Cuventul, ianuarie 1929 (Anul 5, nr. 1327-1357)
1929-01-01 / nr. 1327
Şedinţa se deschide la ora 9. Prezidează : Ştefan Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nul: I. Maniu, general Alevra, Răducanu, Sever Bocu. D. IACOBAN (maj.) adresează o întrebare dlui ministru de justiţie asupra încadrărei judecătorilor curţilor de Apel din Bucovina. D. LANDAU arată imperfecţiunile regulamentului legii pentru acordarea cetăţeniei româneşti. înfiinţarea unui nou subsecretar de stat la Oamenii D. GENERAL ALEVRA, depune proectul pentru înfiinţarea unui al doilea subsecretariat de stat la Domenii. D DEM. DOBRESCU întreabă pe d-nii ministru de finanţe şi justiţie dacă nu este timpul să vină cu modificarea lega timbrului mai ales în latura care priveşte angajarea justiţiei şi îndeplinirea produrii care, prin sporurile de taxe adăugate şi prin modul lor de percepere, împovărează prea mult pe justiţiabilul sărac, dând loc la şicane. D. GEORGESCU-BARLAD (majoritar) comunică d-lui ministru de finanţe doleanţele funcţionarilor financiari din judeţul Tutova. (Şedinţa se suspendă pentru 20 minute) Discuţia generală a bugetului La redeschidere se ia în discuţie bugetul. D. INGINER HOISESCU, citeşte raportul care însoţeşte proectul de buget. Declaraţia partidului liberal D. I. G. DKLA, in numele partidului liberal, în genere bugetul e stabil şi trebue să fie votat până la 31 Decembrie. De astă dată această măsura este şi mai imeprioasa deoarece bugetul este în legătură cu împrumutul şi stabilizarea. Astfel fiind, şi întrucât pe calea tratativelor de împrumut s’ar păstra continuitatea, partidul liberal nu înţelege să facă nici-o dificultate. Cu prilejul celorlalte procete ce se vor depune, partidul liberal va examina cu deamănuntul politica guvernului, aşa că nu socoteşte necesar o discuţie azi. Votează împotriva bugetului. Declaraţia partidului maghiar D. IOSIKA în numele partidu D. N. IORGA. Crede că ar face o ofensă guvernului, afirmând că bugetul actual ar fi eşit din concepţia sa. D. Iorga, spune ce nu se vâră, în situaţia cifrelor, ceea ce este o chestea isbuteşte, în toate părţile să atea vorbeşte, în toate părţile să acopere realitatea. __ Spune că la noi, bugetele sunt în funcţie de vreme, de ploaie. Se poate ca un buget bun să fie pregătit pentru un an prost şi viceversa. La noi bugetul este în legătură cu producţia şi constată că în această privinţă suntem o ţară primitivă. Când acesta este adevărul, trebue să precizăm că un ministru de finanţe oricât de capabil, nu poate să dea un buget altul decât s’a dat. In acest fel, noi nu ne putem să ne sprijinim deocamdată pe cifre permanente şi definitive. In vremea când bugetele noastre era considerate bugete-model, se ţinea seamă de stat şi nu de societate, căreia i s’a luat cu cruzime ceea ce nu putea da. Avem datoria să facem din societatea aceasta o societate activă în limitele puterii şi peste puterile ei, căci astfel vom putea să avem creditul sănătos. Să trezim naţia, s’o punem la muncă. S’o încurajăm când munceşte şi s’o dojenim când nu munceşte. Să împărţim societatea în oameni care muncesc şi pe care să-i respectăm, iar acei oameni care nu muncesc, să-i silim s’o facă lui maghiar, întrucât actualul guvern a venit la sfârşitul anului bugetar, nici nu s’ar putea pretinde un buget complect. Declară că maghiarii sun nemulţumiţi de noul buget, care nu are înscris ajutorul de stat pentru şcolile minoritare. Face apel la deputăţii ardeleni in sepcial, care şi-au început educaţia în fostele şcoli confesionale maghiare, să insiste ca guvernul să-şi împlinească progranul minoritar, pe baza căruia maghiarii şi-au pus mari speranţe în partidul naţionalţârănesc. Streinătatea şi ea, a acordat credit guvernului, tocmai pentru programul său minoritar. Spune că nu va vota proectul. D. LEON, în numele lupiştilor, spune că gruparea d-rului Lupu îşi de a sentimentul la proectul de buget, cu rezerve asupra valorii veniturilor. Nu admite noile impozite votate în şedinţa de eun. Declaraţia grupărei averescane D. O. GOGA (priuit cu ilaritate) în numele grupărei averescane, spune că, declaraţiile guvernului, făceau să se bănuiască un buget perfect echilibrat, aşa cum n’au fost precedentele. Proectul de buget prezentat Camerei, a însemnat o decepţie. In continuare, d. Goga face o paralelă între bugetul averesean din 1927 şi cel actual. Voci. — 13 milioane, bugetul dv. a fost un jaf. D. GOGA roagă majoritarii să-i asculte citirea declaraţiilor, spunând că la discuţia la mesaj va răspunde oricăror atacuri personale. In continuare, d. Goga, arată că partidul poporului a fost nevoit să sporească taxa timbrului, taxa pe sare, împotriva căror sporuri s’au ridicat liberalii şi naţional-ţărăniştii, care au promis suprimarea acestor sporiri. Ceeace nu s’a întâmplat însă, căci guvernul liberal şi cel actual, au continuat să sporească la rândul lor taxele. D. Goga era elutiză noile capitole din bugetul actual şi constată că la capitolul veniturilor s’au înscris prevederi exagerate, contrazise de rezultatul încasărilor efectuate în contul exerciţiului bugetar pe 1928. Aceste evaluări periclitează echilibrul noului buget. Termină spunând că situaţia grea de azi cade în sarcina guvernului actual. Cât priveşte naţionalităţile să luăm exemplu de la oamenii acestora. Vorbind de bogăţia Suediei, unde avutul este respectat, d. Iorg face o comparaţie cu degenerescenţa materială şi morală a locuitorului nostru, care provine din exploatarea fanariotă de până acum. Vorbeşte de jaful pădurilor de la noi, practicat în profitul câtorva. La noi, un regim a înţeles să cointereseze totul în profitul său, fără a ţine seama de sărăcia poporului. Situaţia anormală de azi, cu haosul care există, cu debandada care ne stăpâneşte şi care este opera partidului liberal care a fost vitreg chiar când a vroit binele nu mai poate fi tolerată de nici un guvern de acum încolo. Datoria oricărui guvern, este să ridice moralul naţiunei căci moralul creiază producţia şi producţia bugetul. (Apl.). D. Iorga vorbeşte de modul cum celelalte ţări, Germania, Franţa, Italia au ajuns să aibe o situaţie înfloritoare după anii de sărăcie de după răsboi. D. Iorga cere tuturor forţelor tărei să conlucreze la ridicarea morală şi materială a României. In ce mă priveşte, încheie d. Iorga, oricând, chiar singur fiind aci, aşa cum sunt azi, guvernul care va alcătui bugetul care să ne aşeze în rândul statelor civilizate va găsi în mine un prieten care să-i mulţumească. SORIA MANIU: Aplauzele acestea, sunt dovada că mişcătoarele d-voastră cuvinte sunt stimulente pentru noi. D. IORGA, mulţumeşte mişcat. Cs*ea«*ea celui de«al doilea subsecretariat la Deistenii Se pune la vort legea pentru crearea unui al doilea subsecretariat de stat la Domenii, al cărui titular va fi d. Virgil Potârcă. Legea este votată cu bile. Şedinţa se ridică la ora 1. Cea viitoare d. a. la orele 3. Studenţii evrei au fost reduşi totdeauna la minimum de subvenţii în timp ce alte asociaţii studenţeşti au fost suficient subvenţionate. La încheiere d-sa constată că în actualul buget s’a ţinut în seamă sub D. M. POPOVICI ministrul de finanţe. Printre statele este învingătoare din răsboi este şi statul nostru. Nu mimai din punt de vedere politic dar şi economic au făcut greşeli după greşeli. Bugetul exprimă în cifre principii cari se realizează în viaţa economică. Până acum bugetele noastre au fost echilibrate contabiliceşte. Politica economică s-a aranjat până acum în cadrele veniturilor, fără a corespunde adevăratelor necesităţi; le-am şi numit bugete de minimă xistenţă. Pentru ca să transform bugetul trebue să transform întreaga viaţă de stat: politică şi economică. Lucrul acesta e foarte greu şi nu se poate schimba într-o noapte. Programul partidului naţional-ţârănesc va fi baza aşezământului nostru economic. Viaţa economică a suferit de multe lipsuri. Azi nimeni nu mai discută ideia revalorizării care a stat la baza politicii economice. Ideia comprimărilor a fost dezastroasă pentrucâ prin ea s’au oprit toate manifestările pozitive economice. Refiazul unei fulilisc de împsnsmssfgjrs In toată această politică de împrumuturi pentru normalizarea vieţei economice noi nu am apărut utcaort. Ca să facem stabilizarea, avem nevoe de o politică de împrumuturi, de colaborarea, capitalului strain. Nu sunt suficiente numai bogăţiile, hărnicia şi inteligenţa naţiei mai trebue şi capitalul, factorul cel mai important în viaţa economică Azi ne găsim în plină priză generală, rezultatul unei politici economice greşit înţeleasă de trecutele regimuri. Din câteva date d. M. Popovici constată un regres al politicii de producţiune. Şi dintr’un tablou al balanţei comerciale se poate vedea acest regres al politicei de producţiune. Deficitul bugetar care se cifrează la 5 miliarde este o greşită evaluare a veniturilor. In loc ca evaluările să se facă în concordantă cu efectele s’au făcut cu totul greşit. S’au făcut unele reduceri la taxele de export, peimr’un calcul greşit. Un an rău într’o ţară agricolă are urmări dezastruoase şi dacă evaluările nu s’ar fi făcut greşit nu am fi înregistrat un deficit considerabil. Politica pentru acoperirea deficitului nu este aceia să o grevăm cu amortizări. Datoria de 2 miliarde 800 milioane dela Banca Naţională în baza planului de stabilizare se va stinge aproape întreagă , rămânând numai 4 miliarde. Mai avem o datorie de 3 miliarde de ei pe care statul o are la diverse societăţi industriale. Aceste întreprinderi industriale cer de la stat sute şi sute de milioane. Echilibrarea bugetului Dacă vor mai rămâne deficite neacoperite, guvernul încearcă ca in 1929 să intre cu un buget echilibrat. Să sperăm că deficitul nostru este trecător, și că nu vom mai avea de acum deficite bugetare. Pe baza bugetului echilibrat vom putea să facem și stabilizareamprumutul. Ca să împlinim aceste două postulate, vom face toate sacrificiile ca în aceste două înfăptuiri să putem normaliza viaţa economică a ţării. Toate evaluările la impozitele directe se bazează pe realităţi. D M. Popovici arată şi justifică mărirea diferitelor impozite pe clădiri, pe alcool, profesionale, etc. Vom mări taxele pe vin şi bere şi vom combate abuzurile care se fac cu spirtul. La vămi la import am avut deficite mari, totuşi le-am redus considerabil cu impozitele pe care le vom mai pune. Taxele de export au fost taxele cele mai anti-economice. Vom veni cu un spor de impozite pentru a combate taxele de export cari ţineau încălind dezvoltarea noastră economică. Un regim de economii s-au făcut economii la diferite ministere. Politica guvernului nostru e să facem economii. Avem un plan întreg de economii pe care îl vom executa în decursul anului 1929. In anul 1929 numărul funcţionarilor va scăde,a. Vom face reducerea lor astfel ca reducând numărul lor şi urcând lefurile lor să-şi aibă traiul asigurat. Ni se face un reproş că fiind în opoziţie am cerut scăderea impozivenţionarea cultului mozaic. D. ROMULUS DAN (soc.-democrat) în numele partidului, socialdemocrat, arată că deși timpurile au fost grele totuși votarea bugetului se putea amâna cu câteva săptămâni. Impozitele boni cari s’au votat, vor apăsa greu pe umerii maselor, iar vor acoperi ceva din deficitul bugetar, rămas pe urma regimului liberal. ■ ' -telor și când suntem la guvern sporim impozitele, dar se uită că ni se lăsat moștenire 5 miliarde deficit. In expunerea de motive la bugetul din anul trecut al d-lui Vintilă Brătianu, în fiecare pagină se vede scădere de impozite, deci iată unde începe adevărata demagogie liberală. Bugetul acesta va fi temelia pe care vom clădi întreaga noastră viaţă economică şi astfel vom putea face şi stabilizarea şi împrumutul şi sperăm că în curând ne vom prezenta într’o lumină cu totul alta decât cea de până acum. D M. Popovici mulţumeşte dmi N. Iorga pentru discursul său admirabil pe care l-a ţinut în şedinţa precedentă. D. Duca — continuă d. M. Pogovici — La declaraţia pe care a citit-o consideră că acest buget e nu buget politic. Bugetul acesta dacă e aşa cum e, e o reoglindire a politicei economice a partidului liberal. In politica noastră nu suntem călăuziţi decât de încrederea pe care ne-o acordaţi cu toţii. Politica minoritara In politica minoritară nu vom uita nici şcolile minoritare nici pe cele confesionale şi vom ajuta atunci când posibilităţile ne vor permite. ţ S1 Reorganizarea instituiilor financiare Noi credem ca instiţa ministerul de finanţe e rău organizat. Cunosc toate defectele acestei organizaţii. Cunosc şo parţea bune şi cele rele. Administraţiile financiare nu pot face nci controlul nici perceperea impozitelor Vom veni cu o lege de reorganizare şi descentralizare a acestor instituţii. Cunosc defectele vămii. Vama e foarte rău organizată. Am un proect pentnt reorganizarea vămilor. In primul rând trebue reorganizată contabilitatea publică Vom constitui controlul preventiv şi represiv. Curtea de Conturi aproape nu există. Sunt conturi neverificate de la 1916. Voi face o secţie separată care să se ocupe cu verificarea acestor conturi vechi. Dacă vom reface aceste instituţii numai după aceia vom avea şi o co recă administrare. Orice operaţiune financiară nu se va putea face dacă nu se vor da posibilităţi de câştig şi producţie şi astfel statul nostru se va învârti în jurul aceluiaş cerc viţios. Noi trebue să deschidem porţile claselor producătoare ca să producă şi să câştige pentru câ pe producţie se bazează un buget. După ce vom schimba legile cari împiedică colaborarea capitalului străin în lumina acestor reforme mari economice vom da la lumină adevărata activitate a partidului naţional-ţărănesc. Se pune la vot luarea în considerare a procetului de lege al bugetului general care e admis Legea timbrului nu se mai modifică D. GR. IUNIAN, referitor la legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii dă câteva lămuriri ca răspuns la comunicarea d-lui deputat Landau. La comunicarea făcută de d. Dem. Dobrescu, d. Gr. Iunian aratâ că s’a renunţat la proectul de modificare a legii timbrului. Privitor la modificarea unor articole din legea de organzare judecătorească, d. ministru Iunian aduce iarăş câteva lămuriri. Şedinţa se suspendă la ora 60. şcuiffat noapte Prezidează d Pompiliu Ioniţescu. Pe banca ministeriala d-nii V Madgearu ,Gr. Iunian, gen. Cirski I. R. Ioaniţescu, general Alevra, Pan Halippa, Aurel Vlad, Voicu Niţescu. CAMIRA Şedinţa de la 30 Decembrie dimineaţa Declaraţiile d-lui N. Iorga ! Răspunsul d-lui M. Popovici D. N. IORGA şedinţa de după amiază Şedinţa se deschide la orele 4 Prezidează d. Ştefan Ciceo Pop. Pe banca ministerială d-nii: Mihai Popovici, Gr. Iunian, gen. Cihoski, Voice Niţescu Discuţia la bugetul reiterat D. RUDOLF* HRANDSCH (sas) declară că primeşte bugetul pe 1929 şi formulează câteva din doleanţele culturale minoritare-D. IOSEF FISCHER (evreu) în numele grupului parlamentar evreesc după ce relevă câteva din faptele actualului guvern: ridicarea dării de asediu, cenzurei şi garantarea libertăţei alegerilor, cere, ca pe baza principiului egalităţii tuturor Confesiunilor etnice să se acorde şi cultului mozaic fondurile necesare în proporţie cu celelalte confesiuni. CUVÂNTUL 3 CORPURILE LEGIUITOARE La ordinea zilei votarea bugetului pe ministere. Se votează la rând bugetele ministerelor de Interne, Culte, Industrie, Comunicaţii, apoi bugetul Pistelor, C. F. R.-ului, ministerului de Finanţe, Casa Pensiilor. Oikgetul instrucţiei Urmează bugetul ministerului de Instrucţie, raportor fiind d. Felic V. Iuneş. Raportul d-sale care conţine constatări cu privire la pold,ca scumpă nenorocită întreprinsă de dr. Anghelescu — este viu aplaudat de majorităţi. D. I. G. DUCA anunţă că după sărbători va desvolta o interpelare privitor la acţiunea d-lui dr. Anghelescu la ministerul Instrucţiei. D. COSTACNESCU, ministrul Instrucţiunei: îmi pare bine că d Daca anunţă această interpelare Prezidează d. Tr. Bratu. Pe banca ministerială d-nii Vaida Voevod, Iunian şi Cihoski. D. GENERAL CinOSEI, ministru de râzboiu, a depus proectul pentru chemarea sub arme a contingentului 1929, pentru ca să se știe odată ce a fost la acest minister. Datele exacte din raport puteau să-L determine pe d- Duca să facă interpelarea chiar în seara aciasta. (Apt.) Dacă datele sunt exacte și nimeni nu le poate constesta, vina nu este a noastră ci a altora. Se votează şi bugetele ministerului de Justiţie, ministerului de Răsboi (cu un spor de 100 milioane faţă de cel de anul trecut), ministerului Muncii, Domeniilor, Lucrărilor publice, Sănătăţii, Preşedinţia Consiliului, Eforia spitalelor evite Iaşi, Eforia Statalelor Cvile Bucureşt, bugetul ministerului de externe şi al Camerei Deputaţilor. » Şedinţa se ridică la orele 11. Azi la 19 dim. şedinţă --- D. MINISTRU IUNIAN a depis proietele pentru modificarea legii actelor de stare civilă, organizării judecătoreşti şi Curţa de casaţie. După o suspendare a şedinţei, s’a procedat la votarea legilor de mai sus. I SRSATUL Şedinţa dela 30 Decembrie dimineaţă şedința ocupă amiază La ora 4 fără un sfert şedinţa a început sub preşedinţia d-lui Tr. Bratu, pe banca ministerială fiind prezenţi d-nii: Vana Voevod ş. Mirto-D. AL. BADULESCU, naţ.-ţar., la Mesaj. Aduce omagii Înaltei Regenţe, findcă a ştiut să apropie Coroana de ţară. Respinge acuzaţia liberalilor, că paridul naţional-ţărănesc nu are o operă constructivă. Care a fost însă activitatea partidului liberal? Istoria ne spune că dese ori liberalii au făcut acte protivnice Coroanei. Pregătirea războaielor din 1913 şi 1916, de către liberali, dovedeşte Lipsa de solicitudine a partidului liberal faţă de armată. In politica externă, politca lor de «uşi închise» ne-a adus numai pierderi. Politica şcolară a liberalilor, a dus la haosul de azi. Au reuşit oare liberalii să realizeze unitatea sufletească? Au cădit discordia, şi prin alegerile barbare, unice în analele politice, au compromis magistratura şi votul universal. Nu recunoaştem «oprea constructivă» a liberalilor. Din interale de partid s’a aplicat acea politică economică «prin noi înşine», care a dus la faliment. Dacă liberalii nu-şi vor schimba sistemul, lăsând făţărnicia şi lăcomia, riscă să şi piardă calitatea de al dilea partid de guvernământ Acum au trecut pe o line de odiină , să nu treacă pe o linie moartă D. MINISTRU COSTACHESCU depune proectul pentru înfiinţarea unui subsecretariat la domenii. Proectul este votat. DING. DR. MIRCEA, naţ.-ţăr. la Masaj, arată necesitatea de a se da toată impulsia agrculturei şi industriei, stabilind raportul dintre aceste două ramuri ale econom. MIN. VAIDA VOEVOD, evocă figura glorioasă a Regelui Ferdinand. Daţi-mi voe să-mi aduc aminte de Regina Maria, mama răniţilor, şi de toţi membrii Dinastiei. De asemeni, aduce omagii generalului Presau, evocând apoi pe eroii morţi. Senatul manifestă pentru Dinastie şi Regenţă, ovaţionând pe d. general Presau. Timp de zece ani ţara n’a beneficiat de votul obştesc; liberalii au calomniat acest popor, afirmând în faţa străinătăţii că nu e copt pentru votul universal. Şi acum ei se erijează în apărătorii votului universal. Ei au tulburat sufletele, din interese materiale, utilizând toate mijloacele bizantine Ardelenii nu sunt anii bregăţeni Respinge acuzaţia că ardelenii sunt «anti-regăţeni». Ardealul s’a gândit totdeauna la regăţeni, ca la fraţi, aşteptându-i secole să treacă Carpaţii. La Alba-Iulia, fără jandarmi liberali, am proclamat unirea eternă cu vechiul regat. Nu suntem anti-regăţeni. Suntem una cu regatul, şi între noi nu există ura. Liberalii au încercat să producă antagonism. Trimiţând în Ardeal elementele rele din regat şi ne-au trimis pe toţi deportaţii partidului liberal. Pentru asemenea elemente poporul ardelean a inventat cuvântul «regăţean». Au fost însă şi elemente bune, cari împreună cu cei de peste munţi au reabilitat porecla de regăţean. Suntem sub acest guvern de înfrăţire, fraţi adevăraţi. Subliniază intenţia guvernului de a păstra cele mai bune relaţiuni cu minorităţile, înscenările liberale Procesele înscenate de iredentism şi comunism, nu se vor mai produmei naţionale. Dovedeşte prin suma importantă a impozitelor aduse de industrie — 12 miliarde, — în seninătatea acestei activităţi. Se plătesc 10 miliarde salari în industrie. Solicitudinea guvernului pentru industrie, este o necesitate de progres. D. CORNESCU, naţ-ţăr., respinge unele acuzaţiuni aduse de «Viitorul» şi relevă tonul ridicat al acestui oficios, faţă de moderaţiunea declaraţiei liberale la Mesaj! D. APOSTOL POPA, reprezentantul camerei de comerţ Galaţi, arată necesitatea menţinerea comerţului şi ridicării restricţiilor, care au paralizat viaţa economică a ţării. D. VALER MOLDOVAN, raportor, mulţumeşte reprezentanţilor partidelor imporitare, cari au făcut un serviciu nu guvernului, ci ţârei, arătând străinătăţii că s’au făcut alegeri libere. De asemeni mulţumeşte partidului liberal pentru încrederea ce a afirmat în politica externă a guvernului. Respinge însă tonul pe care acest partid şi-a făcut declaraţia şi mai ales acuzaţia că guvernul a fost învrăjbitor Partidul naţional a făcut o operă constructivă. Ca senator ales de camerele agricole ardelene, arată că programul guvernului faţă de agricultură se poate rezuma prin versurile lui Cotruş: «Ioane, ia aminte bine, «Ţara asta se reazămă pe tine». (Senatorii ardeleni aplaudă pe meiul Cotruş). Guvernul înţelege că ţara se sprijină pe agricultură (Apr.). Relevă cuvintele spuse de d. Iuiu Maniu, că regimul naţional-ţărănesc va fi o restaurare a moraităţii publice. Senatul face o caldă manifestaţie pentru Preşedintele Consiliului. ce. Băeţi şi fete, erau condamnaţi la mulţi ani, în timp ce agenţii provocatori plecau acasă, pentru a servi liberalilor la o nouă înscenare- Prin aceste procese, liberalii arătau streină taţii, că fără ei, valul comunist rusesc ar trece peste România, ameninţând cultura occi- I dentală-In contra voinţei obşteşti a ţării, au reuşit să se menţină astfel la putere. Dar toată lumea s’a convins azi că pericolul comunist era o înscenare: comuniştii, în alegeri libere, n’au întrunit nici 2 la sută ! Liberalii au calomniat Basarabia Liberalii au calomniat Basarabia afirmând în faţa streinătăţii că e un pericol europen. Basarabia a dat cele mai puţine voturi comuniştilor ! Legea electorală liberală pe lângă mari defecte a avut avantagiul că a putut, cu procente, să stabilească adevărul că în ţară nu e bolşevism. Cum a făcut partidul liberal alegerile După 11 ani de opoziţie, am putut înlătura un partid primejdios, lupta a fost grea, dar folosul pentru ţară este mare. Le-am lăsat toată libertatea în alegeri, au cumpărat voturi, au făcut bande de bătăuşi, şi totuşi s’a arătat ce vrea ţara. Occidentali cerea parlamentului Intenţia noastră este să introducem moravuri occidentale, după ce am făcut dovada că populaţia ţării este ordonată. Liberalii ar trebui deci să înceteze acele campnii furioase, care pe vremea celor trei colegii au dat roade, dar acum nu mai pot da să înceteze cu calomniile şi diversiunile. Liberalii trebuesc să părăsească ţărmii Bosforului şi să se apropie de Apus. Prin vechiul lor bizantinism nu se mai pot impune. Să ne apropiem cu toţii de parlamentarismul occi- dental, — liberalii să devină mai... englezi. Să-şi lase perfidia şi să ne ridicăm spre o Civilizaţie superioară-Aduce omagiu aliaţilor noştri. — Anglia, Franţa, Italia, evocând figura prezidentului Wilson. Salută statele amice, din Mica Antantă. Politica noastră externă va fi astfel întocmită, încât să ne ridice prestigiul în străinătate. Reformele vom revizui legislaţiile economice, pentru a ne aşeza pe alte baze, mai sănătoase. Să fim o generaţie de jertfă pentru a asigura prosperitatea în viitor. Chestiunea sanitară va preocupa din mod special guvernul. Problema minorităţilor trebue soluţionată. Românul e foarte tolerant, nu-şi bate joc de nici o religie- Glumele lui faţă de alte neamuri, nu pornesc din ură. Cum se face deci că trecem faţă de streini, drept cei mai intoleranţi? E rezultatul unui politicianism nefast. Nu ne speriem de câţiva unguri sau evrei. Ungurii nu ne iubesc, e firesc. O declaraţie de dragoste de la ei, ar fi un fariseism. Le cerem numai să ne respecte legile şi să nu lupte contra intereselor economice ale ţării, şi noi le vom lăsa toată libertatea. Şovinismul lor a dus la rezultate contrare, decât cele dorite de ei, în cursul veacurilor. Liberalii erau absurzi, fiindu-le teamă de acest şovinism şi interzicând ungurilor s să-şi dea copiii la şcolile lor Nu se poate interzice copiilor, să înveţe cât mai multe limbi streine. Nu noi suntem cu spiritul de Budapesta, ci liberalii sunt de spirit bizantin. Guvernul va da cea mai mare atenţie problemei minoritare, pentru a se suprima acele lupte ce ne D. AL. VAIDA-VOEVOD scad prestigiul în streinătate. Mulţumeşte reprezentanţilor minoritari pentru declaraţiile prin care au cerut înţelegere şi legalitate. Am opus într’un cenaclu restrâns că pentru a li se da un loc de vicepreşedinte maghiara ar trebu: «să devină mai români». Nu pot retracta această declaraţie, şi anume că sunt maghiari de la noi, cari ar putea să dorească o appropiere mai sinceră. Eu respect ideile altora, dar unii conţi au fost nu numai contra elementului etnic românesc, dar contra oricărui progres. Nu solidarizez guvernul cu mine Am zis că trebue să aşteptăm ca tendinţele ungurilor dela noi să se concretizeze într’un spirit mai democratic. La Alba-iulia am cruţat viaţa asupritorilor noştri de eri. O înţelegere sinceră însă între asupritorul de eri şi asupriţi, nu poate exista, înţelegerea va veni dela săteanul maghiar şi cel român, cari, în adevăr, trăesc azi în înţelegere. O polemică se naşte cu d. Şandor, în privinţa aristocraţilor din partidul maghiar. D- VAIDA, demonstrează cu citate din autori unguri, că situaţia materială a ungurilor din Ardeal este bună. D. ŞANDOR: Şi Banca Naţională nu ne-a ajutat cu nimic. D. VAIDA: Dar credeţi că nouă ne-a dat ceva ? (ilaritate). D. ŞANDOR: Nu suntem satisfăcuţi pe teren cultural, de administraţie şi justiţie. D VAIDA: Dv. a avut cine să vă dea bani! Nu mă gândesc la Budapesta, ci la... Elveţia. Demonstrează apoi că s’au luat licee din mâinile românilor şi s’au dat ungurilor de către d. dr. Angelescu. Nu există şcoală particulară ungară naţionalizată D. Vaida închee vrând Regelui Mihai să moştenască un patrimoniu liber de orice figură bizantină pentru ea că aibă o glorioasă domnie. Discursul ministrului de interne a fost viu aplaudat. Mesajul a fost votat, cu 102, contra un vot. Azi la orele 10 dim. şedinţă. «RAMPA» a început ori publicarea senzaţionalului foileton VIAŢA LUI LEONARD — Cariera, opera şi viaţa lui aventuroasă. — După amintiri, mărturisiri şi documente inedite. Discursul d-lui ministru Vaida Voevod