Cuventul, ianuarie 1929 (Anul 5, nr. 1327-1357)

1929-01-01 / nr. 1327

Şedinţa se deschide la ora 9. Prezidează : Ştefan Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nul: I. Maniu, general Alevra, Răducanu, Sever Bocu. D. IACOBAN (maj.) adresează o întrebare d­lui ministru de justiţie asupra încadrărei judecătorilor curţilor de Apel din Bucovina. D. LANDAU arată imperfecţiuni­le regulamentului legii pentru a­­cordarea cetăţeniei româneşti. înfiinţarea unui nou sub­secretar de stat la Oamenii D. GENERAL ALEVRA, depu­ne proectul pentru înfiinţarea unui al doilea subsecretariat de stat la Domenii. D DEM. DOBRESCU întreabă pe d-nii ministru de finanţe şi jus­tiţie dacă nu este timpul să vină cu modificarea lega timbrului mai ales în latura care priveşte anga­jarea justiţiei şi îndeplinirea pro­­durii care, prin sporurile de taxe adăugate şi prin modul lor de per­cepere, împovărează prea mult pe justiţiabilul sărac, dând loc la şi­cane. D. GEORGESCU-BARLAD (ma­joritar) comunică d-lui ministru de finanţe doleanţele funcţionari­lor financiari din judeţul Tutova. (Şedinţa se suspendă pentru 20 minute) Discuţia generală a buge­tului La redeschidere se ia în discuţie bugetul. D. INGINER HOISESCU, citeş­te raportul care însoţeşte proectul de buget. Declaraţia partidului liberal D. I. G. DK­LA, in numele parti­dului liberal, în genere bugetul e stabil şi trebue să fie votat până la 31 Decembrie. De astă dată această măsura este şi mai imeprioasa de­oarece bugetul este în legătură cu împrumutul şi stabilizarea. Astfel fiind, şi întrucât pe calea tratativelor de împrumut s’ar păs­tra continuitatea, partidul liberal nu înţelege să facă nici-o­­ dificul­tate. Cu prilejul celorlalte procete ce se vor depune, partidul liberal va examina cu deamănuntul politica guvernului, aşa că nu socoteşte ne­­cesar o discuţie azi. Votează împo­triva bugetul­ui. Declaraţia partidului maghiar D. IOSIKA în numele partidu­ D. N. IORGA. Crede că ar face o ofensă guvernului, afirmând că bugetul actual ar fi eşit din con­cepţia sa. D. Iorga, spune ce nu se vâră, în situaţia cifrelor, ceea ce este o ches­­tea isbuteşte, în toate părţile să a­­tea vorbeşte, în toate părţile să a­­copere realitatea. __ Spune că la noi, bugetele sunt în f­uncţie de vreme, de ploaie. Se poate ca un buget bun să fie pre­gătit pentru un an prost şi vice­versa. La noi bugetul este în legă­tură cu producţia şi constată că în această privinţă suntem o ţară primitivă. Când acesta este adevărul, trebue să precizăm că un ministru de fi­nanţe oricât de capabil, nu poate să dea un buget altul decât s’a dat. In acest fel, noi nu ne putem să ne sprijinim deocamdată pe cifre permanente şi definitive. In vremea când bugetele noastre era considerate bugete-model, se ţinea seamă de stat şi nu de socie­tate, căreia i s’a luat cu cruzime ceea ce nu putea da. Avem datoria să facem din societatea aceasta o societate activă în limitele puterii şi peste puterile ei, căci astfel vom putea să avem creditul sănătos. Să trezim naţia, s’o punem la mun­că. S’o încurajăm când munceşte şi s’o dojenim când nu munceşte. Să împărţim societatea în oa­meni care muncesc şi pe care să-i respectăm, iar acei oameni care nu muncesc, să-i silim s’o facă­ lui maghiar, întrucât actualul gu­vern a venit la sfârşitul anului bu­getar, nici nu s’ar putea pretinde un buget complect. Declară că maghi­a­rii sun nemulţumiţi de noul bu­get, care nu are înscris ajutorul de stat pentru şcolile minoritare. Face apel la deputăţii ardeleni in sepcial, care şi-au început educa­ţia în fostele şcoli confesionale m­a­ghiare, să insiste ca guvernul să-şi împlinească progr­anul minoritar, pe baza căruia maghiarii şi-au pus mari speranţe în partidul naţional­­ţârănesc. Streinătatea şi ea, a acordat cre­dit guvernului, tocmai pentru pro­gramul său minoritar. Spune că nu va vota proectul. D. LEON, în numele lupiştilor, spune că gruparea d-rului Lupu­ îşi de a sentiment­ul la proectul de buget, cu rezerve asupra valorii ve­niturilor. Nu admite noile impozi­te votate în şedinţa de eun. Declaraţia gru­păr­ei averescane D. O. GO­GA (priuit cu ilarita­te) în numele grupărei averescane, spune că, declaraţiile guvernului, făceau să se bănuiască un buget perfect echilibrat, aşa cum n’au fost precedentele. Proectul de bu­­get prezentat Camerei, a însemnat o decepţie. In continuare, d. Goga face o paralelă între bugetul averesean din 1927 şi cel actual. Voci. — 13 milioane, bugetul dv. a fost un jaf. D. GOGA roagă majoritarii să-i asculte citirea declaraţiilor, spu­nând că la discuţia la mesaj va răspunde oricăror atacuri perso­nale. In continuare, d. Goga, arată că partidul poporului a fost nevoit să sporească taxa timbrului, taxa pe sare, împotriva căror sporuri s’au ridicat liberalii şi naţional-ţără­­niştii, care au promis suprimarea acestor sporiri. Ceeace nu s’a întâmplat însă, căci guvernul liberal şi cel actual, au continuat să sporească la rân­dul lor taxele. D. Goga era elutiză no­ile capi­tole din bugetul actual şi constată că la capitolul veniturilor s’au în­scris prevederi exagerate, contra­zise de rezultatul încasărilor efec­tuate în contul exerciţiului buge­tar pe 1928. Aceste evaluări pericli­tează echilibrul noului buget. Termină spunând că situaţia grea de azi cade în sarcina guver­nului actual. Cât priveşte naţionalităţile să luăm exemplu de la oamenii aces­tora. Vorbind de bogăţia Suediei, unde avutul este respectat, d. Iorg face o comparaţie cu degenerescenţa ma­terială şi morală a locuitorului nos­tru, care provine din exploatarea fanariotă de până acum. Vorbeşte de jaful pădurilor de la noi, prac­ticat în profitul câtorva. La noi, un regim a înţeles să cointereseze totul în profitul său, fără a ţine­­ seama de sărăcia po­porului. Situaţia anormală de azi, cu hao­sul care există, cu debandada care ne stăpâneşte şi care este opera par­tidului liberal care a fost vitreg chiar când a vroit binele nu mai poate fi tolerată de nici un guvern de acum încolo. Datoria oricărui guvern, este să ridice moralul naţiunei căci mora­lul creiază producţia şi producţia bugetul. (Apl.). D. Iorga vorbeşte de modul cum celelalte ţări, Germania, Franţa, I­­talia au ajuns să aibe o situaţie înfloritoare după anii de sărăcie de după răsboi. D. Iorga cere tuturor forţelor tă­rei să conlucreze la ridicarea mora­lă şi materială a României. In ce mă priveşte, încheie d. Ior­­ga, oricând, chiar singur fiind aci, aşa cum sunt azi, guvernul care va alcătui bugetul care să ne aşeze în rândul statelor civilizate va găsi în mine un prieten care să-i mul­ţumească. SORIA MANIU: Aplauzele aces­tea, sunt dovada că mişcătoarele d-voastră cuvinte sunt stimulente pentru noi. D. IORGA, mulţumeşte mişcat. Cs*ea«*ea celui de«al doilea subsecretariat la Deistenii Se pune la vort legea pentru cre­­area unui al doilea subsecretariat de stat la Domenii, al cărui titular va fi d. Virgil Potârcă. Legea este votată cu bile. Şedinţa se ridică la ora 1. Cea viitoare d. a. la orele 3. Studenţii evrei au fost reduşi tot­deauna la minimum de subvenţii în timp ce alte asociaţii studenţeşti au fost suficient subvenţionate. La încheiere d-sa constată că în ac­tualul buget s’a ţinut în seamă sub D. M. POPOVICI ministrul de finanţe. Printre statele este învin­gătoare din răsboi este şi statul nostru. Nu mimai din punt de vedere po­litic dar şi economic au făcut gre­şeli după greşeli. Bugetul exprimă în cifre princi­pii cari se realizează în viaţa eco­nomică. Până acum bugetele noastre au fost echilibrate contabiliceşte. Po­litica economică s-a aranjat până acum în cadrele veniturilor, fără a corespunde adevăratelor necesităţi; le-am şi numit bugete de minimă xistenţă. Pentru ca să transform bugetul trebue să transform întreaga viaţă de stat: politică şi economică. Lucrul acesta e foarte greu şi nu se poate schimba într-o noapte. Programul partidului naţional-ţâ­rănesc va fi baza aşezământului nostru economic. Viaţa economică a suferit de multe lipsuri. Azi nimeni nu mai discută ideia revalorizării care a stat la baza politicii economice. Ideia comprimărilor a fost dezas­troasă pentrucâ prin ea s’au oprit toate manifestările pozitive econo­mice. Refiazul unei fu­lilisc de împsnsmssfgjrs In toată această politică de îm­prumuturi pentru normalizarea vie­ţei economice noi nu am apărut ut­caort. Ca să facem stabilizarea, avem ne­voe de o politică de împrumuturi, de colaborarea, capitalului st­rain. Nu sunt suficiente numai bogă­ţiile, hărnicia şi inteligenţa naţiei mai trebue şi capitalul, factorul cel mai important în viaţa econo­mică­ Azi ne găsim în plină priză ge­nerală, rezultatul unei politici e­­conomice greşit înţeleasă de trecu­tele regimuri. Din câteva date d. M. Popovici constată un regres al politicii de producţiune. Şi dintr’un tablou al balanţei comerciale se poate vedea acest regres al politicei de produc­­ţiune. Deficitul bugetar care se cifrea­ză la 5 miliarde este o greşită eva­luare a veniturilor. In loc ca evaluările să se facă în concordantă cu efectele s’au fă­cut cu totul greşit. S’au făcut unele reduceri la ta­xele de export, peimr’un calcul gre­şit. Un an rău într’o ţară agricolă are urmări dezastruoase şi dacă e­­valuările nu s’ar fi făcut greşit nu am fi înregistrat un deficit consi­derabil. Politica pentru acoperirea defici­tului nu este aceia să o grevăm cu amortizări. Datoria de 2 miliarde 800 milioa­ne dela Banca Naţională în baza planului de stabilizare se va stinge aproape întreagă , rămânând nu­mai 4 miliarde. Mai avem o datorie de 3 miliarde de ei pe care statul o are la diverse societăţi indus­triale. Aceste întreprinderi indus­­triale cer de la stat sute şi sute de milioane. Echilibrarea bugetului Dacă vor mai rămâne deficite nea­coperite, guvernul încearcă ca in 1929 să intre cu un buget echili­brat. Să sperăm că deficitul nostru este trecător, și că nu vom mai avea de acum deficite bugetare. Pe baza bugetului echilibrat vom­ putea să facem și stabilizarea­mprumutul. Ca să împlinim aceste două pos­tulate, vom face toate sacrificiile ca în aceste două înfăptuiri să pu­tem normaliza viaţa economică a ţării. Toate evaluările la impozitele di­recte se bazează pe realităţi. D­ M. Popovici arată şi justifică mărirea diferitelor impozite pe clă­diri, pe alcool, profesionale, etc. Vom mări taxele pe vin şi bere şi vom combate abuzurile care se fac cu spirtul. La vămi la import am avut de­ficite mari, totuşi le-am redus con­siderabil cu impozitele pe care le vom mai pune. Taxele de export au fost taxele cele mai anti-economice. Vom veni cu un spor de impozi­te pentru a combate taxele de ex­port cari ţineau încăli­n­d dezvol­tarea noastră economică. Un regim de economii s-au făcut economii la diferite ministere. Politica guvernului nos­tru e să facem economii. Avem un plan întreg de econo­mii pe care îl vom executa în de­cursul anului 1929. In anul 1929 nu­mărul funcţionarilor va scăde,a. Vom face reducerea lor astfel ca reducând numărul lor şi urcând le­furile lor să-şi aibă traiul asigu­rat. Ni se face un reproş că fiind în opoziţie am cerut scăderea impozi­venţionarea cultului m­ozaic. D. ROMULUS DAN (soc.-demo­crat) în numele partidului, social­­dem­ocrat, arată că deși timpurile au fost grele totuși votarea buge­t­ului se putea amâna cu câteva săptămâni. Impozitele boni cari s’au votat, vor apăsa greu pe umerii maselor, iar vor acoperi ceva din deficitul bugetar, rămas pe urma regimului liberal. ■ ' -telor și când suntem la guvern spo­rim impozitele, dar se uită că ni se lăsat moștenire 5 miliarde deficit. In expunerea de motive la buge­tul din anul trecut al d-lui Vintilă Brătianu, în fiecare pagină se vede scădere de impozite, deci iată unde începe adevărata demagogie libe­rală. Bugetul acesta va fi temelia pe care vom clădi întreaga noastră viaţă economică şi astfel vom pu­tea face şi stabilizarea şi împru­mutul şi sperăm că în curând ne vom prezenta într’o lumină cu to­tul alta decât cea de până acum. D M. Popovici mulţumeşte d­mi N. Iorga pentru discursul său ad­mirabil pe care l-a ţinut în şedin­ţa precedentă. D. Duca —­ continuă d. M. Pogo­­vici — La declaraţia pe care a ci­­tit-o consideră că acest buget e nu buget politic. Bugetul acesta dacă e aşa cum e, e o reoglindire a politicei economi­ce a partidului liberal. In politica noastră nu suntem că­lăuziţi decât de încrederea pe ca­re ne-o acordaţi cu toţii. Politica m­inoritara In politica minoritară nu vom uita nici şcolile minoritare nici pe cele confesionale şi vom ajuta a­­tunci când posibilităţile ne vor per­mite. ţ S1 Reorganizarea institu­­iilor financiare Noi credem ca instiţa ministerul de finanţe e rău organizat. Cu­nosc toate defectele acestei organi­zaţii. Cunosc şo parţea bune şi ce­le rele. Administraţiile financiare nu pot face nci controlul nici per­ceperea impozitelor­ Vom veni cu o lege de reorgani­zare şi descentralizare a acestor in­stituţii. Cunosc defectele vămii. Vama e foarte rău organizată. Am un proect pentnt reorganiza­rea vămilor. In primul rând trebue reorganizată contabilitatea publică Vom constitui controlul preventiv şi represiv. Curtea de Conturi aproape nu există. Sunt conturi neverificate de la 1916. Voi face o secţie separată care să se ocupe cu verificarea acestor conturi vechi. Dacă vom reface aceste instituţii numai după aceia vom avea şi o co recă administrare. Orice operaţiune financiară nu se va putea face dacă nu se vor da posibilităţi de câştig şi produc­ţie şi astfel statul nostru se va în­vârti în jurul aceluiaş cerc viţios. Noi trebue să deschidem porţile claselor producătoare ca să produ­că şi să câştige pentru câ pe pro­ducţie se bazează un buget. După ce vom schimba legile cari împiedică colaborarea capitalului străin în lumina acestor reforme mari economice vom da la lumină adevărata activitate a partidului naţional-ţărănesc. Se pune la vot luarea în consi­derare a procetului de lege al bu­getului general care e admis Legea timbrului nu se mai modifică D. GR. IUNIAN, referitor la le­gea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii dă câteva lămuriri ca răspuns la comunicarea d-lui de­putat Landau. La comunicarea făcută de d. Dem. Dobrescu, d. Gr. Iunian ara­tâ că s’a renunţat la proectul de mo­dificare a legii timbrului. Privitor la modificarea unor ar­ticole din legea de organzare jude­cătorească, d. ministru Iunian adu­ce iarăş câteva lămuriri. Şedinţa se suspendă la ora 60. şcuiffa­­t noapte Prezidează d Pompiliu Ioniţes­­cu. Pe banca ministeriala d-nii V Madgearu ,Gr. Iunian, gen. Cir­ski I­. R. Ioaniţescu, general Alevra, Pan Halippa, Aurel Vlad, Voicu Niţescu.­­ CAMI­RA Şedinţa de la 30 Decembrie dimineaţa Declaraţiile d-lui N. Iorga ! Răspunsul d-lui M. Popovici D. N. IORGA şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la orele 4 Prezidează d. Ştefan Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii: Mihai Popovici, Gr. Iunian, gen. Cihoski, Voice Niţescu­ Discuţia la bugetul reiterat D. RUDOL­F* HRANDSCH (sas) declară că primeşte bugetul pe 1929 şi formulează câteva din doleanţe­le culturale minoritare-D. IOSEF FISCHER (evreu) în numele grupului parlamentar evre­­esc după ce relevă câteva din fap­tele actualului guvern: ridicarea dării de asediu, cenzurei şi garan­tarea libertăţei alegerilor, cere, ca pe baza principiului egalităţii tu­turor Confesiunilor etnice să se a­­corde şi cultului mozaic fondurile necesare în proporţie cu celelal­te confesiuni. CUVÂNTUL 3 CORPURILE LEGIUITOARE La ordinea zilei votarea bugetu­lui pe ministere. Se votează la rând bugetele mi­nisterelor de Interne, Culte, Indus­trie, Comunicaţii, apoi bugetul Pis­telor, C. F. R.-ului, ministerului de Finanţe, Casa Pensiilor. Oikgetul in­strucţiei Urm­ează bugetul minister­ului de Instrucţie, raportor fiind d. Felic V. I­uneş. Raportul d-sale care conţine con­statări cu privire la pold,ca scum­­pă nenorocită întreprinsă de d­­r. Anghelescu — este viu aplaudat de m­ajorităţi. D. I. G. DUCA anunţă că după sărbători va desvolta o interpelare privitor la acţiunea d-lui dr. An­ghelescu la ministerul Instrucţiei. D. COSTACN­ESCU, ministrul Instrucţiunei: îmi pare bine că d Daca anunţă această interpelare Prezidează d. Tr. Bratu. Pe banca ministerială d-nii Vai­­da Voevod, Iunian şi Cihoski. D. GENERAL Cin­OSEI, minis­tru de râzboiu, a depus proectul pentru chemarea sub arme a con­tingentului 1929, pentru ca să se știe odată ce a fost la acest minister. Datele exacte din raport puteau­­ să-L determine pe d- Duca să facă interpelarea chiar în seara aciasta. (Apt.) Dacă datele sunt exacte și nimeni nu le poate constesta, vina nu este a noastră ci a altora. Se votează şi bugetele ministeru­lui de Justiţie, ministerului de Răs­boi (cu un spor de 100 milioane faţă de cel de anul trecut), minis­terului Muncii, Domeniilor, Lucră­rilor publice, Sănătăţii, Preşedinţia Consiliului, Eforia spitalelor evite Iaşi, Eforia Statalelor Cvile Bu­cu­reşt, bugetul ministerului de ex­terne şi al Camerei Deputaţilor. » Şedinţa se ridic­ă la orele 11. Azi la 19 dim. şedinţă­ ---­ D. MINISTRU IUNIAN a depis proietele pentru modificarea legii actelor de stare civilă, organizării judecătoreşti şi Curţa de casaţie. După o suspendare a şedinţei, s’a procedat la votarea legilor de mai sus. I­ SRSATUL Şedinţa dela 30 Decembrie dimineaţă şed­ința oc­u­pă amiază La ora 4 fără un sfert şedinţa a început sub preşedinţia d-lui Tr. Bratu, pe banca ministerială fiind prezenţi d-nii: Vana Voevod ş. Mirto-D. AL. BADULESCU, naţ.-ţar., la Mesaj. Aduce omagii Înaltei Regenţe, findcă a ştiut să apropie Coroana de ţară. Respinge acuzaţia liberalilor, că pari­dul naţional-ţărănesc nu are o operă constructivă. Care a fost însă activitatea par­tidului liberal? Istoria ne spune c­ă dese ori li­beralii au făcut acte protivnice Co­roanei. Pregătirea războaielor din 1913 şi 1916, de către liberali, dove­deşte Lipsa de solicitudine a parti­dului liberal faţă de armată. In politica externă, polit­ca lor de «uşi închise» ne-a adus numai pierderi. Politica şcolară a liberalilor, a dus la haosul de azi. Au reuşit oare liberalii să reali­zeze unitatea sufletească? Au că­dit discordia, şi prin alegerile bar­bare, unice în analele politice, au compromis magistratura şi votul universal. Nu recunoaştem «oprea construc­tivă» a liberalilor. Din interale de partid s’a aplicat acea politică eco­nomică «prin noi înşine», care a dus la faliment. Dacă liberalii nu-şi vor schimba sistemul, lăsând făţărnicia şi lăco­mia, riscă să şi piardă calitatea de al dilea partid de guvernământ Acum au trecut pe o line de odii­nă , să nu treacă pe o linie moartă D. MINISTRU COSTACHESCU depune proectul pentru înfiinţarea unui sub­secretariat la domenii. Proectul este votat. D­ING. D­R. MIRCEA, naţ.-ţăr. la Masaj, arată necesitatea de a se da toată impulsia agrculturei şi industriei, stabilind raportul din­tre aceste două ramuri ale econo­m. MIN. VAIDA VOEVOD, evocă figura glorioasă a Regelui Ferdi­nand. Daţi-mi voe să-mi aduc aminte de Regina Maria, mama răniţilor, şi de toţi membrii Dinastiei. De asemeni, aduce omagii gene­ralului Presau, evocând apoi pe e­­roii morţi. Senatul manifestă pentru Dinas­tie şi Regenţă, ovaţionând pe d. general Presau. Timp de zece ani ţara n’a bene­ficiat de votul obştesc; liberalii au calomniat acest popor, afirmând în faţa străinătăţii că nu e copt pen­tru votul universal. Şi acum ei se erijează în apărătorii votului uni­versal. Ei au tulburat sufletele, din interese materiale, utilizând toate mijloacele bizantine­ Ardelenii nu sunt anii b­regăţeni Respinge acuzaţia că ardelenii sunt «anti-regăţeni». Ardealul s’a gândit totdeauna la regăţeni, ca la fraţi, aşteptându-i secole să treacă Carpaţii. La Alba-Iulia, fără jandarmi li­berali, am proclamat unirea eternă cu­ vechiul regat. Nu suntem anti-regăţeni. Suntem una cu regatul, şi între noi nu exis­tă ura. Liberalii au încercat să pro­ducă antagonism. Trimiţând în Ar­deal elementele rele din regat şi ne-au trimis pe toţi deportaţii par­tidului liberal. Pentru asemenea elemente poporul ardelean a inven­tat cuvântul «regăţean». Au fost însă şi elemente bune, cari împreună cu cei de peste munţi au reabilitat porecla de regă­ţean. Suntem sub acest guvern de înfrăţire, fraţi adevăraţi. Subliniază intenţia guvernului de a păstra cele mai bune relaţiuni cu minorităţile, înscenările liberale Procesele înscenate de iredentism şi comunism, nu se vor mai produ­m­ei naţionale. Dovedeşte prin su­ma importantă a impozitelor aduse de industrie — 12 miliarde, — în seninătatea acestei activităţi. Se plătesc 10 miliarde salari în in­dustrie. Solicitudinea guvernului pentru industrie, este o necesitate de progres. D. CORNESCU, naţ-ţăr., respin­ge unele acuzaţiuni aduse de «Vii­torul» şi relevă tonul ridicat al a­­cestui oficios, faţă de moderaţiunea declaraţiei liberale la Mesaj! D. APOSTOL POPA, reprezen­tantul camerei de comerţ Galaţi, a­­rată necesitatea menţinerea com­er­ţului şi ridicării restricţiilor, care au paralizat viaţa economică a ţă­rii. D. VALER MOLDOVAN, rapor­tor, mulţumeşte reprezentanţilor partidelor imporitare, cari au făcut un serviciu nu guvernului, ci ţârei, arătând străinătăţii că s’au făcut alegeri libere. De asemeni mulţu­meşte partidului liberal pentru în­crederea ce a afirmat în politica externă a guvernului. Respinge în­să tonul pe care acest partid şi-a făcut declaraţia şi mai ales acu­zaţia că guvernul a fost învrăjbi­­tor Parti­dul naţional a făcut o operă constructivă. Ca senator ales de camerele agri­cole ardelene, arată că programul guvernului faţă de agricultură se poate rezuma prin versurile lui Cotruş: «Ioane, ia aminte bine, «Ţara asta se reazămă pe tine». (Senatorii ardeleni aplaudă pe meiul Cotruş). Guvernul înţelege că ţara se spri­jină pe agricultură (Apr.). Relevă cuvintele spuse de d. Iu­­iu Maniu, că regimul naţional-ţă­­rănesc va fi o restaurare a mora­­ităţii publice. Senatul face o caldă manifestaţie pentru Preşedintele Consiliului. ce. Băeţi şi fete, erau condamnaţi la mulţi ani, în timp ce agenţii provocatori plecau acasă, pentru a servi liberalilor la o nouă însce­nare- Prin aceste procese, liberalii arătau streină taţii, că fără ei, va­lul comunist rusesc ar trece peste­­ România, ameninţând cultura occi- I dentală-In contra voinţei obşteşti a ţării, au reuşit să se menţină astfel la putere. Dar toată lumea s’a con­vins azi că pericolul comunist era o înscenare: comuniştii, în alegeri li­bere, n’au întrunit nici 2 la sută ! Liberalii au calomniat Basarabia Liberalii au calomniat Basarabia afirmând în faţa streinătăţii că e un pericol europen. Basarabia a dat cele mai puţine voturi comu­niştilor ! Legea electorală liberală pe lân­gă mari defecte a avut avantagiul că a putut, cu procente, să stabi­lească adevărul că în ţară nu e bolşevism. Cum a făcut partidul liberal alegerile După 1­1 ani de opoziţie, am pu­tut înlătura un partid primejdios, lupta a fost grea, dar folosul pen­tru ţară este mare. Le-am lăsat toa­tă libertatea în alegeri, au cumpă­rat voturi, au făcut bande de bă­tăuşi, şi totuşi s’a arătat ce vrea ţara. Occidentali cerea parla­­mentului Intenţia noastră este să introdu­cem moravuri occidentale, după ce am făcut dovada că populaţia ţă­rii este ordonată. Liberalii ar tre­bui deci să înceteze acele campnii furioase, care pe vremea celor trei colegii au dat roade, dar acum nu mai pot da să înceteze cu calom­niile şi diversiunile. Liberalii tre­­buesc să părăsească ţărmii Bosfo­rului şi să se apropie de Apus. Prin vechiul lor bizantinism nu se mai pot impune. Să ne apropiem cu toţii de parlamentarismul occi-­­ dental, — liberalii să devină mai... englezi. Să-şi lase perfidia şi să ne ridicăm spre o Civilizaţie supe­rioară-Aduce omagiu aliaţilor noştri. — Anglia, Franţa, Italia, evocând fi­gura prezidentului Wilson. Salută statele amice, din Mica Antantă. Politica noastră externă va fi astfel întocmită, încât să ne ridice prestigiul în străinătate. Reformele vom revizui legislaţiile economi­ce, pentru a ne aşeza pe alte baze, mai sănătoase. Să fim o generaţie de jertfă pen­tru a asigura prosperitatea în vii­tor. Chestiunea sanitară va preocupa d­in mod special guvernul. Problema minorităţilor trebue so­luţionată. Românul e foarte tole­rant, nu-şi bate joc de nici o reli­gie- Glumele lui faţă de alte nea­muri, nu pornesc din ură. Cum se face deci că trecem faţă de streini, drept cei mai intoleranţi? E rezul­tatul unui politicianism nefast. Nu ne speriem de câţiva unguri sau evrei. Ungurii nu ne iubesc,­­ e firesc. O declaraţie de dragoste de la ei, ar fi un fariseism. Le cerem numai să ne respecte legile şi să nu lupte contra intereselor econo­­mice ale ţării, şi noi le vom lăsa toată libertatea. Şovinismul lor a dus la rezul­tate contrare, decât cele dorite de ei, în cursul veacurilor. Liberalii erau absurzi, fiindu-le teamă de acest şovinism şi interzicând ungu­rilor s să-ş­i dea copiii la şcolile lor­ Nu se poate interzice copiilor, să înveţe cât mai multe limbi streine. Nu noi suntem cu spiritul de Bu­dapesta, ci liberalii sunt de spirit bizantin.­­ Guvernul va da cea mai mare a­­tenţie problemei minoritare, pen­tru a se suprima acele lupte ce ne D. AL. VAIDA-VOEVOD scad prestigiul în streinătate. Mulţumeşte reprezentanţilor mi­noritari pentru declaraţiile prin care au cerut înţelegere şi legali­tate. Am opus într’un cenaclu restrâns că pentru a li se da un loc de vice­preşedinte maghiara ar trebu: «să devină mai români». Nu pot retrac­ta această declaraţie, şi anume că sunt maghiari de la noi, cari ar pu­tea să dorească o appropiere mai sinceră. Eu respect ideile altora, dar unii conţi au fost nu numai contra elementului etnic românesc, dar contra oricărui progres. Nu so­lidarizez guvernul cu mine Am zis că trebue să aşteptăm ca tendinţele ungurilor dela noi să se concreti­zeze într’un spirit mai democratic. La Alba-iulia am cruţat viaţa a­­supritorilor noştri de eri. O înţe­legere sinceră însă între asuprito­rul de eri şi asupriţi, nu poate e­­xista, înţelegerea va veni dela să­teanul maghiar şi cel român, cari, în adevăr, trăesc azi în înţelegere. O polemică se naşte cu d. Şandor, în privinţa aristocraţilor din parti­­dul maghiar. D- VAIDA, demonstrează cu ci­tate din autori unguri, că situaţia materială a ungurilor din Ardeal este bună. D. ŞANDOR: Şi Banca Naţională nu ne-a ajutat cu nimic. D. VAIDA: Dar credeţi că nouă ne-a dat ceva ? (ilaritate). D. ŞANDOR: Nu suntem satis­făcuţi pe teren cultural, de admi­nistraţie şi justiţie. D VAIDA: Dv. a avut cine să vă dea bani! Nu mă gândesc la Buda­pesta, ci la... Elveţia. Demonstrează apoi că s’au luat licee din mâinile românilor şi s’au dat ungurilor de către d. dr. An­gel­escu. Nu există şcoală particulară un­gară naţionalizată­ D. Vaida închee vrând Regelui Mihai să moştenască un patrimoniu liber de orice figură bizantină pen­­tru ea că aibă o glorioasă domnie. Discursul ministrul­ui de interne a fost viu aplaudat. Mesajul a fost votat, cu 102, con­tra un vot. Azi la orele 10 dim. şedinţă. «RAMPA» a început ori publica­rea senzaţionalului foileton VIAŢA LUI LEONARD — Cariera, opera şi viaţa lui aventuroasă. — După amintiri, mărturisiri şi documente inedite. Discursul d-lui ministru Vaida Voevod

Next