Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)

1928-06-01 / nr. 1115

sc ‘*--*-03----­ D-nii Zelea Codreanu şi Şumuleanu împacă cu d. A. C. Cuza Ne-am ocupat la vreme de de­mersul făcut de «fratele Ghiţă» în vederea reconcilierii statutarilor cu d. prof. A. C. Cuza. In parte ac­ţiunea «fratelui Ghiţă» a avut e­fect, deoarece Ardealul în frunte cu d. prof. Cătun­eanu a hotărât ca de acum înainte să recunoască de şef al Ligii Apărării Naţionale Creştine pe d. prof. Cuza. Statutarii din Moldova nu se împacă Constatăm însă că Moldova unde este centrul acţiunii antisemite, in­tervenţia «fratelui Ghiţă» nu a avut ecoul dorit de­oarece conducătorii Ligii statutare din această provin­cie, d-nii Ion Zelea Codreanu şi dr. Şumuleanu refuză încă să se îm­pace cu d. Cuza. Cei doui fruntaşi statutari stau în espectativă şi informatorii noş­tri ne asigură că sub nici un motiv d-nii Codreanu şi Şumuleanu nu vor mai face parte din Liga con­dusă de d. Cuza. Motivele care le dictează această rezervă sau mai bine zis această a­­titudine tranşantă sunt diferite. In primul rând cei doui profe­sori antisemiţi au fost atacaţi cu ultima violenţă de d. Cuza. Ori­cum şeful L. A. N. C.-ului n’a fost prea scrupulos , observă amicii d-lor Codreanu şi Şumuleanu — în ale­gerea mijloacelor de luptă faţă de doi adversari loiali, aceştia soco­tesc că nu se mai pot prezenta în faţa opiniei publice în aceiaşi gru­pare cu d. Cuza, fără a nu fi acu­zaţi de lipsă de caracter. «I­ncompatibilităţi morale» Sunt deci incompatibilităţi mo­rale care în nici într’un caz nu pot fi rezolvate de gestul entusiast şi lăudabil al «fratelui Ghiţă» şi în consecinţă d-nii Codreanu şi Şu­muleanu preferă ca pe viitor în ac­tivitatea lor naţionalistă, să nu se mai întâlnească cu d. Cuza. Deasemenea atitudinea d-lor Co­dreanu şi Şumuleanu este între al­tele explicată prin faptul că d. Cu­za se lasă condus de tineretul ligist nu de oamenii cu experienţă din Ligă. Ce se discută la Iaşi Actualmente aceasta este situaţia din Liga Creştină. Pe ziua de 3 iunie are loc la Iaşi adunarea ge­nerală a L. A. N. C.-ului sub pre­­şidenţia d-lui Cuza. La ordinea zi­lei: desemnarea şefilor de judeţe, localul şi presa Ligii, nu I­. A. C. CUZA D. Mitt­li E, notii pi­on ultimatum Ittena 30 (Rador). — In ședința de aseară o conducem partidului liberal, d-1 Venizelos a expus mo­tivele cari l'au determinat să acorde Încredere guvernului. Primul motiv este necesitatea de a se vota legea privitoare la constituirea Senatului, înainte de noui alegeri, apoi nece­sitatea ca fostul dictator Pangalos să fie judecat de Camera actuală. D-l Venizelos a adus omagii pre­şedintelui Conduriotis pentru felul cum a rezolvat această criză destina­tă a servi intereselor ţării şi a des­minţit că ar aspira la preşidenţia Republicei­, deoarece, a precizat d-1 Venizelos, se simte încă în stare să conducă luptele politice de partid. D-1 Venizelos a anunţat că va tri­mite regatiştilor un ultimatum, in­­vitându-i se recunoască regimul ac­tual fiindcă un caz contrar este ho­tărât să revină definitiv asupra de­claraţiei anterioare de abţinere de la activitatea politică. D-l Gotzi, noul ministru de In­terne, va depune azi jurământul. Planurile lui Beneş EE urmăreşte o uniune economică centra­ euro­peana cu Germania şi Ungaria - CO&CO — Viena, 30. — Corespondentul lui «Neue Freie Presse» telegrafiaza ziarului său următoarele declara­­ţiuni făcute de un diplomat străin cu privire la vizita la Berlin a d-lui Beneş, ministrul de externe cehoslovac. Dr. Bieneş nu a plecat la Berlin într’un scop determinat ci din do­rinţa de a avea un schimb general de vederi cu bărbaţii de stat ger­manii la cârmă. A venit deci cu toate că a ştiut că nu va putea vor­bi cu dr. Stresemann din cauza bolii acestuia. Dr. Beneş a avut cu secretarul de stat von Schubert două întrevederi lungi în care s’a vorbit detailat şi deschis. D. Beneş a explicat planurile sale central-europene şi a relevat că întâiu urmăreşte o uniune eco­nomică a statelor din Europa Cen­trală din care ar putea rezulta poate ma­i târziu o uniune politică. Din partea Germaniei s-a declarat că în cazul când această uniune va fi îndreptată împotriva Germaniei va fi combătută şi ajutată dacă Germania va lua parte. D. Beneş a răspuns că ar corespunde chiar dorinţelor sale dacă Germania ar adera la aceste com­binaţiuni. Din declaraţiile sale a reeşit că nu ur­măreşte încercuirea Germaniei, nici o separare a Austriei de Germa­nia, nici o Antantă împotriva Un­gariei şi nici o grupare state în­dreptată contra Italiei. A declarat însă deschis că este un adversar al Annschluss-ului. Cu ocazia vizitelor sale de la Lon­dra şi Paris a putut constata că atât Anglia cât şi Franţa nu mai consideră Germania ca adversar ci ca partener european în chestiuni­le importante. Dr. Beneş intenţionează să cu­­prindă şi Ungaria în uniunea eco­nomică europeană plănuită de d-sa. Mai departe d-sa este convins că raporturile între Italia şi Iugosla­via nu vor duce la conflicte ci vor fi soluţionate pe cale paşnică». Socialiştii francezi contra guvernului şi a comuniştilor ! * Paris, 30 (Rador). — Congresul par­tidului socialist, ţinut la Toulouse, a adoptat astă noapte, după înde­lungate şi vii desbateri o moţiune tranzacţională asupra politicei ge­nerale. _ Moţiunea, adoptată cu unanimi­tate, minus două voturi, declară că partidul socialist va vota contra bolşevismului şi va continua să facă o viguroasă opoziţie guvernului spri­jinit de un bloc al dreptei sau de o majoritate de concentrare. ­oxo- Numeroase sinucideri la Viena Viena, 30 (Rador). — In ziua Inăl­țărei Domnului, s’a înregistrat la Viena, 17 sinucideri și 14 încercări de­­sinucideri. Adunarea asociaţiei profesorilor universitari In zilele de 3, 4 şi 5 iunie crt, va avea loc, în localul facultăţii de ştiinţe (amfiteatrul «Spiru Haret»),, adunarea generală ordinară a aso-­ ciaţiei profesorilor universitari. S’a descoperit microbul scarlatinei Berlin 30 (Rdaer). — Din Kiev se a­­nunţă că doamna dr. Cernova a desco­perit microbul scarlatinei. Ea va pre­zenta un raport asupra acestei chestiuni la Conferinţa internaţională pentru stu­diul scarlatinei, ce se întruneşte la 11 Iunie la Koenisberg. ------exp In căutarea dirijabilului „Italia“ Paris, 30 (Rador). — Zvonul des­pre aterisarea dirijabilului «­Italia» pe insula Amsterdam nu se conf­ir­mă până acum. Institutul de geo­fizică din Trom­spe consideră pe baza ultimelor ra­diograme relative la «Italia» că di­rijabilul a fost prins de un ciclon pe coasta de nord-vest a insulei Spitzberg şi că probabil a fost ni­micit. Din Moscova se anunţă organiza­rea unui comitet de salvare. Se va propune Norvegiei, Japoniei şi Sta­telor Unite să-şi coordoneze sforţă­rile cu acelea ale Rusiei, pentru căutarea dirijabilului dispărut. Un vapor spărgător de ghiață, a­­vând pe bord un hidroavion a ple­cat azi din portul Arhangelsk spre Spitzberg. CUVÂNTUL.3 ----oo-*-» — Ce scrie presa din provincie «Galaţii Noi» scrie: La Bucureşti s’a stins din viaţă, după o boală grea, inginerul Titus Enacovici, directorul politic al zia­rului «Cuvântul» din Capitală. Inginerul Titus Enacovici este au­torul technic al tunelului Bereşti­er Talaşman,­ care leagă linia ferată Galaţi Bârlad. Pe vremea perforării tunelului era prefect de Covurlui Hagi Anton, primar d. Al. Nicules­­cu, ajutor primar d. T. Bădărău, actualmente directorul liceului inte­nat din Iaşi, ministru al lucrărilor publice Delavrancea. Antreprenorul lucrărilor era un italian Bertolro. Lucrările erau pornite deodată şi dinspre Galaţi şi din­spre Bereşti. Intr’o dimineaţă, lucrătorii din Ga­laţi au auzit în fundul pământului ciocăniturile lucrătorilor din Be­reşti. Câteva lovituri de târnăcop şi lu­crătorii ambelor echipe şi-au întins mâinile. In seara acelei zile a sosit cu nn tren special ministrul Delavrancea, care cu notabilii din oraş a plecat spre Bereşti. Inginerul şi ziaristul Titus Ena­covici era un profesionist de valoa­re, o inteligenţă strălucită şi un om de acţiune. El lasă multe şi adânci regrete. Ziarul «Dacia» din Constanţa, scrie urm­­­oarele: La Bucureşti s’a stins din viaţă, secerat de o moarte neaşteptată, Ti­tus Enacovici directorul politic al ziarului «Cuvântul». Deşi nu de mult timp în presă —ceva mai încoace dela înfiinţarea «Cuvântului» — defunctul Titus E­­nacovici s’a ilustrat pe tărâmul spinos şi anevoios al publicisticei, făcându-se stimat, respectat şi apre­ciat Articolele sale, scrise cu nerv, într’un stil pe cât de violent şi vehe­ment pe atât de elegant şi rafinat, erau savurate cu nesaţ de către pu­blicul intelectual care admira şi pre­ţuia energia şi curajul autorului. Prin moartea neaşteptată a lui Ti­tus Enacovici, presa românească de curaj şi libertăţile cetăţeneşti pierd, deopotrivă, un mare animator şi un brav luptător. A murit un polemist de seamă. Regimul tuturor fără­de­legilor a scăpat de un adversar care-i inspira teroare­ La mormântul proaspăt deschis al în veci regretatului nostru confra­te, ne descoperim pioşi şi vărsăm o lacrimă sinceră de profund regret. «Gazeta Transilvaniei» scrie: După apariţia numărului trecut al ziarului ne-a sosit din Bucureşti trista veste despre moartea ingine­rului Titus Enacovici, fondatorul şi directorul ziarului «Cuvântul» din Bucureşti. Prin moartea neaşteptată a lui Ti­tus Enacovici—împlinise de abea 48 ani—dispare nu numai un talentat mânuitor al condeiului şi organiza­tor, dar şi omul pasionat şi gata de orice sacrificii pentru cei mulţi şi nedreptaţ­i. Timp de aproape 4 ani, cât a condus ziarul său, acesta a devenit o straşnică tribună a opi­niei publice curagioase, care bi­ciuia cu o rară aispitime noianul de nelegiuiri şi imoralităţi, cari bân­­tue ţara şi poporul românesc. Iată pentru ce moartea lui neaş­teptată a produs şi în Ardeal, unde ziarul său este aşteptat şi cetit cu o mare sete, unanime regrete. Transmiţând familiei îndoliate şi ziarului «Cuvântul» condoleanţe­le noastre sincere, zicem celui dis­părut atât de timpuriu din mijlo­cul nostru strămoşescul: Odihneas­că în pace. La înmormântarea, care a avut loc Duminecă la Bucureşti a luat parte o lume aleasă, între cari nu­meroase personalităţi politice, zia­rişti etc. Partidul Naţional-Ţărănesc a de­pus o cunună cu inscripția «Prie­tinului desinteresat», iar în faţa catafalcului d. deputat Sever Bocu a rostit o impresionantă cuvântare: Condoleanţe Eram într’un prea depărtat colţ de ţară când am aflat—în strada— că Titus Enacovici a murit. Şi n’am crezut. D’abia aci, în Capitală, vă­zui doliul «Cuvântului» şi înţelesei întreagă nenorocirea. Dumnezeu să-i uşureze ţărâna. Ştiu din dureroasa experienţă că un cuvânt bun, pornit din suflet, în asemeni nenorociri, merge la ini­mă şi dă curaj. Primiţi, va rog, şi transmiteţi şi celorlalţi colabora­tori ai dispărutului expresia senti­mentelor mele de sincer şi profund regret. Căci lumea noastră perde e­­lementul de muncă şi atac construc­tiv, greu de înlocuit. Aşa l-am cu­noscut. Aşa se explică şi faptul co­laborării d­v. continue cu ei. P. Popescuc-Răcaru * Adăugaţi durerea noastră durerii celor ce plâng pe Titus Enacovici, Bergheanu şi Vilea Redactori la Astra Maramureşului • Colaboratorii ziarului «Macedo­nia» adânc mişcaţi de pierderea lui Titus Enacovici valorosul şi cura­josul ziarist director transmit fa­miliei îndurerate şi camarazilor de redacţie sincere condoleanţe. Ziarul «Macedonia» •­­ Cuvinte îndurerate păstrăm ace­­l luia care cu dărnicie şi entusiasm şi-a risipit sufletul pentru presa românească. Octavian Moşescu împreună cu toţi botoşenenii, plâng moartea prematură a mult iubitului şi mult stimatului conce­tăţean Titus Enacovici, care a ilus­trat publicistica românească şi a fost un demn reprezentant al indus­triei şi un model de virtute civică. S. Labin Fost preşedinte al Camerei de Co­merţ din Botoşani Omagiul studenţimii Regretând din suflet moartea prea timpurie a marelui român şi gazetar, care a fost Titus Enaco­vici «Cercul studenţesc Dâmbovi­­ţean» transmite familiei îndurerate şi distinşilor săi colaboratori con­­doleanţele sale. Preşedinte, Chiriac Niculescu «Cercul studenţesc «Uforean» profund impresionat de marea şi ireparabila perdere ce a încercat, prin moartea prematură a mult re­gretatului său director, aduce pe această cale condoleanţele sale, zia­rului şi familiei».• Studenţii Sibieni, adânc întristaţi de plecarea spre cele veşnice a neo­bositului luptător din tabăra lumi­nii, Titus Enacovi, îşi aştern în­d­­aceste cuvinte puţine şi neputin­cioase toată durerea nemărginită după marele dispărut. Fie-i amintirea neştearsă din gân­dul oamenilor cinstiţi! BURSA Londra 791 Leul zurich 321 Paris 15 80 Piaţa susţinută. Ofertele fiind foarte restrânse. Devizele sunt ce­rute la cursuri uşor superioare celor precedente. Paris 6.43 Belgia 22.70 Elveţia 31.50 Londra 796—797 Italia 8.60 New-York 162.90 Praga 4.84 Viena 22.98 Berlin 39.10 BURSA DIN PARIS București 15.80 Londra 124.02 New-York 2539 German­a 608.50 Belgia 354.50 Italia 133.75 Praga 75.40 Elveția 489.50 Olanda 1025 BURSA DIN ZURICH București 3.21 Berlin 124.25 Amsterdam 209.11 New-York 518.75 Londra 2533.50 Paris 2043 Milano 2734 Praga 1534 Budapesta 9065 Belgrad 913.25 Viena 7302.50 BURSA DIN LONDRA București 791' ^ V New-York 488.40 Paris 124.02 Bruxelles 3497.80 Italia 9266 Elveţia 2533.30 Olanda 1209.56 Praga 164 75 Germania 2039.30 Viena 3471 Budapesta 279 Belgrad 277 BURSA DE ACŢIUNI Bursa activă în general. Nume­roase transacţiuni la cursuri în jurul celor precedente. Petrolifere mai uşoare. Rentele slabe- Banca Naţională opt. 13.100, 350, 400, 500. Banca Blanck 1725 Banca Românească 1300, 10 Banca de Scont 500 Steaua Română 1875 Astra Română 3675 I. R. D. P. opt. 575, 580 S. R. D. 1120- 25 S. T. B. 1260, 85 Banca Generală 785, 95 Creditul Industrial 1240 Petrol Românesc 950 Redevența 410 Credit Minier opt. 1535, 50, 40, 25 Reşiţa 1025, 15, 40, 50­­ , Mica 815 Renta Impropr- 63% 1/2 63. -----exp-------­ perroap Semnarea tratatului italo-turc Roma, 30 (Teleg. part.). — Azi s-a semnat tratatul de arbitraj și neu­tralitate între Italia și Turcia. Diverse Comisia superioară de higienă in­dustrială s-a întrunit­eri diminea­ţă la ministerul sănătăţii, sub pre­şedinţia d-lui dr. P. Vişoianu, di­rectorul general al serviciului sa­nitar. Academia Română, întrunită în sesiunea generală va ţine şedinţă publică solemnă pentru proclama­rea premiilor acordate în această sesiune. Vineri- 1 Iunie curent, la ora 3. a. Raportorii vor ceti rapoartele a­­supra cărţilor premiate. Membrii «Tineretului Ţărănist Român» ce se află în Capitală, sunt rugaţi a lua parte la adunarea ge­nerală ce va avea loc Sâmbătă 2 Iunie ora 8 lun. seara la clubul par­tidului Naţional Ţărănesc din cal. Victoriei 49 etajul I. La ordinea zilei chestiuni foarte importante. mmm*,­­ J/p jfs 1 r%­ 40 la sală falaim Obţinuţ* la depozitul de mobile Dr. Brâgânescu St­rada Popa Lazăr, 19 Iinforn­aţiui?! Principesa-Mamă Elena s’a reîn­tors aseară în Capitală, venind dela Constanţa. universitare Au fost numiţi suplinitori, pen­tru anul şcolar viitor, la facultatea de litere şi filosofie din Cluj, d-nii: prof. Romul Vuia la catedra de et­nografie, prof. Virgil Bărbat la ca­tedra de estetică şi prof. Teodor Naum la catedra de filosofie latină. Şcolare Au fost numiţi profesori cu titlu definitiv în învăţământul profesio­nal, următorii: Şt. Gherman la Ha­ţeg, Eliza Sitaru la Botoşani, Ma­ria Ionescu-Murgoci la Bucureşti, Constanţa Georgescu la Bucureşti, I. Pititel la Bucureşti, L Râşcanu la Deva, Elena Ghiorghiu la Doro­­hoi, Alina Stănescu la Bucureşti, Valeria Ioanid la Craiova şi Flori­­ca Georgascu la Bucureşti. Ministerul instrucţiunei face cu­­noscut membrilor corpului didactic de orice grad, din învăţământul par­ticular, că le este interzis să exer­cite afaceri de comerţ şi orice pro­fesiuni incompatibile cu demnita­tea de profesor sau cu îndatoririle funcţiunei lor. Ministerul instrucţiunei face cu­noscut că cererile pentru autoriza­­ţiuni de deschidere de cursuri de preparaţie pe timpul verei se fac mi­nnai la inspectoratele şcolare res­p­ective, care îşi vor da avizul. Studenţeşti «Uniunea Naţională» a studenţi­lor creştini din România, ne trimite un comunicat, prin care face cunos­cut că manifestul lansat în­ numele studenţimei şi prin care se cere in­terzicerea reprezentanţiilor Iosefi­­nei Baker, nu emană deja o autori­tate studenţească recunoscută. *Uniunea» protestează contra fo­­losirei numelui de student şi de­clară că, întrucât reprezentaţiile dansatoarei negre nu ating cu ni­mic interesele studenţimei, nici organizaţie studenţească recunoscu­tă n’a protestat contra lor. Cercul studenţesc «Ilfovean» in­vită pe membrii săi la adunarea ge­nerală de Duminică 3 iunie a. c. la sediul său din b-dul Elisabeta 25 la ora 5 p. m. ordinea de zi fiind următoarele : Programul de activitate ,alegerea comisiei de cenzori, chestiuni admi­nisrative. Cu începere de la 5 iunie a. c. va începe să funcţioneze la Casa Os­tăşească din cazarma Malmaizon, bazinul de înot şi bate ca şi în tre­cut, la care pot lua parte şi persoa­ne civile. In curând apare PRO * CONTRA pagini de polemică şi informaţie politică şi culturală. Duminică 3 iunie, la ora 10 dim. va avea loc în sala din str. Carol No. 58, adunarea generală a «Sfatu­lui economic central al sindicatelor comerciale». După adunare asistenţa în frun­­te cu d. Tem. Alexandrescu va vi­zita o parte din lucrările primăriei sectorul III (Albastru). Biletele la Feder şi Casa Teatru­lui unde s’au pus în vânzare încă o serie de 5 reprezentaţii ultimele. Societatea «Amicii Greciei» orga­nizează o discursiune de studii şi agrement la Atena cu plecarea din Constanţa la 21 August şi înapoe­­rea la­­7 Septembrie a. c. Preţul călătoriei cuprinzând bi­letul de vapor dus,întors, masa pe bord şi întreţinerea la Atena pe tot timpul şederei acolo a fost fixat la 12.500 lei pentru clasa II, iar pentru clasa I lei 16­ 500, înscrieri la secretariatul societă­­ţei strada Făinari 21. La ministerul­­sănătăţii s’a întru­nit eri dimineaţă, sub preşedinţia d-lui ministru I. Inculeţ, consiliul sanitar superior. S’au rezolvat dife­rite chestiuni curente. Joia­fioşitor Regele Mihai I va asista la solemnitate Azi Joi, 31 Mai, are loc în târgul Moşilor, cu fastul tradiţional, săr­bătorirea zilei «Joia Moşilor». La orele 6 seara, solemnitatea va avea loc în prezenţa Regelui Mi­hai I şi a Principesei mame Elena, precum şi a membrilor înaltei Re­genţe, în frunte cu Principele Ni­­colae. Solemnitatea va avea loc în pa­vilionul regal, după care înalta a­­sistenţă va vizita pavilioanele ex­pozanţilor din Târgul Moşilor, care în anul acesta, se prezintă cu un caracter de adevărată expoziţie. Care posedă o fabrică proprie. SU­FII AGERII, DORMITOARE, CA­­MERE DE BIROURI, SALONAŞE etc. etc. Toate mobilele sunt artistic luci­te şi de o foarte bună calitate. No­taţi bine adresa: Str. Popa Lază No­ 19, (tramvai 16, 17 şi 18) Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY&RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE şi PIANINE Bösendorfer, Stingi, WVirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condi­­ţiuiţi favorabile de plată MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZĂRI Confor­m art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publica următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potri­vit art. 23 din zisa lege . Domnule Ministru, Subsemnatul Ernest Titz, născut în anul 1892 in comuna Trient, jud. Trient, domiciliat în corn. Moroeni, jud. Dâm­­bovita, de profesiune şef al exploatări­lor forestiere al Societății Anonime Fo­restiere «Moroeni», cu onoare vă rog să binevoiți, pe baza memoriului şi a ac­telor anexate, a-mi acorda cetăţenia ro­mână cu dispensă de stagiu, întrucât sunt căsătorit cu o cetăţeană română şi am 2 copii din această căsătorie. Cu toată stima Ernest Titz. ------------XXOOXX----------­ nipplsm Băneasa—ziua 16-a Joi 41 Mai a. c. FAVORIŢII NOŞTRII PREMIUL COSTILELE.-Jupita; Andronic. PR. SA GRACE. — Aprodul Pu­rice; Galilea; Banu Mărăcine. PR. RASBOIENI. - Gouverneur; Gingaşa. PR. D. GRECEANU. — Odette; Pompei; Călin. PR. MUGURILOR. — Morava; Prinţi­şor. PR. ZAMORA. — Betelie; Bubi; P. de Galles; Palujo. PR. VALEA CERBULUI. — Fau che le Pré; Orso; Ririca. (Outsider Wr.) l-ul depozit de piane din Ardeal V. HELDENBERG Sibiu, Str. Regina Maria No. 9 de 60 ani renumit ca firma cea mai solidă şi de încr­dere. Piane, pianine de vânzare şi de închiriat -exo­

Next