Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)
1929-05-01 / nr. 1445
apoi remanierea guvernului (Continuarea articolului din pag. I-a) provinciilor alipite iar portofoliul liber al comunicaţiilor îl va lua chiar d. Iuliu Maniu, spre a nu tulbura lumea miniştrilor şi ministeriabililor Insă după votarea reformei administrative, se va face remanierea guvernului, unii miniştri, cei astăzi ai provinciilor alipite, ca şi alţii, elemente de bună administraţie, nu de concepţie politică, vor lua posturile de guvernatori de regiuni, făcând loc în guvern elementelor de realizări importante, cu care vrea Iuliu Maniu să şi desăvârșească opera de guvernare. Pentru a nu putea fi acuzat de repartizarea operei de guvernare Pe-o prea mare perioadă de timp, d. Iuliu Maniu vrea s’o înceapă chiar dela toamnă De aceea remanierea va avea loc după votarea reformei administartive și nu înainte; — de aceea spunem că remanierea nu va fi o pură manevră politică, cum o consideră unele elemente guvernamentale, şi de aceea repetăm că, agitaţia de culise care durează de la alegeri, cu combinaţii de persoane, e zadarnică. Ili PPlilileli Imii pilii Infranîrea din Ploeşti PLOEŞTI 29. Peri dimineaţă a avut loc în sala „Eliseu” din oraşul nostru o foarte populată întrunire a proprietarilor de terenuri petrolifere din judeţele Prahova, Buzău, Dâmboviţa, Vâlcea şi Bacău, al căror subsol prin legiuirile miniere a fost trecut în proprietatea statului. D. CRISTEL CEAUŞOGLU, deputat, a deschis seria cuvântărilor, declarând că împreună cu toţi fruntaşii mişcărei începute, ţine să nu se dea un caracter politic, ca fiind numai o luptă pentru apărarea unor drepturi sfinte, pe care legiuirile miniere de după răsboi, le-au răpit. D-sa propune şi adunarea aclamă ca preşedinte pe d. Scarlat Orăscu. D. DIM. STANCESCU, spune că nenorocirea porneşte de la legiuitorul din 1924, care a călcat principiile constituţionale. Aşteptam ca nedreptatea făcută atunci să fie reparată. Ne-am înşelat însă. Cu toate protestele şi intervenţiunile noastre prin noua lege a minelor, nedreptatea a devenit şi mai flagrantă. Termină aducând mulţumiri d-lor deputaţi Cristel Ceauşoglu, I. G. Padoş şi C. G. Brezeanu precum şi d-lui Scarlat Orăscu, pentru sprijinul dat mişcării. D. ING. PETRE BEJAN, spune că dacă actualul legiuitor s’ar fi consultat cu oamenii de specialitate, chestiunea naturalizărei subsolului ar fi fost soluţionată cu totul în alt mod. D. I. G. PARDOS, deputat, spune că până la răsboi nu s’a găsit nimeni să ia subsolul proprietăţei private. In anul 1923 însă partidul liberal a strecurat în Constituţia de atunci, un articol prin care declară subsolul pământului românesc ca proprietate a Statului şi ulterior in 1924, acelaş partid a făcut legea minieră, care a stârnit atâtea proteste. Eu — spune d-sa — am combătut atunci în parlament această lege după cum nu am votat nici pe actuala. Termină, îndemnând pe cei de faţă să ducă lupta mai departe, căci dreptatea e de partea lor. Mai vorbesc d-nii A. V. NICOLESCU-Tătaru, ION POPESCUDâmboviţa, şi SANDU MANOLE -Gornetu Cricov, fiecare arătând pădurile consătenilor lor, cari se simt năpăstuiţi de legiuirile noastre miniere. D. SCARLAT ORĂSCU, preşeşedintele adunărei, spune că au fost trei legiuiri rele, cari au năpăstuit pe proprietarii de terenuri petrolifere furându-le subsolul. Vechea Constituţie arată că dreptul de proprietate este sacru şi inviolabil. Noua Constituţie a declarat subsolul proprietăţei particulare, ca proprietate a Statului. „ Este nedrept — spune d-sa — ca faţa pământului să parţină proprietarului, iar subsolul statului. Constituţia lasă la aprecierea legiuitorului ordinar libertatea de a fixa terenurile cu drepturi câştigate. Drepturile câştigate sunt acolo, unde a existat, credinţa că în subsol este o avuţie. Aceasta trebuie să fie mentalitatea juridică, echitabilă şi dreaptă a legiuitorului nostru, minier. Trebuie să luptăm — termină vorbitorul — pentru câştigarea unor drepturi cari ne aparţin. D. ŞTEFAN TEODORESCU, avocat, artă că o expunere trebue să aibe la bază o justă şi prealabilă despăgubire. Aşa a fost cu exproprierea rurală, nu însă cu aceia a subsolului care este un adevărat jaf în proprietatea particulară. D. GHEŢU, în numele sindicatelor viticole a protestat împotriva legilor miniere, cari distrug viile. S’a votat apoi o moţiune în, sensul celor vorbite şi s’a fixat delegaţii cari s’o înainteze membrilor Regenţei, d-lor Iuliu Maniu, prim ministru și Virgil Madgearu, ministru de industrie. Descoperirea unor mari fraude la căile ferate ----0Q----Q--300—.— Revizia inopinată din stafia Apahida. Rezultate senzaţionale. Un casier care se omoară. Alte operaţiuni necinstite După ultimelee descoperiri, de la ministerul de finanţe — în urma măsurilor de control luate imediat de toate autorităţile de stat, era imposibil să nu se descopere şi la căile ferate. Un control inopinat Către sfârşitul săptămânei trecute direcţiunea regională cfr. a dispus să se facă revizia caselor în mai multe staţiuni depinzând de această regională. O astfel de revizie a fost inopinat operată Vineri dimineaţă de către un controlor special şi în staţia Apahida, situată la o mică distanţă de Cluj. Revizia s’a extins asupra caselor de bilete de călători şi mărfuri. Surpriza n’a întârziat să apară chiar după primele verificări, făcute pachetelor cu bilete de călători. S’a constatat lipsa unui stoc de asemenea bilete, în valoare de 100 000 lei. Casierul se sinucide Casierul staţiunei. Benko Adalbert, chemat în faţa organelor de control, n’a putut justifica această lapsă. Apoi a dispărut din incinta staţiunei. Făcându-se cercetări nenorocitul a fost găsit în nesimţire, în locuinţa sa. Se sinucisese, înghiţind o cantitate mare de sodă caustică. Transportat la Cluj, Benko Adalbert a încetat din viaţă, în chinuri groaznice. Cercetările descopere grave nereguli Organele de control nu s’au oprit aci ci au continuat revizia casei conetare, girată de şeful stafiei Rezultatul acestor nouă cercetări nu se cunoaşte încă. Sunt totuşi indicii serioase că şi din această casă s’au înstrăinat mari sume de bani. Dintr’un început s’a dovedit că nu numai cu biletele de carton s’au săvârşit fraudele. S’au descoperit astfel numeroase carnete de bilete bianco întrebuinţate, cari nu au fost trecute în evidenţă la primire. Cu prilejul unei percheziţii efectuate la locuinţa casierului s’a găsit o consemnaţie cu sumele încasate şi nevărsate în casă. S’a mai constatat că dintre transporturile sosite şi eliberate, unele nu au fost consemnate, taxele şi rambursele acestora fiind întrăinate, iar foile de expediţie nimicite. PANA IN PREZENT ERAU CELE DESCOPERITE IN STATIUNEA APAHIDA SE EVALUEAZA LA UN SFERT DE MILION LEI, SUNT BANUELI INSA CA ELE SUNT CU MULT MAI MARI. Fraudele descoperite până acum se referă la taxele de transport încasate în cursul lunilor Februarie, Martie şi Aprilie a. c. Pentru anchetarea acestor mari nereguli, direcţiunea regională cfr. din Cluj a cerut administraţiei centrale să delege uninspector general de control. Organizarea regiunilor înfometate din Prahova sătean nalţaniul de modul cum a fost distribuit porumbul PLOEŞTI 29. Ne-am ocupat la timp de foametea care a bântuit în unele regiuni ale judeţului Prahova, şi în special în plăşile de la câmp. Una din preocupările de seamă ale actualului prefect de judeţ, d-l dr. Ştefan Popescu-Firutză, a fost luarea unor măsuri urgente pentru aprovizionarea şi ajutorarea sătenilor din comunele lipsite de hrană. Şi astfel în mai puţin de 2 luni, aproape 100 vagoane porumb, cumpărate din banii judeţului au luat drumul spre plăşile Drăgăneşti şi Cricov, iar prin comisiunile alcătuite în acest scop şi cu ajutorul băncilor populare, hrana a fost împărţită sătenilor fără să se ţină seama de culoarea politică a acestora. Mai apoi s’au împărţit sătenilor din aceste regiuni circa 100 vagoane seminţe de cereale şi furaje pentru însămânţările de primăvară. Astfel pentru o bună bucată de vreme sătenii care până acum n’aveau ce mânca, au fost puşi la adăpost de a se îngriji de hrana zilnică. După ce s’a procedat la distribuirea porumbului şi a seminţelor, d. prefect dr. Ştefan Popescu-Firutză, a făcut o serie de inspecţii în comunele din regiunile foste înfometate, şi rezultatul, lor a fost cât se poate de mulţumitor. In continuarea acestor inspecţii pri. d. dr. Ştefan Popescu-Filutză, prefectul judeţului, însoţit de d-nii avocat Ştefan Stroie Petrescu, senator şi I. T. Socolea consilierul agricol al judeţului, au vizitat mai multe comune. La Albeşti, Conduratu, Fulga, Ciorani şi Drăgăneşti, sute şi sute de săteni au întâmpinat pe prefect cu urale. In urma sfaturilor şi cuvântărilor pe care d. dr. Ştefan Popescu-Firutză le-a ţinut în comunele de mai sus, sătenii întrebaţi asupra modului cum li s’a distribuit hrana şi asupra rezolvărei tuturor chestiunilor care ii privesc în deaproape, au mulţumit d-lui prefect pentru sistemul cu totul nou ce a fost introdus în administraţia comunelor. Tot cu această ocazie s’au inspectat lucrările podului peste Cricov din apropierea comunei Ciorani, pod care costă peste un milion jumătate lei, pod absolut necesar pentru întreaga regiune şi pus în lucru numai în urma intervenţiunilor energice ale actualului prefect al judeţului. CAPITALA INTOXICAT CU ROM Fierarul Dumitru Moldovanu de 35 ani, domiciliat în str. Siret No. 68 din comuna Griviţa a băut în cursul zilei de eri, de la o cârciumă din faţa gărei o cantitate de 300 grame rom. Venind acasă, în Griviţa i s’a făcut rău, văitându-se de dureri mari de stomac şi arsuri în gâtlej. Un medic chemat în grabă a dispus transportarea la spitalul Filantropia a fierarului. Pe drum, el şi-a pierdut vederea. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor, s-au început cercetări întrucât se crede că e vorba de o intoxicare cu rom conţinând spirt metilic. ACCIDENT Automobilul 22 C. L. condus de D. Bungărzan a călcat eri pe șoseaua Colentina pe zidarul Ilie Rădoiu din str. Delari 14. Victima s-a ales cu fracturi la picioare și a fost internată la spitalul Colentina. ---------------------IRA----------------- intensificarea producţiei solului şi apelor ţârii Investiţiunile reclamate de Ministerul de Domenii —f—^** Din împrumutul încheiat în străinâtate s’a hotărât după cum se ştie ca o tranşă de 10 miliarde lei să fie pusă la dispoziţia autorităţilor publice pentru investiţiuni în lucrări cu caracter public însă imediat producătoare de venituri. Ministerul de agricultură luând avizul Consiliului superior de îndrumare şi intensificare a produsului solului şi apelor ţării precum şi pe baza referatelor speciale întocmite de membrii săi a făcut cunoscut delegaţiei economice a guvernului că ministerul are absolută nevoie de următoarele investiţiuni cari traduse în fapt ar avea o mare repercusiune în economia generală a ţării prin o sporire în mare măsură a veniturilor: ÎNDIGUIRI ŞI AMELIORĂRI FUNCIARE 1) Continuarea şi terminarea lucrărilor de îndiguire şi ameliorări funciare aflate In curs de executare ale sindicatelor Olteniţa-Surlari- Dorobanţu şi Brateşul drept cotă pentru suprafaţa de 9315 ha. proprietatea statului lei 19.000.000. 2) Pentru valorificarea prin pescării a regiunei inundabile a Dunărei precum punerea în valoare a tuturor bălţilor, împiedecarea secărei bălţilor în timpul verei, amenajarea lacurilor de reproducere, ereiarea de basme pentru închis peştele, ereiarea de eleşteie artificiale etc. Durata lucrărilor va fi de 4 ani, după al doilea an de la începerea lucrărilor o parte din capital fiind rambursat lei 100.000.000. O CALE FERATA ÎNGUSTA CLUJ — RICATAU 3) Construirea unei căi ferate între Cluj şi comuna Rîcătău din munţii Apuseni lei 90 000.000. Investiţiuni de mijloace locale de transport şi de scoaterea materialelor din interiorul masivelor lei 40.000.000. Lucrări de împădurire 30.000.000 lei. Total lei 160.000.000. REPRODUCĂTORI DE RASA 4) Pentru diferiți reproducători: 1000 armăsari (120.000.000 lei) 5300 tauri (195.000.000) 5000 vieri (60 milioane) 100 berbeci (5.000.000) (sau în total pentru reproducători 380 milioane lei), plus subvenţiuni pentru construirea a 1000 de grajduri (108.000.000 lei) sau în total pentru îmbunătăţirea şi sporirea producţie de lei 80.000.000. ALTE INVESTIRI 5) Pentru învestiri de natură a contribui la sporirea producţiei viticole lei 80.000.000. 6) Pentru îmbunătăţirea culturilor şi sporirea producţiei agricole vegetale, procurări de: curăţitoare, (5.000.000), vânturătoare (15 milioane), trioare (48 milioane), autotractoare (9 milioane), producerea de seminţe ameliorate (15 milioane) şi cumpărări de seminţe lucerna (100 milioane lei) sau în total lei 192.000.000. 7) Pentru înfiinţări de curăţitori la fermele statului şi diferite alte investiţiuni în scopul ameliorării producţiei agricole prin acţiunea fermelor (100.068.000 lei) pentru ajutorarea producţiei sericiculturei (4.500.000) şi îmbunătăţirea producţiei horticole (52.500.000) în total lei 157.000.000. Din cele schiţate mai sus şi din adunarea sumelor parţiale de la fiecare ramură de producţie agricolă rezultă că ministerul agriculturei are nevoie de circa 1.200.000.000 lei cu care să facă investițiuni pentru lucrări cu caracter public și imediat productiv. Viza livrelelor ofiţereşti Cercul de recrutare Bucureşti, aduce la cunoştinţa d-lor ofiţeri de rezervă, că conform ord. M. St- Major No. 972/929 comunicat cu al comand- terito.al corp. II armată No. 5713/1929, prezentarea la viză anuală cu carnetele de ofiţer de rezervă Md. E. 1 sau cu orice act militar ce au, s'a prelungit până la 31 Maiu 1929 inclusiv. In consecință cei ce nu au vizat până în prezent, se vor prezenta la viză până la acea dată, indiferent dacă au sau nu echipament de campanie, în fiecare zi de lucru dela ora 8—12 jum. și 14—16 jum., afară de Miercurea și Sâmbăta când viza se va face numai dimineaţa. Cei ce nu au echipament şi doresc a-l confecţiona cu un preţ mai redus se vor adresa corpurilor de trupă respective sau atelierului de confecţii a armatei, care au ordin în acest sens. Un important discurs al d-lui Chamberlain Londra, 29 (Rador). — D. Chamberlain a ţinut la Wakefield un important discurs, vorbind despre dezarmare şi despre datoriile interaliate. D. Chamberlain şi-a manifestat satisfacţia pentru faptul că Marea Britanie şi Statele Unite s-au găsit de acord la Geneva în chestiunea atât de desbătută a rezervelor instruite. Trecând apoi la problema datoriilor interaliate de Chamberlain a combătut cuvintele pronunţate în Camera Comunelor de fruntaşul laburist Snowden împotriva Franţei şi a subliniat că Franţa este cea mai de aproape și cea mai puternică aliată a Angliei. —---- In jurul unor insinuări Suntem rugaţi să publicăm următoarele : Intr’un ziar din Capitală a apărut un reportaj complect eronat despre Lăptăria Comunală, în care este menţionată şi persoana mea, întrucât mă priveşte şi pentru restabilirea adevărului vă rog să inseraţi următoarele: La 1 Noembrie 1928, înainte de venirea la guvern a partidului naţional-ţărănesc, am încheiat cu d-nii Milozi şi Ilie Rădulescu proprietari în corn. Bilciureşti, jud. Dâmboviţa, o convenţiune pentru exploatarea contractului de furnizare de lapte, pe care d-lor îl aveau cu Lăptăria Municipiului Bucureşti, obligândumă să mă ocup cu colectarea laptelui din regiune şi predarea lui la sediul Lăptăriei din Capitală. Convenţiunea a intrat în vigoare pe ziua de 1 Noembrie 1928, şi a fost executată de mine întocmai până la 31 Dec. 1928. In primele zile ale lunei următoare, cam pe la 9 Ian. 1929, d. Ilie Rădulescu mi-a comunicat că fiind vorba a fi numit director general al Lăptăriei București, nu se mai poate ocupa de contract și că a trecut toate drepturile d-sale, d-lui Milozi care la rându-i mi-a comunicat că nici d-sa nu se mai poate ocupa, fiind prea mult ocupat cu însărcinarea pe care o are şi că deci a decis să suspende furnizarea, până când se va putea ocupa din nou de treburile d-sale personale. L-am rugat să-mi cedeze mie furnizarea împreună cu toate mijloacele de furnizare şi transport, cu condiţiunea de a executa întocmai contractul d-sale, pentru ca astfel, producătorii din regiune să-şi poată valorifica munca. D. Milozi a admis, a comunicat Lăptăriei acest lucru, şi pe ziua de 20 Ianuarie, a. c. am început să furnizeze pe a mea răspundere şi risc, lapte Lăptăriei, fără de nici un fel de amestec sau legătură cu d-nii Milozi sau Rădulescu. Furnizez lapte cu personal dela 20 ian. a. c. în condiţiuni egale cu ceilalţi furnizori. Sunt un furnizor corect şi capabil al Lăptăriei, preocupat a valorifica munca locuitorilor din regiunea în care locuesc, ceia ce a fost în definitiv şi preocuparea prietenilor mei Milozi şi Rădulescu socotind a face astfel operă reală, care trebuie stimulată şi nu valomniată. In exploatarea contractului meu, n’am nici legături, nici conflicte de interese cu d-nii Ilie Rădulescu şi Milozi, cărora le păstrez sentimente de adâncă prietenie şi de apreciere pentru sforţările pe care le fac pentru înălţarea regiunei Bilciureşti. Nicolae Dan proprietar Bilciureşti Dâmboviţa I ■ ’ Ciocniri sângeroase la Frankfurt Paris, 29 (Rador). — La Frankfurt am Main s’a produs o ciocnire între un grup de naţionalişti extremişti şi membrii unei asociaţii republicane. Un manifestant a fost omorât şi trei grav răniţi. Poliţia intervenind a restabilit ordinea şi a operat patru arestări. FALIMENTUL VICTOR FILOTI Secţia I comercială a respins cererea d-lui Victor Filoti de a se închide lucrările falimentului pe motiv că lipsesc creditori. Singurul creditor a mai rămas ministerul comunicaţiilor şi, pentru un singur creditorilor, nu se poate menţine starea de faliment. PROCESUL DIZOLVAREI SINDICATELOR UNITARE Secţia I a tribunalului Ilfov a amânat la 22 Mai procesul de dizolvare a sindicatelor unitare, proces pornit de parchetul de Ilfov. ARESTAREA BANDEI «FANTOMA» D. jude-instructor Răileanu, dela cabinetul 2, căruia i s’a dat spre cercetare, a emis mandate de arestare împotriva membrilor bandei «Fantoma» de care s’a vorbit la rubrica faptelor diverse. CHESTIA SECHESTRULUI «U. E. G.» Actualul guvern a numit sechestru judiciar la societatea «U. E. G » pe d. Vasile Lazăr care, vrând să ea în primire gestiunea predeceso- rului său, d. inginer Const. Motaș, s’a izbit de refuzul acestuia de a i se da registrele. D. Vasile Lazăr a făcut plângere pai •■hetului pentru abuz de încredere- D. prim-procuror Codin Ştefănescu cercetează personal această plângere fixând un termen când "vor fi citate părţile. BANCA DE CREDIT ROMAN SOCIETATE ANONIMA București, 6 Strada Stavropoleos 6 Conform deciziunei Adunărei Generale din 27 Aprilie 1929 s’a hotărât sporirea capitalului social dela LEI 200.000000 la LEI 400.000.000 prin emiterea unui număr de 400.000 acțiuni noi a lei 500 valoarea nominală. Din această emisiune se atribue vechilor acţionari pentru 5 acţiuni vechi 4 acţiuni noi la cursul de emisiune de Lei 750 de acţiune, plus 25 Lei pentru timbre şi speze. Deoarece noile acţiuni vor beneficia de dividendul pe întregul exerciţiu 1929 se va percepe 5° 10 dobândă asupra vărsământului de Lei 750 pe timpul dela 1 Ianuarie 1929 până la data efectuărei plăţii. Subscrierea acţiunilor noi, se va face dela 29 Aprilie până la 15 Mai a. c. inclusiv la ghişeurile Centrali Băneai din Bucureşti, strada Stavropoleos 6, şi la sucursalele Băncei la Brăila, Cernăuţi, Constanţa, Galaţi şi la Agenţia Bălţi. SS COMT După reuniunea de box de Sântaia Bunea, Alexandrescu, Călinescu campioni pîrcop oi. Reuniunea campionatelor a obţinut succesul scontat. Incinta Circului Sidoli a fost neîncăpătoare pentru publicul amator să asiste la tranşarea supremaţiei în trei din categoriile cele mai importante. Numărul însemnat de spectatori cari au urmărit matchurile de Sâmbătă, ne-a arătat că se pot organiza reuniuni reușite cu boxeurii indigeni, necesitatea absolută a unui număr exotic, sistem: Lebrize, Lengagne etc., fiind un basm. LUCIAN POPESCU PUTIN SUPERIOR LUI DOCULESCU Campionul României de categorie muscă, a găsit în Doculescu un adversar nebănuit. Cu mari eforturi Popescu a reuşit să câştige o luptă foarte strânsă. AXIOTI MAI BUN CA NEGOIŢA Tânărul „weiter” a dispus la puncte de Ch. Negoiţă. Axioti a terminat matchul cu un avantaj net, elevul maestrului Alexandrescu ar fi putut termina prin scoatere din luptă, dacă ştia să exploateze câteva situaţii în care Negoiţă era complect sonat. ION MIHAIL TERMINA LA EGALITATE CU M. ALEXANDRESCU Ascensiunea lui Mihail s’a arătat perfect regulată, aceasta în urma jocului egal făcut cu cel mai bun boxeur de categorie pană al României. Foarte combativ, rezistent şi puncheur, Mihail a ştiut să anihileze avntajul pe care Alexandrescu îl realizase în primele reprize. M. Alexandrescu a rămas campion naţional de ategorie pană. BUNEA CAMPION AL ROMÂNIEI DE CATEGORIE UŞOARA Am prevăzut victoria lui Bunea care a câştigat datorită combativităţei şi ruţelei cu care a operat. Chirilă Dan ne-a făcut impresia că nu mai are energia necesară susţinerei unui match de allura celui de Sâmbătă. CĂLINESCU RAMANE CAMPIONUL ROMÂNIEI DE SEMI-MIJLOCIE Fulea, tânărul boxeur în care mulţi din cei ce urmăresc sportul pugilatului, văd una din speranţele ringului nostru, n’a putut atinge faza culminantă a ascensiunei sale. Mai rutinat, mai calm, cu un punch mai variat şi mai eficace, Călinescu a reuşit să învingă la puncte un chalenger care nu ni s’a părut în cele mai bune condiţii. LIS BUCUREŞTI A. - BUCUREŞTI B. In vederea formărei echipelor cari vor juca contra Clujului şi Ploeştilor se dispută mâine pe terenul Romcomit un match de antrenament între echipele A şi B ale Capitalei. GERMANIA A ÎNVINS ITALIA Duminecă la Turin, Germania a învins Italia, cu 2-1, la repriza învingătorii conduceau cu 1-0. MATCHURILE PROMOŢIEI Mâine se joacă: Belvedere — Val Vârtej. C. A. B. Sparta — Pr. Mihai. REZULTATELE DE DUMINECA LA RUGBY Tennis Club — R. C. R. 306. P. T. T. — Sportul Studențesc 130. CICLISM Rezultatele curselor de Duminecă sunt: Viteză 1000 m. Categoria I-a Nicolae Rădulescu. Fond 100 km. Categoria I-a Nicolae Rădulescu în 3 ore 44 minute, media ora 27 km. 700. ATLETISM Rezultatele de Duminecă sunt: 100 m.: Virgil Ion 12” 4/5. 400 m.: Robachi 60”. 1500 m.: Popovici Th. 4’32”4/5. Săritura în înălţime: Coste 1 m. 58. Aruncarea greutăţei: Virgil Ion 11 m. 37 cm. 60 m. femenin: D-ra Moscovici BUDAPESTA Hungaria — Ferencváros 2-2 (1-0). TIMIŞOARA Chinezul — C. A. T. 3-2. Banatul - Fratelia 1-0. Rapid - Muncitorii 2-0. I Jimbolia — U. D. R. 1-0. Politechnica - Radinah 1-1. . ARAD A. M. T. E. — C. A. Jiul 3-1. CLUJ România — R. M. S. 2-0. Muncitorii - Hagibor 3-0. Universitatea — R. A. C. 4-2. PLOEȘTI Tricolor — Prahova 1-1. Homosexualitatea intr’o colonie de vagabonzi Iaşi, 29. La Huşi au fost arestaţi azi 3 indivizi evadaţi de la colonia de vagabonzi din Răducăneni. Ei sunt în vârstă de 16—19 aniLa interogator au declarat că au violat un băiat de 14 ani din colonie şi că homosexualitatea se practică de mult timp între vagabonzii din acea colonie. Inaugurarea unui monument de răsboi în Belgia Paris, 29 (Rador). — La Streenstraete, în Belgia, s’a inaugurat ori monumentul ridicat în amintirea victimelor primului atac german cu gaze asfixiante, dat în Aprilie 1915. Generalul Gouraud, reprezentând Franţa, a ţinut un discurs prin care a evocat oroarea luptelor şi a exprimat omagii pentru eroismul armatei belgiene. Generalul Gouraud a subliniat că prietenia dintre Franţa şi Belgia, cimentată in sânge, rămâne o garanţie de pace, aşa cum a fost unul din factorii esenţiali ai victoriei. Istoria va cita pe Regele Albert ca una din cele mai pure întruchipări ale onoarei și patriotismului.