele zile me­morabile prin glasul fermecător şi înflăcărat, prin mintea sclipitoare, prin sufletul aprins de cel mai cald patriotism al unuia din cei mai a­­leşi fii ai ţării. Când, prin zilnicele sale articole din presa română sau din cea stră­ină, când prin cuvântările sale din arlament sau din întruniri, Take Ionescu suna goarna deşteptării na­ţionale, când prin cuvintele lui înaripate, el infiltra în masa ro­mânismului, credinţa că acum ori niciodată, trebue prinsă clipa tre­cătoare, ce numai odată se iveşte, în care, după o mie de ani norocul surâdea în sfârşit, neamul nostru greu încercat, grăia printr’ânsa acea tradiţie sfântă a unirii neamu­lui nostru răsleţit, în care crescu­sem­ cu toţii, grăia visul purtat cu grije în colţul cel mai tainic a! fiecărui suflet de român, grăia nă­zuinţa avânturilor aşteptării înă­buşite de veacuri ale antemergăto­­rilor noştrii, grăia un şir întreg de morţi, care ne împingeau de la spa­te spre împlinirea idealului mult aşteptat, grăia instinctul naţional, care fie-a poruncit ca, cu jertfirea partidului şi a prietenilor de atun­ci, să ne împlinim visul de unire Instinctul naţional care la ceasu hotărâtor ne-a îndemnat să ne ui­tăm toate resentimentele, adunân­d­u-ne cu toţii în acea unire sacra, care sin­gură ne-a îngăduit să tre­cem peste neînchipuitele primejdii şi greutăţi din timpul guvernării de la Iaşi. Instinctul naţional, care a deslănţuit jertfa fecundă a os­taşului român, instinctul naţional care a fixat şi a cristalizat în de­riziunea de la Alba lulia, rezultate­le dobândite prin jerfele soldatului din Regat. Instinctul naţional, care nu se va desminţi nici de astă dată şi care, cu toate vremi­le de patimi şi de besnă în care trăim va sfârşi totu­şi prin a ne lumina odată şi odată, pe noi toţi, din ori­ce parte am fi, care rătăcesc pe cărări greşite. Cinstind, deci, aşa după cum se cuvine memoria unui atât de strălucit exponent al cu­­noştiinţei neamului, cinstim însuşi neamul românesc, câci un popor se onorează, slăvind, aşa după cum se cuvine, pe marii fiind ai ţării. Am zis: D. MUSCELEANU (lupist) se a­­sociază la omagiul adus de vorbi­torii precedenţi memoriei lui Take lonescu. D. FILDERMAN vorbeşte despre rolul jucat de Take lonescu în poli­­tica României, ocupându-se în spe­cial de activitatea lui desfăşurată pentru recunoaşterea drepturilor e­­v­rei­lor. D. I. G. DUCA spune că guvernul se asociază din toată inima la pro­punerea d-lui Xeni. Take Ionescu a contribuit cu toa­tă viaţa lui la înfăptuirea şi conso­lidarea statului român de azi. Numele lui este legat atât de via­ţa României Mici cât şi de aceia a României Mari. D. N. N. SAVEANU, preşedintele Camerei , Constat că întreaga Ca­meră — fără deosebire de partide po­litice — primeşte propunerea distin­sului nostru coleg. Printre atâţia bărbaţi însemnaţi cari au ilustrat viaţa noastră poli­tică şi acum încremeniţi în marm­o­ra lor rece ce se găsesc in incinta acestei Adunări, de azi încolo vom avea şi pe Take lonescu. După chipurile celor ce ne încon­joară ne vorbesc de entusiasmul, de jertfele şi patriotismul ce au carac­terizat România de eri, Take lone­scu e chemat să ne amintească pe lângă celelalte mari însuşiri ale lui, cultul ce el a avut pentru ce­ea ce cu toţii numim parlamenta­­­rism. Au răsunat în incinta acestei Ca­mere atâtea cuvântări maestre ale maestrului cuvântului ! Purtau pecetea unui mare talent şi a unei mari culturi, vor servi ca modele de elocinţă tinerilor gene­raţii, dar ceea ce ţin eu să amin­­­tesc este că, Indiferent dacă cel ce le pronunţa era pe banca opoziţiei sau la guvern, cuvântările lui au contribuit totdeauna la creşterea prestigiului Parlamentului Român. Bustul lui Take Ionescu să fie nu numai un omagiu pentru marele dispărut, dar să ne fie şi un indi­ciu . Urmând pilda celui al cărui glas nu se mai poate auzi azi, să avem ca şi el aceiaşi dorinţă ca prin fe­lul cum vor decurge desbaterile noas­tre, ele să înalţe tot mai sus pres­tigiul Parlamentului Român. Se intră în ordinea de zi votân­­du-se un proect de lege prin care Ministerul de Domenii cedează un teren sec. «Principele Mircea». Omagiul Camerii pentru Tache Ionescu Legea standardizării cerealelor Se trece la continuarea discuţiei generale asupra legei de standardi­zare a cerealelor. D. LEONTE MOLDOVANU (lib.) arată că dacă actualul proect de standardizare nu se bucură de o atmosferă tocmai favorabilă acea­sta se datoreşte unor dispoziţiuni ilin proectul iniţial al d-lui Tailored Constantinescu, dispoziţii cari aduc unele jigniri comerţului nostru. După ce analizează diferitele ope­raţii pe care le comportă comerţul de cereaale, vorbitorul constată că proectul în discuţie aplică un trata­merit jicuitor singurului comer­ciant român de cereale pe care-l pu­tem avea : comisionarul de cereale. El este considerat ca intermediar prin­ lege, deşi el îndeplineşte func­ţiunea de mandatar al producătoru­lui. Din punct de vedere al clasării cerealelor este bine venit deoarece el dă siguranţă operaţiilor comer­ţului cu cereale. Producătorul va fi stimulat şi reputaţia calitativă a cerealelor noastre va fi refăcută în ochii străinătăţii. D. Moldova nu se ocupă apoi pe larg de chestiunea înm­agazinărei cerealelor, formulând o serie de cri­tici asupra sistemului adoptat de proect în această privinţă. Observaţiei:nice d-lui Pan Halippa D. PAN HALIPPA. Constată că agricultura noastră se găseşte în­tr o criză acută din cauză că pro­dusele agricole se valorifică injust. Analizând cauzele acestei valori­ficări injuste, oratorul arată între altele că agricultorii plătesc azi 150 la sută procente. In nevoia şi în suferinţa în care se găsesc, oamenii de la ţară s-au gândit la cumpărarea cerealelor de către stat. Este un merit pentru ţă­rani această încredere faţă de stat deşi pot fi în rătăcire în ceea ce pri­veşte sistemul preconizat de ei. Proectul în discuţie are la bază intenţii bune. Se urmăreşte spori­rea producţiei, în al doilea rând să se valorifice mai drept produsele agricultorului şi în al treilea rând să se dea un imbold întregei econ­o­mii naţionale. Totuşi sunt motive care ne în­dreptăţesc să credem că scopul le­gii nu va fi atins deoarece nu se ţine socoteală de starea de fapt din ţara noastră. D. Halippa analizează în amă­nunt raportul d-lui Tancred Con­­stantinescu. D. IONEL LUPESCU: Raportul Tancred preconizează sistemul Gae­­tan pentru agricultura noastră. D. HALIPPA, se ocupă apoi de modul cum se face standardizarea în alte ţări: Canada, Germania. Introducerea oricărui sistem nu e deajuns pentru a produce o ame­liorare ca prin farmec a recoltelor noastre. Primul rezultat al proectului va fi înmulţirea pletorei de inspectori şi para­inspectori cari vor conges­tiona şi mai mult trenurile. D. Halippa crede că numai prin Cooperaţie şi prin magazii se va putea face standardizarea. Până la crearea condiţiilor pro­pice standardizării autorii trebue să renunţe la obligativitate. In lo­cul constrângerii, e preferabilă o acţiune de convingere a agriculto­rilor despre foloasele standardi­zării.­­ D. Halippa se pronunţă contra pro-raportului ce se institue prin lege şi închee cerând ocrotirea in­tereselor plugarilor cari se confun­dă cu însăşi interesele statului ro­mân. ( Şedinţa se ridică la orele 7. , Azi şedinţă, la orele 3 d. a. SENATUL Şedinţa se deschide la orele 4 fă­ră un sfert sub preşedinţia d-lui Const. Nicolaescu. Pe banca ministerială d-nul gene­ral Paul Angelescu şi Dumitriu. D. COŞOIU relevă la sumar, că nu s’a raliat la comunicarea de a­­laltăeri a părintelui Turcu. D. AL. GUSSI semnalează d-lui ministru de război cazul câtorva in­valizi, foşti funcţionari publici, a­­flaţi astăzi într’o stare extrem de grea. Cere ca statul să intervină în fa­voarea lor, mai ales că nu sunt de­cât 12 sau 14 la număr. Oratorul propune ca la legea ge­nerală de pensiuni, din 1925, să se adauge următorul nou articol: «Invalizii de război, grade inferi­oare, mari mutilaţi sau tuberculoşi foşti funcţionari publici, având ti­tluri academice sau şcoli speciale pregătitoare, cari dau cauza inva­­lidităţei şi-au pierdut cariera, au drept la o pensiune egală cu sala­riul şi accesoriile ce se plătesc pen­tru funcţiunea ce au ocupat, potri­vit situaţiunei lor familiare. Acest drept decurge dela trecerea armatei pe picior de pace». D. CANDIN face o comunicare în contra constituim aşa ziselor comisii budgetare însărcinate cu cercetarea bugetelor comunelor. D. AL. BILZ face o comunicare în privinţa chipului în care lucrea­ză diverse bănci, unde se află de­puşi banii nevoiaşilor, văduvelor şi orfanilor. PR URZTCA relevă unele abu­zuri săvârşite de uni judecător al tribunalului din Albă Hidţa. Legi depuse D. ministru general ANGELES­­CU depune proectul de lege pentru ratificarea protocolului convenției asupra opiumului, semnată de Ro­mânia la Geneva. intrându-se în ordinea de zi, în­cepe discuția generală asupra proec­tu­lui de lege, votat de Senat şi anulat de Adunarea deputaţilor, privitor la modificarea unor arti­cole din legea de organizare jude­cătorească. D. ROMULUS BOILA cere ca Se­natul să respecte dispoziţiunile re­glementare — în speţa art. 119 — întrucât această lege a fost prezen­tată fără raportul comitetului dele­gaţilor. Majoritatea protestează, susţinând că regulamentul, cu toate dispozi­­ţiunile lui, a fost satisfăcut atunci când s’a prezentat în discuţie aceas­tă lege. Exprimă regretul faţă de procedu­ra întrebuinţată faţă de Transilva­nia. Combate acea modificare din lege care priveşte deschiderea acţiuni­i publice. Găseşte că articolul 3 al le­gei este imposibil şi anticonstitu­ţional. D. STELIAN POPESCU dă expli­caţiuni cu privire la felul cum în justiţia noastră se procedează la des­chiderea acţiunei publice. Ministrul justiţiei afirmă că anti­­constituţionalitatea susţinută de d­ecilă este neîntemeiată. Pusă la vot, legea este votată, așa după cum a fost amendată de Ca­meră. La orele 4 luni. ședința se ridică Cea viitoare azi la orele 3 d. a. -0X0----------­ Neregulile la Bursa din Bucureşti Raportul comitetului Bursei Comitetul Bursei din Bucureşti sesizat de Ministerul de Industrie a întreprins o anchetă privitor la operaţiile agenţilor oficiali, care au comis grave abateri de la nor­mele legale. Comitetul a întocmit un raport prin care se constată că unii agenţi oficiali au trecut în acte vânzători fictivi de acţiuni, necunoscuţi nici la Bursă nici în cercurile finan­ciare. Deasemenea alţi mijlocitori ofi­ciali apăreau ca cumpărători atunci când trebuiau să fie vânzători de acţiuni. S-au săvârşit nereguli şi cu pri­vire la lichidările peste termen.­­ Ministerul de Industrie luând cu­noştinţă de acest raport va aplica sancţiuni celor vinovaţi. —-----exp------— In furnicarul zgomotos al Pala­tului de justiţie domnea eri o ani­maţie anormală. Lumea fără trea­bă, — şi totuşi nimeni din banda lui chuchăs», funii eleganţi fără profesie s’au ferit să apară în cori­doarele sumbre ale Tribunalului — ca şi numeroşi avocaţi, ziarişti, şi alţi obicinuiţi ai Palatului de Jus­tiţie se îmbulzeau de la cabinetul 7 până în anticamera şi pe sălile Sec­ţiei I. Confirmarea mandatului de ares­tare a lui Găetan, autorul crimei din parcul Bonaparte era atracţia zilei. Uşa cabinetului judecătorului de instrucţie I. Stănescu se deschide: un soldat cu baioneta la armă, Găe­­tan apoi, alt soldat, grefierul cabi­netului, — şi lumea se năpusteşte în urma lor. —­ Găetan, uite pe Găetan ! Reflexii tari, duşmănoase, echivo­ce, rele, insultătoare însoţesc pe cri­minal în parcursul de la cabinetul de Instrucţie până la camera de con­siliu a preşedintelui Zătreanu, unde e introdus cu greutate, din cauza îmbulzelii publicului care vrea să-l vadă mai deaproape, să-i scuipe în faţă dispreţul, să asiste la confir­marea mandatului. Trec în cabinetul preşedintelui, câteva minute grele, lungi. Găetan, de-o paloare impresionantă, cu co­piii plecat, cu ochii închişi, cu bra­ţele balanţe, gârbovit, îmbătrânit neras, cu gura strânsă, cu buzele Găetan a fost adus la palatul de justiţie la orele unu, când a fost introdus în cabinetul d-lui jude­­instructor Stănescu. La trei şi ju­mătate a fost introdus în camera de chibzuire a secţiei I a tribuna­lului, apoi în sala de şedinţă, în care a luat loc un public extrem de numeros. Prezidentul secţiei, d. Zătreanu, după ce a îndeplinit for­malităţile de rigoare a procedat la interogarea lui Găetan. Găetan începe prin a arăta că de două ani era prietenul d-nei Leoni­da. Trăiau în cea mai perfectă în­ţelegere, el ducându-şi mai depar­te traiul său, ea retrasă în vila din parcul Bonaparte. PREZIDENTUL TRIBUNALU­LUI: Vezi traiul pe care-l duceai te-a adus aici. Din ce trăiai! Ce profesiune ai! GAETAN: Am o mică moşie arendată, în tovărăşie cu un prie­ten. Făceam şi afaceri de stofe, au­tomobile, vânzându-le «pe loc». PREZIDENTUL: De ce-ai dat cu ciocanul în d-na Leonida! De ce umblai cu un ciocan! Găetan găngăveşte câteva expli­caţii. Apoi, după alte câteva întrebări la care Găetan răspunde ilogic, e­­vasiv, prezidentul dă cuvântul pro­curorului. D. PROCUROR ISTRATI: N’am să fac unui asemenea om onoarea unei desbateri lungi. Suntem în faţa unei tâlhării ordinare a unui om primejdios. Cer confirmarea mandatului. Tribunalul, pe loc confirmă. Declaraţiile de la instruc­ţie a criminalului In declaraţia sa la instrucţie, ca şi din­ cercetările celelalte ale Parchetului, rezultă că Găetan Sâmbătă seara, se găsea la clubul «Regal», al cărui membru era. A telefonat d-nei Leonida, întrebân­d-o dacă poate veni la ea. A trecut la un magazin de unde a cumpă­rat icre şi o sticlă cu vin negru, s’a urcat într’un automobil, şi s’a oprit în colţul şoselei Ştefan cel Mare, lângă postul Cometa, de un­de a pornit pe jos. Avea la el o cheie «Yale», pe care i-o dăduse victima mai demult. A deschis uşa, şi fiindcă d-na Leonida era cu ci­neva în dormitor, a aşteptat câte­va clipe într’o cameră alăturată. Când persoana a eşit, Găetan s’a introdus în dormitor. In timp ce d-na Leonida îşi făcea toaleta, Găe­tan a ascuns revolverul şi cioca­nul lângă pat. Mai departe, Găetan descrie o scenă de dragoste: d-na Leonida s’a reîntors ,din camera unde-şi făcea toaleta, şi a venit lângă dânsul şi atmosfera elegantei camere de dor­b­inde, u­scate, tremurânde când deschide gura mestecând amare no­duri nervoase stă rezemat de pe­rete. Din când în când ridică pleoa­pele vinete, de plâns, de nesomn, şi plimbă o privire goală, inexpresivă de la un magistrat la altul. Se fac formalităţile prealabile ju­decării. La orele 3 şi jumătate se trece în sala de şedinţă a secţiei l-a. Public numeros se îmbulzeşte în sală, se înghesue până la irespirabil. Intră d-nui Zătreanu, ocupă foto­liul preşedinţial, alături se aşează d. judecător Ştefan Stoenescu. Pe fotoliul ministerului public ia loc d. procuror Istrati. E introdus Găetan. Se face linişte, începe interogatoriul. Cu vocea stinsă, cu gesturi mici, obosite, descurajate, Găetan răs­punde evasiv, cu o inutilă, absurdă, desperată prudenţă. Penibil. Preşedintele scurtează interogato­riul, doar câteva întrebări,—procu­rorul cere scurt confirmarea. — Tribunalul confirmă mandatul de arestare, — pronunţă d. Zătrea­nu şi se ridică. Găetan e recondus. In momentul în care e gata să părăsească sala, se aud huidueli. Afară la cealaltă eşire, publicul care nu putuse pă­trunde în pretoriu, aşteaptă ener­vat. E o îmbulzeală ameninţătoare care nu permite trecerea criminalu­lui. Găetan e scos pe un couloar la l­a­teral. tdv. mit, avu loc prima şedinţă de dra­goste... Sticla cu vin fu apoi des­fundată şi acuzatul afirmă că vie i-a făcut o scenă de gelozie, care părea sfârşită în momentul când a început o nouă şedinţă... D-na Leonida zăcea moleşită pe pat. A­­tunci, a început discuţia asupra banilor. Bijuteriile sunt readuse în discuţiune, odată cu amănuntele scenei d­e gelozie. Acuzatul, ştia că d-na Leonida ridicase de la Banca Românească suma de 300 mii lei şi de la o rudă suma de 500 mii lei. De pe măsuţa de noapte, crimina­lul a luat ciocanul şi, pe neaştep­tate, a lovit victima în cap. Lupte cu prima lovitură, cu care spera să-şi ameţească victima. Dar d-na Leonida s’a ridicat din pat şi avu puterea să se dea repede jos. Puse mâna în gâtul lui Găe­tan. Acuzatul declară că atunci i s’a făcut teamă că va fi ucis de victimă, care era robustă, l-a dat a doua lovitură, de astădată în ochi. D-na Leonida a apucat receptorul telefonului şi l’a isbit în mână. Din rana d-nei Leonida a ţâşnit sân­ge». Găetan fu lovit cu putere, pen­tru a doua oară, cu receptorul, în piept. Receptorul s’a sfărâmat, le­gătura fu întreruptă. Criminalul a dat atuncî a treia lovitură în tâm­pla victimei, care, extenuată, s'a prăbuşit pe pat, şi apoi pe duşu­mea. In toiul luptei, sângele victi­mei l’a umplut pe criminal, şi s’a împrăştiat în toată camera. Cre­zând că victima a murit, Găetan şi-a îmbrăcat pantalonii, apoi hai­na. A luat toţi banii din casa de fier. Găetan descrie apoi cum a fugit din casă, împrejurările cari Tau adus la locuinţa sa, la familia Ne­­greanu unde a lăsat parte din bani« cum s’a dus la «Automobil-Club» unde l’a căutat pe DL Dan Enăşes­­cu, pe care nu la găsit. S’a dus apoi la d. Polizu-Micşuneşti, îm­preună cu d. Isvoranu, a hoinărit pe străzi. In sfârşit, dă toate antă­nuntele până în momentul când a fost capturat în casa d-lui maior­ Bârsan, care a anunţat poliţia. Un supliment de intero­­gator­ii Din sala de şedinţă, Găetan a dus la cabinetul d-lui jude-instruc­­tor Stănescu, care-l supune la un, supliment de interogatoriu. Crimi­­nalul a recapitulat falpele, accen­tuând că nu a vrut să ucidă pa d-na Leonida, ni ei s’o jefuiască. Cât privește chestiunea sticlei cu­ benzină, Găetan a declarat că nu el a adus-o, și că ea se găsea în dormitor în momentul când a ve­nit la d-na Leonida. Criminalul a fost apoi transportat cu duba 1% Văcăreşti. Continuarea instrucţiei­­ D, jude-instructor Stănescu a pro­cedat apoi la o serie de cercetări asupra prezenţei în camera de dor­mit a victimei a sticlei cu benzină. D-sa a început investigaţii spre a se vedea de unde şi-a putut cum­păra Găetan benzina. .! Apoi, jude-instructorul care da Sâmbătă noaptea, lucrează nein­­trerupt în această afacere, a fost la d-na Pilat, căreia i-a luat o de­claraţie. Astăzi la parchet , D-na Piat care a găzduit pe Găe­tan, a fost invitată pentru astăzi joi cabinetul d-lui jude-instructor Stă­nescu. In legătură cu această citare se anunţă unele surprize senzaţio­nale, pe care, în interesul instruc­ţiei ne ferim să le publicăm. Tot astăzi după amiază, magistra­tul instructor, va lua la sanatoriul dr. Antoniu, o declaraţie d-nei Leo­nida. Cu acest prilej se va putea stabili dacă, sticla cu benzină a fost adusă de criminal sau se găsea a­­colo cum susţine el. Starea d-nei Leonida s-a ameliorat întrucâtva, astfel că e probabil ca astăzi să poată face o descriere a­­mănunţită a faptelor. Reconstituirea Reconstituirea crimei nu se va mai face astăzi cum a fost vorba. Parchetul de acord cu d. jude­­instructor Stănescu a hotărât ca­ reconstituirea să se facă în cursul zilei de mâine toui. Se vor lua mă­suri pentru a se preveni o îmbul­zeală a publicului la vila d-nei Leo­nida. In acest scop poliţia a fost înştiinţată pentru a lua măsurile de ordine necesare. Surprize? Ni s’a afirmat aseară, că în aface­rea crimei din parcul Bon­parte se vor produce unele surprize senzaţio­nale.­­ Se spune anume, că, Găetan aş­­teaptă să se reculeagă din zbuciumul din ultimele zie pentru a face o altă declara­ţie, privitoare la o afacere făcută cu d­na Leonida. E vorba de o intervenţie făcută de d-na Leonida pe lângă unii trim­­aşi a­verese a­ni, în timpul guver­­nărei acestora, pentru retrocedarea unor păduri a unor supuşi greci. (Citiți continuarea în pag. IV). Crima din Parcul Bonaparte Trawan a confirmat mandatul de arestare a lui (îaetan Cum a încercat Găetan să ucidă şi a jefuit pe d-na Leonida Declaraţia criminalului la instrucţie Manifestaţia publicului din Palatul de justiţie contra lui Căetan-Surprize ? Interogatoriul criminalului T „ CRIMINALUL GAETAN D. jude-instructor STĂNESCU

Next