Cuventul, martie 1928 (Anul 4, nr. 1032-1056)
1928-03-01 / nr. 1032
CUVÂNTUL REMAUJi* XtKXCA.tTXT RENAUltr REMAUXT atEICA.TTX'P SlEJ«A.17XiW^ plP RENATOX MKAVXtJ Torpedoul 6/15 CV. normal l@l 145.000 „Monasix“, 6 cilindri „ 21î?.0©0 10/25 CV. normal „ 200.000 15/35 CV., 6 cil. normal „ 300.000 „VIvasix**, 6 cilindri ,, ^SO.OOO REPREZENTANȚI GENERAU m. CRISTEA & C-Se., București Noile modele de automobile RENAULT Conducerea interioară Lei 200.000»it ii ii REPREZENTANT! GENERALI m. CRUSTEA & C-Se., București 6/15 CV. de lux „Monasix“ de lux 10/25 CV. de lux 15/35 CV. normal „Vivasîx“, 6 cilindri 230.000 315.000 390.000 490.000 DESBATERILE PARLAMENTARE Şedinţele de la 28 Februarie CAMERA Prezidează d. N. N. Săveanu. Pe badea ministerială d-nii I. G. Duca, O. Argetoianu, Incuieţ, Nia D. C. XENI. Rog onorata Adunare să-mi îngădue a evoca, de la a-a ceastă tribună, memoria unuia dintre cei mai excepţionali bărbaţi politici ai generaţiei noastre, şi să fac apel la prieteni, ca şi la adversari, pentru împlinirea unei pioase datorii. Vreau să evoc memoria lui Take Ionescu. Cu cât anii trec, cu cât povara problemelor zilei apasă mai greu pe umerii noştri, cu cât vâltoarea patimilor politice ne face mai necruţători unii faţă de alţii şi dă adeseaori luptelor noastre parlamentare aspecte regretabile, cu atât nobila imagine a lui Take Ionescu ne revine mai des, cu atât ne uităm încă neconsolaţi la locul pe care l-a părăsit. Nu simt de loc nevoia să fac azi elogiul personalităţii sau a înfăptuirilor lui.‘E oare cineva care să nu te cunoască! Şi apoi, Take Iongescu era dintre aceia cari nu au nevoie de panegiricul prietenilor, pentru a putea bate la poarta Istoriei. Take Ionescu a forţat chiar admiraţia adversarilor săi şi, dintre ei, daţi-mi voe ca, în acest ceas, să nu amintesc decât cuvintele cu cami.,an C. Brătianu plângea pierderea lui. «Amic omagiul nostru pios — zicea marele şef al partidului naţional 'liberal — memoriei acelui pui ilu-fiu, al cărui nume strălucea dincolo de graniţele noastre, aceluia i a fost gloria tribunei române, aceluia care, la realizarea unităţii naţionale, a putut zice: «Mare a fost partea mea», şi care constitue o figură strălucită şi reprezentativa a luptelor pentru desvoltarea Biputâniei Moderne şi pentru întregita neamului». Ci mai măreţ omagiu de admiraţii nu poate încorona numele ... Barbat de stat. lotuşi, Take Ionescu nu-şi are îmiusţui in Galeria de Onoare a niei urei noastre. Ceea ce există într un colţ, în sala paşilor perduţi, este o modesta copie, în gips, dăruia de un admirator anonim. De aceia, rog onorata Gameră a înviuita, in unanimitate, aşezat... ,entru totdeauna, în mijlocul iluMiu, a strălucitului parlamentar a oratorului fecund şi neîntrecut, care a fost lase lonescu. Nu-l vom onora astfel atât pe el, cât vom onora mai ales viaţa noastră politică, a cărei podoabă a fost. Omagiul partidului naţional ţărănesc u. iu. O. L.A.: : Onorata adunare, in numele partidului naţional ţărănesc, mă asociez la propunerea domnului deputat Xeni onorata adunare, sentimentul de pietate care auiunit intr’un regret cu loan prieteni, admiratori, şi foşti adversari ai marilor slujitori ai neamului, aduce o notă senina şi înălţătoare in mijlocul învalmaşeiei patimilor deslanţuite de furtele politice. Un astfel de solid.nent pios a inspirat propunerea ce vi se face astăzi, de a se aşeza la incinta acestei onorate Adimnari, chipul marelui român care a fost Take Ionescu. Opera vieţei lui Take Ionescu se poate rezuma in trei faze scurte dar cât de bogate in rezultate mariii.np de este ani, el a ilustrat tribuna publică şi bara justiţiei t-rar talentul lui neîntrecut, in timpul războiului mondial, el a fost unul din marii îndrumători al înfaptuirei visului milenar al neamului. Iar după ce România-Mareă a închegat mintea lui ageră şi clarvăzătoare a tras ţarei noastre una din marile linii conducătoare a viitoarei noastre politice externe prin înjghebarea Micii Antante şi ainţei cu Polonia. Din aceste trei înfatuiri însă, acea care va împodobi fruntea lui Vlarie lonescu cu nimbul nemurirei, este viziunea clară pe care a avut-o din prima clipă de însemnătatea momentului din 1914, care deschidea prilejul răfuelilor pentru toate popoarele ce aveau de făcut emiteări naţionale şi înflăcărarea cu care el a ştiut să trezească conştiinţa neamului, izbutind alături de alţii, să îndemne ţara noastră să treacă peste toate consideraţiunile egoiste de linişte şi de sitor, Stelian Popescu, Cipăianu, dr. Angelos în. guranţă şi să intre la timp în războiu neprovocată, nesilită de nimeni. Instinctul, care a condus neamul nostru în toate clipele hotărâtoare ale destinelor sale, a grăit cu tărie şi înţelepciune în acele zile memorabile prin glasul fermecător şi înflăcărat, prin mintea sclipitoare, prin sufletul aprins de cel mai cald patriotism al unuia din cei mai aleşi fii ai ţării. Când, prin zilnicele sale articole din presa română sau din cea străină, când prin cuvântările sale din arlament sau din întruniri, Take Ionescu suna goarna deşteptării naţionale, când prin cuvintele lui înaripate, el infiltra în masa românismului, credinţa că acum ori niciodată, trebue prinsă clipa trecătoare, ce numai odată se iveşte, în care, după o mie de ani norocul surâdea în sfârşit, neamul nostru greu încercat, grăia printr’ânsa acea tradiţie sfântă a unirii neamului nostru răsleţit, în care crescusem cu toţii, grăia visul purtat cu grije în colţul cel mai tainic a! fiecărui suflet de român, grăia năzuinţa avânturilor aşteptării înăbuşite de veacuri ale antemergătorilor noştrii, grăia un şir întreg de morţi, care ne împingeau de la spate spre împlinirea idealului mult aşteptat, grăia instinctul naţional, care fie-a poruncit ca, cu jertfirea partidului şi a prietenilor de atunci, să ne împlinim visul de unire Instinctul naţional care la ceasu hotărâtor ne-a îndemnat să ne uităm toate resentimentele, adunându-ne cu toţii în acea unire sacra, care singură ne-a îngăduit să trecem peste neînchipuitele primejdii şi greutăţi din timpul guvernării de la Iaşi. Instinctul naţional, care a deslănţuit jertfa fecundă a ostaşului român, instinctul naţional care a fixat şi a cristalizat în deriziunea de la Alba lulia, rezultatele dobândite prin jerfele soldatului din Regat. Instinctul naţional, care nu se va desminţi nici de astă dată şi care, cu toate vremile de patimi şi de besnă în care trăim va sfârşi totuşi prin a ne lumina odată şi odată, pe noi toţi, din orice parte am fi, care rătăcesc pe cărări greşite. Cinstind, deci, aşa după cum se cuvine memoria unui atât de strălucit exponent al cunoştiinţei neamului, cinstim însuşi neamul românesc, câci un popor se onorează, slăvind, aşa după cum se cuvine, pe marii fiind ai ţării. Am zis: D. MUSCELEANU (lupist) se asociază la omagiul adus de vorbitorii precedenţi memoriei lui Take lonescu. D. FILDERMAN vorbeşte despre rolul jucat de Take lonescu în politica României, ocupându-se în special de activitatea lui desfăşurată pentru recunoaşterea drepturilor evreilor. D. I. G. DUCA spune că guvernul se asociază din toată inima la propunerea d-lui Xeni. Take Ionescu a contribuit cu toată viaţa lui la înfăptuirea şi consolidarea statului român de azi. Numele lui este legat atât de viaţa României Mici cât şi de aceia a României Mari. D. N. N. SAVEANU, preşedintele Camerei , Constat că întreaga Cameră — fără deosebire de partide politice — primeşte propunerea distinsului nostru coleg. Printre atâţia bărbaţi însemnaţi cari au ilustrat viaţa noastră politică şi acum încremeniţi în marmora lor rece ce se găsesc in incinta acestei Adunări, de azi încolo vom avea şi pe Take lonescu. După chipurile celor ce ne înconjoară ne vorbesc de entusiasmul, de jertfele şi patriotismul ce au caracterizat România de eri, Take lonescu e chemat să ne amintească pe lângă celelalte mari însuşiri ale lui, cultul ce el a avut pentru ceea ce cu toţii numim parlamentarism. Au răsunat în incinta acestei Camere atâtea cuvântări maestre ale maestrului cuvântului ! Purtau pecetea unui mare talent şi a unei mari culturi, vor servi ca modele de elocinţă tinerilor generaţii, dar ceea ce ţin eu să amintesc este că, Indiferent dacă cel ce le pronunţa era pe banca opoziţiei sau la guvern, cuvântările lui au contribuit totdeauna la creşterea prestigiului Parlamentului Român. Bustul lui Take Ionescu să fie nu numai un omagiu pentru marele dispărut, dar să ne fie şi un indiciu . Urmând pilda celui al cărui glas nu se mai poate auzi azi, să avem ca şi el aceiaşi dorinţă ca prin felul cum vor decurge desbaterile noastre, ele să înalţe tot mai sus prestigiul Parlamentului Român. Se intră în ordinea de zi votându-se un proect de lege prin care Ministerul de Domenii cedează un teren sec. «Principele Mircea». Omagiul Camerii pentru Tache Ionescu Legea standardizării cerealelor Se trece la continuarea discuţiei generale asupra legei de standardizare a cerealelor. D. LEONTE MOLDOVANU (lib.) arată că dacă actualul proect de standardizare nu se bucură de o atmosferă tocmai favorabilă aceasta se datoreşte unor dispoziţiuni ilin proectul iniţial al d-lui Tailored Constantinescu, dispoziţii cari aduc unele jigniri comerţului nostru. După ce analizează diferitele operaţii pe care le comportă comerţul de cereaale, vorbitorul constată că proectul în discuţie aplică un tratamerit jicuitor singurului comerciant român de cereale pe care-l putem avea : comisionarul de cereale. El este considerat ca intermediar prin lege, deşi el îndeplineşte funcţiunea de mandatar al producătorului. Din punct de vedere al clasării cerealelor este bine venit deoarece el dă siguranţă operaţiilor comerţului cu cereale. Producătorul va fi stimulat şi reputaţia calitativă a cerealelor noastre va fi refăcută în ochii străinătăţii. D. Moldova nu se ocupă apoi pe larg de chestiunea înmagazinărei cerealelor, formulând o serie de critici asupra sistemului adoptat de proect în această privinţă. Observaţiei:nice d-lui Pan Halippa D. PAN HALIPPA. Constată că agricultura noastră se găseşte într o criză acută din cauză că produsele agricole se valorifică injust. Analizând cauzele acestei valorificări injuste, oratorul arată între altele că agricultorii plătesc azi 150 la sută procente. In nevoia şi în suferinţa în care se găsesc, oamenii de la ţară s-au gândit la cumpărarea cerealelor de către stat. Este un merit pentru ţărani această încredere faţă de stat deşi pot fi în rătăcire în ceea ce priveşte sistemul preconizat de ei. Proectul în discuţie are la bază intenţii bune. Se urmăreşte sporirea producţiei, în al doilea rând să se valorifice mai drept produsele agricultorului şi în al treilea rând să se dea un imbold întregei economii naţionale. Totuşi sunt motive care ne îndreptăţesc să credem că scopul legii nu va fi atins deoarece nu se ţine socoteală de starea de fapt din ţara noastră. D. Halippa analizează în amănunt raportul d-lui Tancred Constantinescu. D. IONEL LUPESCU: Raportul Tancred preconizează sistemul Gaetan pentru agricultura noastră. D. HALIPPA, se ocupă apoi de modul cum se face standardizarea în alte ţări: Canada, Germania. Introducerea oricărui sistem nu e deajuns pentru a produce o ameliorare ca prin farmec a recoltelor noastre. Primul rezultat al proectului va fi înmulţirea pletorei de inspectori şi parainspectori cari vor congestiona şi mai mult trenurile. D. Halippa crede că numai prin Cooperaţie şi prin magazii se va putea face standardizarea. Până la crearea condiţiilor propice standardizării autorii trebue să renunţe la obligativitate. In locul constrângerii, e preferabilă o acţiune de convingere a agricultorilor despre foloasele standardizării. D. Halippa se pronunţă contra pro-raportului ce se institue prin lege şi închee cerând ocrotirea intereselor plugarilor cari se confundă cu însăşi interesele statului român. ( Şedinţa se ridică la orele 7. , Azi şedinţă, la orele 3 d. a. SENATUL Şedinţa se deschide la orele 4 fără un sfert sub preşedinţia d-lui Const. Nicolaescu. Pe banca ministerială d-nul general Paul Angelescu şi Dumitriu. D. COŞOIU relevă la sumar, că nu s’a raliat la comunicarea de alaltăeri a părintelui Turcu. D. AL. GUSSI semnalează d-lui ministru de război cazul câtorva invalizi, foşti funcţionari publici, aflaţi astăzi într’o stare extrem de grea. Cere ca statul să intervină în favoarea lor, mai ales că nu sunt decât 12 sau 14 la număr. Oratorul propune ca la legea generală de pensiuni, din 1925, să se adauge următorul nou articol: «Invalizii de război, grade inferioare, mari mutilaţi sau tuberculoşi foşti funcţionari publici, având titluri academice sau şcoli speciale pregătitoare, cari dau cauza invalidităţei şi-au pierdut cariera, au drept la o pensiune egală cu salariul şi accesoriile ce se plătesc pentru funcţiunea ce au ocupat, potrivit situaţiunei lor familiare. Acest drept decurge dela trecerea armatei pe picior de pace». D. CANDIN face o comunicare în contra constituim aşa ziselor comisii budgetare însărcinate cu cercetarea bugetelor comunelor. D. AL. BILZ face o comunicare în privinţa chipului în care lucrează diverse bănci, unde se află depuşi banii nevoiaşilor, văduvelor şi orfanilor. PR URZTCA relevă unele abuzuri săvârşite de uni judecător al tribunalului din Albă Hidţa. Legi depuse D. ministru general ANGELESCU depune proectul de lege pentru ratificarea protocolului convenției asupra opiumului, semnată de România la Geneva. intrându-se în ordinea de zi, începe discuția generală asupra proectului de lege, votat de Senat şi anulat de Adunarea deputaţilor, privitor la modificarea unor articole din legea de organizare judecătorească. D. ROMULUS BOILA cere ca Senatul să respecte dispoziţiunile reglementare — în speţa art. 119 — întrucât această lege a fost prezentată fără raportul comitetului delegaţilor. Majoritatea protestează, susţinând că regulamentul, cu toate dispoziţiunile lui, a fost satisfăcut atunci când s’a prezentat în discuţie această lege. Exprimă regretul faţă de procedura întrebuinţată faţă de Transilvania. Combate acea modificare din lege care priveşte deschiderea acţiunii publice. Găseşte că articolul 3 al legei este imposibil şi anticonstituţional. D. STELIAN POPESCU dă explicaţiuni cu privire la felul cum în justiţia noastră se procedează la deschiderea acţiunei publice. Ministrul justiţiei afirmă că anticonstituţionalitatea susţinută de decilă este neîntemeiată. Pusă la vot, legea este votată, așa după cum a fost amendată de Cameră. La orele 4 luni. ședința se ridică Cea viitoare azi la orele 3 d. a. -0X0---------- Neregulile la Bursa din Bucureşti Raportul comitetului Bursei Comitetul Bursei din Bucureşti sesizat de Ministerul de Industrie a întreprins o anchetă privitor la operaţiile agenţilor oficiali, care au comis grave abateri de la normele legale. Comitetul a întocmit un raport prin care se constată că unii agenţi oficiali au trecut în acte vânzători fictivi de acţiuni, necunoscuţi nici la Bursă nici în cercurile financiare. Deasemenea alţi mijlocitori oficiali apăreau ca cumpărători atunci când trebuiau să fie vânzători de acţiuni. S-au săvârşit nereguli şi cu privire la lichidările peste termen. Ministerul de Industrie luând cunoştinţă de acest raport va aplica sancţiuni celor vinovaţi. —-----exp------— In furnicarul zgomotos al Palatului de justiţie domnea eri o animaţie anormală. Lumea fără treabă, — şi totuşi nimeni din banda lui chuchăs», funii eleganţi fără profesie s’au ferit să apară în coridoarele sumbre ale Tribunalului — ca şi numeroşi avocaţi, ziarişti, şi alţi obicinuiţi ai Palatului de Justiţie se îmbulzeau de la cabinetul 7 până în anticamera şi pe sălile Secţiei I. Confirmarea mandatului de arestare a lui Găetan, autorul crimei din parcul Bonaparte era atracţia zilei. Uşa cabinetului judecătorului de instrucţie I. Stănescu se deschide: un soldat cu baioneta la armă, Găetan apoi, alt soldat, grefierul cabinetului, — şi lumea se năpusteşte în urma lor. — Găetan, uite pe Găetan ! Reflexii tari, duşmănoase, echivoce, rele, insultătoare însoţesc pe criminal în parcursul de la cabinetul de Instrucţie până la camera de consiliu a preşedintelui Zătreanu, unde e introdus cu greutate, din cauza îmbulzelii publicului care vrea să-l vadă mai deaproape, să-i scuipe în faţă dispreţul, să asiste la confirmarea mandatului. Trec în cabinetul preşedintelui, câteva minute grele, lungi. Găetan, de-o paloare impresionantă, cu copiii plecat, cu ochii închişi, cu braţele balanţe, gârbovit, îmbătrânit neras, cu gura strânsă, cu buzele Găetan a fost adus la palatul de justiţie la orele unu, când a fost introdus în cabinetul d-lui judeinstructor Stănescu. La trei şi jumătate a fost introdus în camera de chibzuire a secţiei I a tribunalului, apoi în sala de şedinţă, în care a luat loc un public extrem de numeros. Prezidentul secţiei, d. Zătreanu, după ce a îndeplinit formalităţile de rigoare a procedat la interogarea lui Găetan. Găetan începe prin a arăta că de două ani era prietenul d-nei Leonida. Trăiau în cea mai perfectă înţelegere, el ducându-şi mai departe traiul său, ea retrasă în vila din parcul Bonaparte. PREZIDENTUL TRIBUNALULUI: Vezi traiul pe care-l duceai te-a adus aici. Din ce trăiai! Ce profesiune ai! GAETAN: Am o mică moşie arendată, în tovărăşie cu un prieten. Făceam şi afaceri de stofe, automobile, vânzându-le «pe loc». PREZIDENTUL: De ce-ai dat cu ciocanul în d-na Leonida! De ce umblai cu un ciocan! Găetan găngăveşte câteva explicaţii. Apoi, după alte câteva întrebări la care Găetan răspunde ilogic, evasiv, prezidentul dă cuvântul procurorului. D. PROCUROR ISTRATI: N’am să fac unui asemenea om onoarea unei desbateri lungi. Suntem în faţa unei tâlhării ordinare a unui om primejdios. Cer confirmarea mandatului. Tribunalul, pe loc confirmă. Declaraţiile de la instrucţie a criminalului In declaraţia sa la instrucţie, ca şi din cercetările celelalte ale Parchetului, rezultă că Găetan Sâmbătă seara, se găsea la clubul «Regal», al cărui membru era. A telefonat d-nei Leonida, întrebând-o dacă poate veni la ea. A trecut la un magazin de unde a cumpărat icre şi o sticlă cu vin negru, s’a urcat într’un automobil, şi s’a oprit în colţul şoselei Ştefan cel Mare, lângă postul Cometa, de unde a pornit pe jos. Avea la el o cheie «Yale», pe care i-o dăduse victima mai demult. A deschis uşa, şi fiindcă d-na Leonida era cu cineva în dormitor, a aşteptat câteva clipe într’o cameră alăturată. Când persoana a eşit, Găetan s’a introdus în dormitor. In timp ce d-na Leonida îşi făcea toaleta, Găetan a ascuns revolverul şi ciocanul lângă pat. Mai departe, Găetan descrie o scenă de dragoste: d-na Leonida s’a reîntors ,din camera unde-şi făcea toaleta, şi a venit lângă dânsul şi atmosfera elegantei camere de dorbinde, uscate, tremurânde când deschide gura mestecând amare noduri nervoase stă rezemat de perete. Din când în când ridică pleoapele vinete, de plâns, de nesomn, şi plimbă o privire goală, inexpresivă de la un magistrat la altul. Se fac formalităţile prealabile judecării. La orele 3 şi jumătate se trece în sala de şedinţă a secţiei l-a. Public numeros se îmbulzeşte în sală, se înghesue până la irespirabil. Intră d-nui Zătreanu, ocupă fotoliul preşedinţial, alături se aşează d. judecător Ştefan Stoenescu. Pe fotoliul ministerului public ia loc d. procuror Istrati. E introdus Găetan. Se face linişte, începe interogatoriul. Cu vocea stinsă, cu gesturi mici, obosite, descurajate, Găetan răspunde evasiv, cu o inutilă, absurdă, desperată prudenţă. Penibil. Preşedintele scurtează interogatoriul, doar câteva întrebări,—procurorul cere scurt confirmarea. — Tribunalul confirmă mandatul de arestare, — pronunţă d. Zătreanu şi se ridică. Găetan e recondus. In momentul în care e gata să părăsească sala, se aud huidueli. Afară la cealaltă eşire, publicul care nu putuse pătrunde în pretoriu, aşteaptă enervat. E o îmbulzeală ameninţătoare care nu permite trecerea criminalului. Găetan e scos pe un couloar la lateral. tdv. mit, avu loc prima şedinţă de dragoste... Sticla cu vin fu apoi desfundată şi acuzatul afirmă că vie i-a făcut o scenă de gelozie, care părea sfârşită în momentul când a început o nouă şedinţă... D-na Leonida zăcea moleşită pe pat. Atunci, a început discuţia asupra banilor. Bijuteriile sunt readuse în discuţiune, odată cu amănuntele scenei de gelozie. Acuzatul, ştia că d-na Leonida ridicase de la Banca Românească suma de 300 mii lei şi de la o rudă suma de 500 mii lei. De pe măsuţa de noapte, criminalul a luat ciocanul şi, pe neaşteptate, a lovit victima în cap. Lupte cu prima lovitură, cu care spera să-şi ameţească victima. Dar d-na Leonida s’a ridicat din pat şi avu puterea să se dea repede jos. Puse mâna în gâtul lui Găetan. Acuzatul declară că atunci i s’a făcut teamă că va fi ucis de victimă, care era robustă, l-a dat a doua lovitură, de astădată în ochi. D-na Leonida a apucat receptorul telefonului şi l’a isbit în mână. Din rana d-nei Leonida a ţâşnit sânge». Găetan fu lovit cu putere, pentru a doua oară, cu receptorul, în piept. Receptorul s’a sfărâmat, legătura fu întreruptă. Criminalul a dat atuncî a treia lovitură în tâmpla victimei, care, extenuată, s'a prăbuşit pe pat, şi apoi pe duşumea. In toiul luptei, sângele victimei l’a umplut pe criminal, şi s’a împrăştiat în toată camera. Crezând că victima a murit, Găetan şi-a îmbrăcat pantalonii, apoi haina. A luat toţi banii din casa de fier. Găetan descrie apoi cum a fugit din casă, împrejurările cari Tau adus la locuinţa sa, la familia Negreanu unde a lăsat parte din bani« cum s’a dus la «Automobil-Club» unde l’a căutat pe DL Dan Enăşescu, pe care nu la găsit. S’a dus apoi la d. Polizu-Micşuneşti, împreună cu d. Isvoranu, a hoinărit pe străzi. In sfârşit, dă toate antănuntele până în momentul când a fost capturat în casa d-lui maior Bârsan, care a anunţat poliţia. Un supliment de interogatorii Din sala de şedinţă, Găetan a dus la cabinetul d-lui jude-instructor Stănescu, care-l supune la un, supliment de interogatoriu. Criminalul a recapitulat falpele, accentuând că nu a vrut să ucidă pa d-na Leonida, ni ei s’o jefuiască. Cât privește chestiunea sticlei cu benzină, Găetan a declarat că nu el a adus-o, și că ea se găsea în dormitor în momentul când a venit la d-na Leonida. Criminalul a fost apoi transportat cu duba 1% Văcăreşti. Continuarea instrucţiei D, jude-instructor Stănescu a procedat apoi la o serie de cercetări asupra prezenţei în camera de dormit a victimei a sticlei cu benzină. D-sa a început investigaţii spre a se vedea de unde şi-a putut cumpăra Găetan benzina. .! Apoi, jude-instructorul care da Sâmbătă noaptea, lucrează neintrerupt în această afacere, a fost la d-na Pilat, căreia i-a luat o declaraţie. Astăzi la parchet , D-na Piat care a găzduit pe Găetan, a fost invitată pentru astăzi joi cabinetul d-lui jude-instructor Stănescu. In legătură cu această citare se anunţă unele surprize senzaţionale, pe care, în interesul instrucţiei ne ferim să le publicăm. Tot astăzi după amiază, magistratul instructor, va lua la sanatoriul dr. Antoniu, o declaraţie d-nei Leonida. Cu acest prilej se va putea stabili dacă, sticla cu benzină a fost adusă de criminal sau se găsea acolo cum susţine el. Starea d-nei Leonida s-a ameliorat întrucâtva, astfel că e probabil ca astăzi să poată face o descriere amănunţită a faptelor. Reconstituirea Reconstituirea crimei nu se va mai face astăzi cum a fost vorba. Parchetul de acord cu d. judeinstructor Stănescu a hotărât ca reconstituirea să se facă în cursul zilei de mâine toui. Se vor lua măsuri pentru a se preveni o îmbulzeală a publicului la vila d-nei Leonida. In acest scop poliţia a fost înştiinţată pentru a lua măsurile de ordine necesare. Surprize? Ni s’a afirmat aseară, că în afacerea crimei din parcul Bonparte se vor produce unele surprize senzaţionale. Se spune anume, că, Găetan aşteaptă să se reculeagă din zbuciumul din ultimele zie pentru a face o altă declaraţie, privitoare la o afacere făcută cu dna Leonida. E vorba de o intervenţie făcută de d-na Leonida pe lângă unii trimaşi averese ani, în timpul guvernărei acestora, pentru retrocedarea unor păduri a unor supuşi greci. (Citiți continuarea în pag. IV). Crima din Parcul Bonaparte Trawan a confirmat mandatul de arestare a lui (îaetan Cum a încercat Găetan să ucidă şi a jefuit pe d-na Leonida Declaraţia criminalului la instrucţie Manifestaţia publicului din Palatul de justiţie contra lui Căetan-Surprize ? Interogatoriul criminalului T „ CRIMINALUL GAETAN D. jude-instructor STĂNESCU