Cuventul, iunie 1928 (Anul 4, nr. 1115-1144)
1928-06-01 / nr. 1115
sc ‘*--*-03---- D-nii Zelea Codreanu şi Şumuleanu împacă cu d. A. C. Cuza Ne-am ocupat la vreme de demersul făcut de «fratele Ghiţă» în vederea reconcilierii statutarilor cu d. prof. A. C. Cuza. In parte acţiunea «fratelui Ghiţă» a avut efect, deoarece Ardealul în frunte cu d. prof. Cătuneanu a hotărât ca de acum înainte să recunoască de şef al Ligii Apărării Naţionale Creştine pe d. prof. Cuza. Statutarii din Moldova nu se împacă Constatăm însă că Moldova unde este centrul acţiunii antisemite, intervenţia «fratelui Ghiţă» nu a avut ecoul dorit deoarece conducătorii Ligii statutare din această provincie, d-nii Ion Zelea Codreanu şi dr. Şumuleanu refuză încă să se împace cu d. Cuza. Cei doui fruntaşi statutari stau în espectativă şi informatorii noştri ne asigură că sub nici un motiv d-nii Codreanu şi Şumuleanu nu vor mai face parte din Liga condusă de d. Cuza. Motivele care le dictează această rezervă sau mai bine zis această atitudine tranşantă sunt diferite. In primul rând cei doui profesori antisemiţi au fost atacaţi cu ultima violenţă de d. Cuza. Oricum şeful L. A. N. C.-ului n’a fost prea scrupulos , observă amicii d-lor Codreanu şi Şumuleanu — în alegerea mijloacelor de luptă faţă de doi adversari loiali, aceştia socotesc că nu se mai pot prezenta în faţa opiniei publice în aceiaşi grupare cu d. Cuza, fără a nu fi acuzaţi de lipsă de caracter. «Incompatibilităţi morale» Sunt deci incompatibilităţi morale care în nici într’un caz nu pot fi rezolvate de gestul entusiast şi lăudabil al «fratelui Ghiţă» şi în consecinţă d-nii Codreanu şi Şumuleanu preferă ca pe viitor în activitatea lor naţionalistă, să nu se mai întâlnească cu d. Cuza. Deasemenea atitudinea d-lor Codreanu şi Şumuleanu este între altele explicată prin faptul că d. Cuza se lasă condus de tineretul ligist nu de oamenii cu experienţă din Ligă. Ce se discută la Iaşi Actualmente aceasta este situaţia din Liga Creştină. Pe ziua de 3 iunie are loc la Iaşi adunarea generală a L. A. N. C.-ului sub preşidenţia d-lui Cuza. La ordinea zilei: desemnarea şefilor de judeţe, localul şi presa Ligii, nu I. A. C. CUZA D. Mittli E, notii pion ultimatum Ittena 30 (Rador). — In ședința de aseară o conducem partidului liberal, d-1 Venizelos a expus motivele cari l'au determinat să acorde Încredere guvernului. Primul motiv este necesitatea de a se vota legea privitoare la constituirea Senatului, înainte de noui alegeri, apoi necesitatea ca fostul dictator Pangalos să fie judecat de Camera actuală. D-l Venizelos a adus omagii preşedintelui Conduriotis pentru felul cum a rezolvat această criză destinată a servi intereselor ţării şi a desminţit că ar aspira la preşidenţia Republicei, deoarece, a precizat d-1 Venizelos, se simte încă în stare să conducă luptele politice de partid. D-1 Venizelos a anunţat că va trimite regatiştilor un ultimatum, invitându-i se recunoască regimul actual fiindcă un caz contrar este hotărât să revină definitiv asupra declaraţiei anterioare de abţinere de la activitatea politică. D-l Gotzi, noul ministru de Interne, va depune azi jurământul. Planurile lui Beneş EE urmăreşte o uniune economică centra europeana cu Germania şi Ungaria - CO&CO — Viena, 30. — Corespondentul lui «Neue Freie Presse» telegrafiaza ziarului său următoarele declaraţiuni făcute de un diplomat străin cu privire la vizita la Berlin a d-lui Beneş, ministrul de externe cehoslovac. Dr. Bieneş nu a plecat la Berlin într’un scop determinat ci din dorinţa de a avea un schimb general de vederi cu bărbaţii de stat germanii la cârmă. A venit deci cu toate că a ştiut că nu va putea vorbi cu dr. Stresemann din cauza bolii acestuia. Dr. Beneş a avut cu secretarul de stat von Schubert două întrevederi lungi în care s’a vorbit detailat şi deschis. D. Beneş a explicat planurile sale central-europene şi a relevat că întâiu urmăreşte o uniune economică a statelor din Europa Centrală din care ar putea rezulta poate mai târziu o uniune politică. Din partea Germaniei s-a declarat că în cazul când această uniune va fi îndreptată împotriva Germaniei va fi combătută şi ajutată dacă Germania va lua parte. D. Beneş a răspuns că ar corespunde chiar dorinţelor sale dacă Germania ar adera la aceste combinaţiuni. Din declaraţiile sale a reeşit că nu urmăreşte încercuirea Germaniei, nici o separare a Austriei de Germania, nici o Antantă împotriva Ungariei şi nici o grupare state îndreptată contra Italiei. A declarat însă deschis că este un adversar al Annschluss-ului. Cu ocazia vizitelor sale de la Londra şi Paris a putut constata că atât Anglia cât şi Franţa nu mai consideră Germania ca adversar ci ca partener european în chestiunile importante. Dr. Beneş intenţionează să cuprindă şi Ungaria în uniunea economică europeană plănuită de d-sa. Mai departe d-sa este convins că raporturile între Italia şi Iugoslavia nu vor duce la conflicte ci vor fi soluţionate pe cale paşnică». Socialiştii francezi contra guvernului şi a comuniştilor ! * Paris, 30 (Rador). — Congresul partidului socialist, ţinut la Toulouse, a adoptat astă noapte, după îndelungate şi vii desbateri o moţiune tranzacţională asupra politicei generale. _ Moţiunea, adoptată cu unanimitate, minus două voturi, declară că partidul socialist va vota contra bolşevismului şi va continua să facă o viguroasă opoziţie guvernului sprijinit de un bloc al dreptei sau de o majoritate de concentrare. oxo- Numeroase sinucideri la Viena Viena, 30 (Rador). — In ziua Inălțărei Domnului, s’a înregistrat la Viena, 17 sinucideri și 14 încercări desinucideri. Adunarea asociaţiei profesorilor universitari In zilele de 3, 4 şi 5 iunie crt, va avea loc, în localul facultăţii de ştiinţe (amfiteatrul «Spiru Haret»),, adunarea generală ordinară a aso- ciaţiei profesorilor universitari. S’a descoperit microbul scarlatinei Berlin 30 (Rdaer). — Din Kiev se anunţă că doamna dr. Cernova a descoperit microbul scarlatinei. Ea va prezenta un raport asupra acestei chestiuni la Conferinţa internaţională pentru studiul scarlatinei, ce se întruneşte la 11 Iunie la Koenisberg. ------exp In căutarea dirijabilului „Italia“ Paris, 30 (Rador). — Zvonul despre aterisarea dirijabilului «Italia» pe insula Amsterdam nu se confirmă până acum. Institutul de geofizică din Tromspe consideră pe baza ultimelor radiograme relative la «Italia» că dirijabilul a fost prins de un ciclon pe coasta de nord-vest a insulei Spitzberg şi că probabil a fost nimicit. Din Moscova se anunţă organizarea unui comitet de salvare. Se va propune Norvegiei, Japoniei şi Statelor Unite să-şi coordoneze sforţările cu acelea ale Rusiei, pentru căutarea dirijabilului dispărut. Un vapor spărgător de ghiață, având pe bord un hidroavion a plecat azi din portul Arhangelsk spre Spitzberg. CUVÂNTUL.3 ----oo-*-» — Ce scrie presa din provincie «Galaţii Noi» scrie: La Bucureşti s’a stins din viaţă, după o boală grea, inginerul Titus Enacovici, directorul politic al ziarului «Cuvântul» din Capitală. Inginerul Titus Enacovici este autorul technic al tunelului Bereştier Talaşman, care leagă linia ferată Galaţi Bârlad. Pe vremea perforării tunelului era prefect de Covurlui Hagi Anton, primar d. Al. Niculescu, ajutor primar d. T. Bădărău, actualmente directorul liceului intenat din Iaşi, ministru al lucrărilor publice Delavrancea. Antreprenorul lucrărilor era un italian Bertolro. Lucrările erau pornite deodată şi dinspre Galaţi şi dinspre Bereşti. Intr’o dimineaţă, lucrătorii din Galaţi au auzit în fundul pământului ciocăniturile lucrătorilor din Bereşti. Câteva lovituri de târnăcop şi lucrătorii ambelor echipe şi-au întins mâinile. In seara acelei zile a sosit cu nn tren special ministrul Delavrancea, care cu notabilii din oraş a plecat spre Bereşti. Inginerul şi ziaristul Titus Enacovici era un profesionist de valoare, o inteligenţă strălucită şi un om de acţiune. El lasă multe şi adânci regrete. Ziarul «Dacia» din Constanţa, scrie urmoarele: La Bucureşti s’a stins din viaţă, secerat de o moarte neaşteptată, Titus Enacovici directorul politic al ziarului «Cuvântul». Deşi nu de mult timp în presă —ceva mai încoace dela înfiinţarea «Cuvântului» — defunctul Titus Enacovici s’a ilustrat pe tărâmul spinos şi anevoios al publicisticei, făcându-se stimat, respectat şi apreciat Articolele sale, scrise cu nerv, într’un stil pe cât de violent şi vehement pe atât de elegant şi rafinat, erau savurate cu nesaţ de către publicul intelectual care admira şi preţuia energia şi curajul autorului. Prin moartea neaşteptată a lui Titus Enacovici, presa românească de curaj şi libertăţile cetăţeneşti pierd, deopotrivă, un mare animator şi un brav luptător. A murit un polemist de seamă. Regimul tuturor fărădelegilor a scăpat de un adversar care-i inspira teroare La mormântul proaspăt deschis al în veci regretatului nostru confrate, ne descoperim pioşi şi vărsăm o lacrimă sinceră de profund regret. «Gazeta Transilvaniei» scrie: După apariţia numărului trecut al ziarului ne-a sosit din Bucureşti trista veste despre moartea inginerului Titus Enacovici, fondatorul şi directorul ziarului «Cuvântul» din Bucureşti. Prin moartea neaşteptată a lui Titus Enacovici—împlinise de abea 48 ani—dispare nu numai un talentat mânuitor al condeiului şi organizator, dar şi omul pasionat şi gata de orice sacrificii pentru cei mulţi şi nedreptaţi. Timp de aproape 4 ani, cât a condus ziarul său, acesta a devenit o straşnică tribună a opiniei publice curagioase, care biciuia cu o rară aispitime noianul de nelegiuiri şi imoralităţi, cari bântue ţara şi poporul românesc. Iată pentru ce moartea lui neaşteptată a produs şi în Ardeal, unde ziarul său este aşteptat şi cetit cu o mare sete, unanime regrete. Transmiţând familiei îndoliate şi ziarului «Cuvântul» condoleanţele noastre sincere, zicem celui dispărut atât de timpuriu din mijlocul nostru strămoşescul: Odihnească în pace. La înmormântarea, care a avut loc Duminecă la Bucureşti a luat parte o lume aleasă, între cari numeroase personalităţi politice, ziarişti etc. Partidul Naţional-Ţărănesc a depus o cunună cu inscripția «Prietinului desinteresat», iar în faţa catafalcului d. deputat Sever Bocu a rostit o impresionantă cuvântare: Condoleanţe Eram într’un prea depărtat colţ de ţară când am aflat—în strada— că Titus Enacovici a murit. Şi n’am crezut. D’abia aci, în Capitală, văzui doliul «Cuvântului» şi înţelesei întreagă nenorocirea. Dumnezeu să-i uşureze ţărâna. Ştiu din dureroasa experienţă că un cuvânt bun, pornit din suflet, în asemeni nenorociri, merge la inimă şi dă curaj. Primiţi, va rog, şi transmiteţi şi celorlalţi colaboratori ai dispărutului expresia sentimentelor mele de sincer şi profund regret. Căci lumea noastră perde elementul de muncă şi atac constructiv, greu de înlocuit. Aşa l-am cunoscut. Aşa se explică şi faptul colaborării dv. continue cu ei. P. Popescuc-Răcaru * Adăugaţi durerea noastră durerii celor ce plâng pe Titus Enacovici, Bergheanu şi Vilea Redactori la Astra Maramureşului • Colaboratorii ziarului «Macedonia» adânc mişcaţi de pierderea lui Titus Enacovici valorosul şi curajosul ziarist director transmit familiei îndurerate şi camarazilor de redacţie sincere condoleanţe. Ziarul «Macedonia» • Cuvinte îndurerate păstrăm acel luia care cu dărnicie şi entusiasm şi-a risipit sufletul pentru presa românească. Octavian Moşescu împreună cu toţi botoşenenii, plâng moartea prematură a mult iubitului şi mult stimatului concetăţean Titus Enacovici, care a ilustrat publicistica românească şi a fost un demn reprezentant al industriei şi un model de virtute civică. S. Labin Fost preşedinte al Camerei de Comerţ din Botoşani Omagiul studenţimii Regretând din suflet moartea prea timpurie a marelui român şi gazetar, care a fost Titus Enacovici «Cercul studenţesc Dâmboviţean» transmite familiei îndurerate şi distinşilor săi colaboratori condoleanţele sale. Preşedinte, Chiriac Niculescu «Cercul studenţesc «Uforean» profund impresionat de marea şi ireparabila perdere ce a încercat, prin moartea prematură a mult regretatului său director, aduce pe această cale condoleanţele sale, ziarului şi familiei».• Studenţii Sibieni, adânc întristaţi de plecarea spre cele veşnice a neobositului luptător din tabăra luminii, Titus Enacovi, îşi aştern îndaceste cuvinte puţine şi neputincioase toată durerea nemărginită după marele dispărut. Fie-i amintirea neştearsă din gândul oamenilor cinstiţi! BURSA Londra 791 Leul zurich 321 Paris 15 80 Piaţa susţinută. Ofertele fiind foarte restrânse. Devizele sunt cerute la cursuri uşor superioare celor precedente. Paris 6.43 Belgia 22.70 Elveţia 31.50 Londra 796—797 Italia 8.60 New-York 162.90 Praga 4.84 Viena 22.98 Berlin 39.10 BURSA DIN PARIS București 15.80 Londra 124.02 New-York 2539 Germana 608.50 Belgia 354.50 Italia 133.75 Praga 75.40 Elveția 489.50 Olanda 1025 BURSA DIN ZURICH București 3.21 Berlin 124.25 Amsterdam 209.11 New-York 518.75 Londra 2533.50 Paris 2043 Milano 2734 Praga 1534 Budapesta 9065 Belgrad 913.25 Viena 7302.50 BURSA DIN LONDRA București 791' ^ V New-York 488.40 Paris 124.02 Bruxelles 3497.80 Italia 9266 Elveţia 2533.30 Olanda 1209.56 Praga 164 75 Germania 2039.30 Viena 3471 Budapesta 279 Belgrad 277 BURSA DE ACŢIUNI Bursa activă în general. Numeroase transacţiuni la cursuri în jurul celor precedente. Petrolifere mai uşoare. Rentele slabe- Banca Naţională opt. 13.100, 350, 400, 500. Banca Blanck 1725 Banca Românească 1300, 10 Banca de Scont 500 Steaua Română 1875 Astra Română 3675 I. R. D. P. opt. 575, 580 S. R. D. 1120- 25 S. T. B. 1260, 85 Banca Generală 785, 95 Creditul Industrial 1240 Petrol Românesc 950 Redevența 410 Credit Minier opt. 1535, 50, 40, 25 Reşiţa 1025, 15, 40, 50 , Mica 815 Renta Impropr- 63% 1/2 63. -----exp------- perroap Semnarea tratatului italo-turc Roma, 30 (Teleg. part.). — Azi s-a semnat tratatul de arbitraj și neutralitate între Italia și Turcia. Diverse Comisia superioară de higienă industrială s-a întruniteri dimineaţă la ministerul sănătăţii, sub preşedinţia d-lui dr. P. Vişoianu, directorul general al serviciului sanitar. Academia Română, întrunită în sesiunea generală va ţine şedinţă publică solemnă pentru proclamarea premiilor acordate în această sesiune. Vineri- 1 Iunie curent, la ora 3. a. Raportorii vor ceti rapoartele asupra cărţilor premiate. Membrii «Tineretului Ţărănist Român» ce se află în Capitală, sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală ce va avea loc Sâmbătă 2 Iunie ora 8 lun. seara la clubul partidului Naţional Ţărănesc din cal. Victoriei 49 etajul I. La ordinea zilei chestiuni foarte importante. mmm*, J/p jfs 1 r% 40 la sală falaim Obţinuţ* la depozitul de mobile Dr. Brâgânescu Strada Popa Lazăr, 19 Iinfornaţiui?! Principesa-Mamă Elena s’a reîntors aseară în Capitală, venind dela Constanţa. universitare Au fost numiţi suplinitori, pentru anul şcolar viitor, la facultatea de litere şi filosofie din Cluj, d-nii: prof. Romul Vuia la catedra de etnografie, prof. Virgil Bărbat la catedra de estetică şi prof. Teodor Naum la catedra de filosofie latină. Şcolare Au fost numiţi profesori cu titlu definitiv în învăţământul profesional, următorii: Şt. Gherman la Haţeg, Eliza Sitaru la Botoşani, Maria Ionescu-Murgoci la Bucureşti, Constanţa Georgescu la Bucureşti, I. Pititel la Bucureşti, L Râşcanu la Deva, Elena Ghiorghiu la Dorohoi, Alina Stănescu la Bucureşti, Valeria Ioanid la Craiova şi Florica Georgascu la Bucureşti. Ministerul instrucţiunei face cunoscut membrilor corpului didactic de orice grad, din învăţământul particular, că le este interzis să exercite afaceri de comerţ şi orice profesiuni incompatibile cu demnitatea de profesor sau cu îndatoririle funcţiunei lor. Ministerul instrucţiunei face cunoscut că cererile pentru autorizaţiuni de deschidere de cursuri de preparaţie pe timpul verei se fac minnai la inspectoratele şcolare respective, care îşi vor da avizul. Studenţeşti «Uniunea Naţională» a studenţilor creştini din România, ne trimite un comunicat, prin care face cunoscut că manifestul lansat în numele studenţimei şi prin care se cere interzicerea reprezentanţiilor Iosefinei Baker, nu emană deja o autoritate studenţească recunoscută. *Uniunea» protestează contra folosirei numelui de student şi declară că, întrucât reprezentaţiile dansatoarei negre nu ating cu nimic interesele studenţimei, nici organizaţie studenţească recunoscută n’a protestat contra lor. Cercul studenţesc «Ilfovean» invită pe membrii săi la adunarea generală de Duminică 3 iunie a. c. la sediul său din b-dul Elisabeta 25 la ora 5 p. m. ordinea de zi fiind următoarele : Programul de activitate ,alegerea comisiei de cenzori, chestiuni adminisrative. Cu începere de la 5 iunie a. c. va începe să funcţioneze la Casa Ostăşească din cazarma Malmaizon, bazinul de înot şi bate ca şi în trecut, la care pot lua parte şi persoane civile. In curând apare PRO * CONTRA pagini de polemică şi informaţie politică şi culturală. Duminică 3 iunie, la ora 10 dim. va avea loc în sala din str. Carol No. 58, adunarea generală a «Sfatului economic central al sindicatelor comerciale». După adunare asistenţa în frunte cu d. Tem. Alexandrescu va vizita o parte din lucrările primăriei sectorul III (Albastru). Biletele la Feder şi Casa Teatrului unde s’au pus în vânzare încă o serie de 5 reprezentaţii ultimele. Societatea «Amicii Greciei» organizează o discursiune de studii şi agrement la Atena cu plecarea din Constanţa la 21 August şi înapoerea la7 Septembrie a. c. Preţul călătoriei cuprinzând biletul de vapor dus,întors, masa pe bord şi întreţinerea la Atena pe tot timpul şederei acolo a fost fixat la 12.500 lei pentru clasa II, iar pentru clasa I lei 16 500, înscrieri la secretariatul societăţei strada Făinari 21. La ministerulsănătăţii s’a întrunit eri dimineaţă, sub preşedinţia d-lui ministru I. Inculeţ, consiliul sanitar superior. S’au rezolvat diferite chestiuni curente. Joiafioşitor Regele Mihai I va asista la solemnitate Azi Joi, 31 Mai, are loc în târgul Moşilor, cu fastul tradiţional, sărbătorirea zilei «Joia Moşilor». La orele 6 seara, solemnitatea va avea loc în prezenţa Regelui Mihai I şi a Principesei mame Elena, precum şi a membrilor înaltei Regenţe, în frunte cu Principele Nicolae. Solemnitatea va avea loc în pavilionul regal, după care înalta asistenţă va vizita pavilioanele expozanţilor din Târgul Moşilor, care în anul acesta, se prezintă cu un caracter de adevărată expoziţie. Care posedă o fabrică proprie. SUFII AGERII, DORMITOARE, CAMERE DE BIROURI, SALONAŞE etc. etc. Toate mobilele sunt artistic lucite şi de o foarte bună calitate. Notaţi bine adresa: Str. Popa Lază No 19, (tramvai 16, 17 şi 18) Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY&RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE şi PIANINE Bösendorfer, Stingi, WVirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condiţiuiţi favorabile de plată MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZĂRI Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publica următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit art. 23 din zisa lege . Domnule Ministru, Subsemnatul Ernest Titz, născut în anul 1892 in comuna Trient, jud. Trient, domiciliat în corn. Moroeni, jud. Dâmbovita, de profesiune şef al exploatărilor forestiere al Societății Anonime Forestiere «Moroeni», cu onoare vă rog să binevoiți, pe baza memoriului şi a actelor anexate, a-mi acorda cetăţenia română cu dispensă de stagiu, întrucât sunt căsătorit cu o cetăţeană română şi am 2 copii din această căsătorie. Cu toată stima Ernest Titz. ------------XXOOXX---------- nipplsm Băneasa—ziua 16-a Joi 41 Mai a. c. FAVORIŢII NOŞTRII PREMIUL COSTILELE.-Jupita; Andronic. PR. SA GRACE. — Aprodul Purice; Galilea; Banu Mărăcine. PR. RASBOIENI. - Gouverneur; Gingaşa. PR. D. GRECEANU. — Odette; Pompei; Călin. PR. MUGURILOR. — Morava; Prinţişor. PR. ZAMORA. — Betelie; Bubi; P. de Galles; Palujo. PR. VALEA CERBULUI. — Fau che le Pré; Orso; Ririca. (Outsider Wr.) l-ul depozit de piane din Ardeal V. HELDENBERG Sibiu, Str. Regina Maria No. 9 de 60 ani renumit ca firma cea mai solidă şi de încrdere. Piane, pianine de vânzare şi de închiriat -exo