Cuventul, mai 1929 (Anul 5, nr. 1445-1474)

1929-05-01 / nr. 1445

apoi remanierea guvernului (Continuarea articolului din pag. I-a) provinciilor alipite iar portofoliul liber al comunicaţiilor îl va lua chiar d. Iuliu Maniu, spre a nu tul­bura lumea miniştrilor şi ministe­riabililor­ Insă după votarea reformei admi­nistrative, se va face remanierea guvernului, unii miniştri, cei as­tăzi ai provinciilor alipite, ca şi al­ţii, elemente de bună administraţie, nu de concepţie politică, vor lua pos­turile de guvernatori de regiuni, fă­când loc în guvern elementelor de realizări importante, cu care vrea­­ Iuliu Maniu să şi desăvârșească opera de guvernare. Pentru a nu putea fi acuzat de repartizarea ope­rei de guvernare Pe-o prea mare pe­rioadă de timp, d. Iuliu Maniu vrea s’o înceapă chiar dela toamnă­ De aceea remanierea va avea loc după votarea reformei administarti­ve și nu înainte; — de aceea spu­nem că remanierea nu va fi o pură manevră politică, cum o consideră unele elemente guvernamentale, şi de aceea repetăm că, agitaţia de cu­lise care durează de la alegeri, cu combinaţii de persoane, e zadar­nică. Ili PPlilileli Imii pilii Infranîrea din Ploeşti PLOEŞTI 29. P­eri dimineaţă a avut loc în sala „Eliseu” din oraşul nostru o foarte populată în­trunire a proprietarilor de terenuri petrolifere din judeţele Prahova, Bu­zău, Dâmboviţa, Vâlcea şi Bacău, al căror subsol prin legiuirile mi­niere a fost trecut în proprietatea statului. D. CRISTEL CEAUŞOGLU, de­putat, a deschis seria cuvântărilor, declarând că împreună cu toţi frun­taşii mişcărei începute, ţine să nu se dea un caracter politic, ca fiind numai o luptă pentru apărarea unor drepturi sfinte, pe care legiuirile miniere de după răsboi, le-au răpit. D-sa propune şi adunarea aclamă ca preşedinte pe d. Scarlat Orăscu. D. DIM. STANCESCU, spune că nenorocirea porneşte de la legiuitorul din 1924, care a călcat principiile constituţionale. Aşteptam ca nedrep­tatea făcută atunci să fie reparată. Ne-am înşelat însă. Cu toate protes­tele şi intervenţiunile noastre prin noua lege a minelor, nedreptatea a devenit şi mai flagrantă. Termină aducând mulţumiri d-lor deputaţi Cristel Ceauşoglu, I. G. Padoş şi C. G. Brezeanu precum şi d-lui Scarlat Orăscu, pentru spriji­nul dat mişcării. D. ING. PETRE BEJAN, spune că dacă actualul legiuitor s’ar fi consultat cu oamenii de specialitate, chestiunea naturalizărei subsolului ar fi fost soluţionată cu totul în alt mod. D. I. G. PARDOS, deputat, spu­ne că până la răsboi nu s’a găsit nimeni să ia subsolul proprietăţei private. In anul 1923 însă partidul li­beral a strecurat în Constituţia de atunci, un articol prin care declară subsolul pământului românesc ca proprietate a Statului şi ulterior in 1924, acelaş partid a făcut legea minieră, care a stârnit atâtea pro­teste. Eu — spune d-sa — am com­bătut atunci în parlament această lege după cum nu am votat nici pe actuala. Termină, îndemnând pe cei de faţă să ducă lupta mai de­parte, căci dreptatea e de partea lor. Mai vorbesc d-nii A. V. NICO­­LESCU-Tătaru, ION POPESCU­­Dâmboviţa, şi SANDU MANOLE -Gornetu Cricov, fiecare arătând pă­durile consătenilor lor, cari se simt năpăstuiţi de legiuirile noastre mi­niere. D. SCARLAT ORĂSCU, preşe­­şedintele adunărei, spune că au fost trei legiuiri rele, cari au năpăstuit pe proprietarii de terenuri petro­lifere furându-le subsolul. Vechea Constituţie arată că dreptul de pro­prietate este sacru şi inviolabil. Noua Constituţie a declarat sub­solul proprietăţei particulare, ca pro­prietate a Statului. „ Este nedrept — spune d-sa — ca faţa pământului să parţină pro­prietarului, iar subsolul statului. Constituţia lasă la aprecierea le­giuitorului ordinar libertatea de a fixa terenurile cu drepturi câşti­gate. Drepturile câştigate sunt acolo, unde a existat, credinţa că în sub­sol este o avuţie. Aceasta trebuie să fie mentalitatea juridică, echita­bilă şi dreaptă a legiuitorului nostru, minier. Trebuie să luptăm — termină vorbitorul — pentru câştigarea unor drepturi cari ne aparţin. D. ŞTEFAN TEODORESCU, a­­vocat, artă că o expunere trebue să aibe la bază o justă şi prealabilă despăgubire. Aşa a fost cu expro­prierea rurală, nu însă cu aceia a subsolului care este un adevărat jaf în proprietatea particulară. D. GHEŢU, în numele sindica­telor viticole a protestat împotriva legilor miniere, cari distrug viile. S’a votat apoi o moţiune în, sen­sul celor vorbite şi s’a fixat dele­gaţii cari s’o înainteze membrilor Re­genţei, d-lor Iuliu Maniu, prim mi­nistru și Virgil Madgearu, ministru de industrie. Descoperirea unor mari fraude la căile ferate ----0Q----Q--300—.— Revizia inopinată din stafia Apahida. Re­zultate senzaţionale. Un casier care se omoară. Alte operaţiuni necinstite După ultimelee descoperiri, de la ministerul de finanţe — în ur­ma măsurilor de control luate imediat de toate autorităţile de stat, era imposibil să nu se des­copere şi la căile ferate. Un control inopinat Către sfârşitul săptămânei tre­cute direcţiunea regională cfr. a dispus să se facă revizia caselor în mai multe staţiuni depinzând de această regională. O astfel de revizie a fost ino­pinat operată Vineri dimineaţă de către un controlor special şi în staţia Apahida, situată la o mică distanţă de Cluj. Revizia s’a extins asupra case­lor de bilete de călători şi măr­furi. Surpriza n’a întârziat să apa­ră chiar după primele verificări, făcute pachetelor cu bilete de că­lători. S’a constatat lipsa unui stoc de asemenea bilete, în valoare de 100­ 000 lei. Casierul se sinucide Casierul staţiunei. Ben­­ko Adalbert, chemat în fa­ţa organelor de control, n’a putut justifica această lap­­să. Apoi a dispărut din incin­ta staţiunei. Făcându-se cercetări ne­norocitul a fost găsit în ne­simţire, în locuinţa sa. Se sinucisese, înghiţind o cantitate mare de sodă caustică. Transportat la Cluj, Ben­ko Adalbert a încetat din viaţă, în chinuri groaznice. Cercetările descopere grave nereguli Organele de control nu s’au o­­prit aci ci au continuat revizia casei conetare, girată de şe­ful stafiei­ Rezultatul acestor nouă cercetări nu se cunoaşte în­că. Sunt totuşi indicii serioase că şi din această casă s’au înstrăi­nat mari sume de bani. Dintr’un început s’a dovedit că nu numai cu biletele de carton s’au săvârşit fraudele. S’au descoperit astfel nume­roase carnete de bilete bianco în­trebuinţate, cari nu au fost tre­cute în evidenţă la primire. Cu prilejul unei percheziţii e­­fectuate la locuinţa casierului s’a găsit o consemnaţie cu sumele în­casate şi nevărsate în casă. S’a mai constatat că dintre transporturile sosite şi eliberate, unele nu au fost consemnate, ta­xele şi rambursele acestora fiind înt­răinate, iar foile de expediţie nimicite. PANA IN PREZENT ERAU CELE DESCOPERITE IN STATIUNEA APAHIDA SE EVALUEAZA LA UN SFERT DE MILION LEI, SUNT BANUELI INSA CA ELE SUNT CU MULT MAI MARI. Fraudele descoperite până a­­cum se referă la taxele de trans­port încasate în cursul lunilor Fe­bruarie, Martie şi Aprilie a. c. Pentru anchetarea acestor mari nereguli, direcţiunea regio­nală cfr. din Cluj a cerut admi­nistraţiei centrale să delege un­­inspector general de control. Organizarea regiunilor înfometate din Prahova sătean nalţaniul de modul cum a fost distribuit porumbul PLOEŞTI 29.­­ Ne-am ocupat la timp de foametea care a bântuit în unele regiuni ale judeţului Pra­hova, şi în special în plăşile de la câmp. Una din preocupările de seamă ale actualului prefect de judeţ, d-l dr. Ştefan Popescu-Firutză, a fost luarea unor măsuri urgente pentru aprovizionarea şi ajutorarea săte­nilor din comunele lipsite de hrană. Şi astfel în mai puţin de 2 luni, aproape 100 vagoane porumb, cum­părate din banii judeţului au luat drumul spre plăşile Drăgăneşti şi Cricov,­­ iar prin comisiunile alcă­tuite în acest scop şi cu ajutorul băncilor populare, hrana a fost îm­părţită sătenilor fără­ să se ţină seama de culoarea politică a aces­tora. Mai apoi s’au împărţit sătenilor din aceste regiuni circa 100 vagoane seminţe de cereale şi furaje pentru însămânţările de primăvară. Astfel pentru o bună bucată de vreme să­tenii care până acum n’aveau ce mânca, au fost puşi la adăpost de a se îngriji de hrana zilnică. După ce s’a procedat la distri­buirea porumbului şi a seminţelor, d. prefect dr. Ştefan Popescu-Firut­ză, a făcut o serie de inspecţii în comunele din regiunile foste înfo­metate, şi rezultatul, lor a fost cât se poate de mulţumitor. In continuarea acestor inspecţii pri. d. dr. Ştefan Popescu-Filutză, prefectul judeţului, însoţit de d-nii avocat Ştefan Stroie Petrescu, se­nator şi I. T. Socolea consilierul agricol al judeţului, au vizitat mai multe comune. La Albeşti, Conduratu, Fulga, Ciorani şi Drăgăneşti, sute şi sute de săteni au întâmpinat pe prefect cu urale. In urma sfaturilor şi cuvântărilor pe care d. dr. Ştefan Popescu-Fi­rutză le-a ţinut în comunele de mai sus, sătenii întrebaţi asupra modului cum li s’a distribuit hrana şi asupra rezolvărei tuturor chestiunilor care ii privesc în deaproape, au mulţumit d-lui prefect pentru sistemul cu to­tul nou ce a fost introdus în admi­nistraţia comunelor. Tot cu această ocazie s’au ins­pectat lucrările podului peste Cricov din apropierea comunei Ciorani, pod care costă peste un milion jumătate lei, pod absolut necesar pentru în­treaga regiune şi pus în lucru numai în urma intervenţiunilor energice ale actualului prefect al judeţului. CAPITALA INTOXICAT CU ROM Fierarul Dumitru Moldovanu de 35 ani, domiciliat în str. Siret No. 68 din comuna Griviţa a băut în cursul zilei de eri, de la o cârciumă din faţa gărei o cantitate de 300 grame rom. Venind acasă, în Gri­viţa i s’a făcut rău, văitându-se de dureri mari de stomac şi arsuri în gâtlej. Un medic chemat în grabă a dispus transportarea la spitalul Filantropia a fierarului. Pe drum, el şi-a pierdut vederea. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor, s-au început cercetări întrucât se crede că e vorba de o intoxicare cu rom conţinând spirt metilic. ACCIDENT Automobilul 22 C. L. condus de D. Bungărzan a călcat eri pe șo­seaua Colentina pe zidarul Ilie Ră­­doiu din str. Delari 14. Victima s-a ales cu fracturi la picioare și a fost internată la spi­talul Colentina. ---------------------IRA-----------------­ intensificarea producţiei solului şi apelor ţârii Investiţiunile reclamate de Ministerul de Domenii —f—^*­* Din împrumutul încheiat în străi­nâtate s’a hotărât după cum se ştie ca o tranşă de 10 miliarde lei să fie pusă la dispoziţia autorităţilor publice pentru investiţiuni în lu­crări cu caracter public însă ime­diat producătoare de venituri. Ministerul de agricultură luând avizul Consiliului superior de în­drumare şi intensificare a produ­sului solului şi apelor ţării precum şi pe baza referatelor speciale în­tocmite de membrii săi a făcut cu­noscut delegaţiei economice a gu­vernului că ministerul are abso­lută nevoie de următoarele investi­ţiuni cari traduse în fapt ar avea o mare repercusiune în economia generală a ţării prin o sporire în mare măsură a veniturilor: ÎNDIGUIRI ŞI AMELIORĂRI FUNCIARE 1) Continuarea şi terminarea lucră­rilor de îndiguire şi ameliorări fun­ciare aflate In curs de executare ale sindicatelor Olteniţa-Surlari- Dorobanţu şi Brateşul drept cotă pentru suprafaţa de 9315 ha. pro­prietatea statului lei 19.000.000. 2) Pentru valorificarea prin pes­cării a regiunei inundabile a Du­nărei precum punerea în valoare a tuturor bălţilor, împiedecarea secă­­rei bălţilor în timpul verei, amena­jarea lacurilor de reproducere, ere­­iarea de basm­e pentru închis peşte­le, ereiarea de eleşteie artificiale etc. Durata lucrărilor va fi de 4 ani, după al doilea an de la începe­rea lucrărilor o parte din capital fiind rambursat lei 100.000.000. O CALE FERATA ÎNGUSTA CLUJ — RICATAU 3) Construirea unei căi ferate în­tre Cluj şi comuna Rîcătău din munţii Apuseni lei 90 000.000. Investiţiuni de mijloace locale de transport şi de scoaterea materia­lelor din interiorul masivelor lei 40.000.000. Lucrări de împădurire 30.000.000 lei. Total lei 160.000.000. REPRODUCĂTORI DE RASA 4) Pentru diferiți reproducători: 1000 armăsari (120.000.000 lei) 5300 tauri (195.000.000) 5000 vieri (60 mi­lioane) 100 berbeci (5.000.000) (sau în total pentru reproducători 380 milioane lei), plus subvenţiuni pen­tru construirea a 1000 de grajduri (108.000.000 lei) sau în total pentru îmbunătăţirea şi sporirea produc­­ţie d­e lei 80.000.000. ALTE INVESTIRI 5) Pentru învestiri de natură a contribui la sporirea producţiei vi­ticole lei 80.000.000. 6) Pentru îmbunătăţirea culturi­lor şi sporirea producţiei agricole vegetale, procurări de: curăţitoare, (5.000.000), vânturătoare (15 mili­oane), trioare (48 milioane), auto­tractoare (9 milioane), producerea de seminţe ameliorate (15 milioa­ne) şi cumpărări de seminţe lucer­na (100 milioane lei) sau în total lei 192.000.000. 7) Pentru înfiinţări de curăţitori la fermele statului şi diferite alte investiţiuni în scopul ameliorării producţiei agricole prin acţiunea fermelor (100.068.000 lei) pentru aju­torarea producţiei sericiculturei (4.500.000) şi îmbunătăţirea produc­ţiei horticole (52.500.000) în total lei 157.000.000. Din cele schiţate mai sus şi din adunarea sumelor parţiale de la fie­care ramură de producţie agricolă rezultă că ministerul agriculturei are nevoie de circa 1.200.000.000 lei cu care să facă investițiuni pentru lu­crări cu caracter public și imediat productiv. Viza livrelelor ofiţereşti Cercul de recrutare Bucureşti, a­­duce la cunoştinţa d-lor ofiţeri de rezervă, că conform ord. M. St- Ma­jor No. 972/929 comunicat cu al co­mand- terito.­al corp. II armată No. 5713/1929, prezentarea la viză anua­lă cu carnetele de ofiţer de rezervă Md. E. 1 sau cu orice act militar ce au, s'a prelungit până la 31 Maiu 1929 inclusiv. In consecință cei ce nu au vizat până în prezent, se vor prezenta la viză până la acea dată, indiferent dacă au sau nu echipament de cam­panie, în fiecare zi de lucru dela ora 8—12 jum. și 14—16 jum., afară de Miercurea și Sâmbăta când viza se va face numai dimineaţa. Cei ce nu au echipament şi doresc a-l confecţiona cu un preţ mai re­dus se vor adresa corpurilor de tru­pă respective sau atelierului de con­fecţii a armatei, care au ordin în acest sens. Un important discurs al d-lui Chamberlain Londra, 29 (Rador). — D. Chamberlain a ţinut la Wa­kefield un important dis­curs, vorbind despre dezar­mare şi despre datoriile in­teraliate. D. Chamberlain şi-a manifestat satisfacţia pentru faptul că Marea Bri­tanie şi Statele Unite s-au găsit de acord la Geneva în chestiunea atât de des­­bătută a rezervelor instrui­te. Trecând apoi la proble­ma datoriilor interaliate de Chamberlain a combătut cuvintele pronunţate în Ca­mera Comunelor de frunta­şul laburist Snowden împo­triva Franţei şi a subliniat că Franţa este cea mai de aproape și cea mai puter­nică aliată a Angliei. —----­ In jurul unor insinuări Suntem rugaţi să publicăm urmă­toarele : Intr’un ziar din Capitală a apărut un reportaj complect eronat despre Lăptăria Comunală, în care este menţionată şi persoana mea, întrucât mă priveşte şi pentru res­tabilirea adevărului vă rog să inse­raţi următoarele: La 1 Noembrie 1928, înainte de ve­nirea la guvern a partidului naţio­­nal-ţă­rănesc, am încheiat cu d-nii Milozi şi Ilie Rădulescu proprietari în corn. Bilciureşti, jud. Dâmboviţa, o convenţiune pentru exploatarea contractului de furnizare de lapte, pe care d-lor îl aveau cu Lăptăria Municipiului Bucureşti, obligându­­mă să mă ocup cu colectarea lapte­lui din regiune şi predarea lui la sediul Lăptăriei din Capitală. Convenţiunea a intrat în vigoare pe ziua de 1 Noembrie 1928, şi a fost executată de mine întocmai până la 31 Dec. 1928. In primele zile ale lunei urmă­toare, cam pe la 9 Ian. 1929, d. Ilie Rădulescu mi-a comunicat că fiind vorba a fi numit director general al Lăptăriei București, nu se mai poate ocupa de contract și că a trecut toa­te drepturile d-sale, d-lui Milozi care la rându-i mi-a comunicat că nici d-sa nu se mai poate ocupa, fiind prea mult ocupat cu însărcinarea pe care o are şi că deci a decis să sus­pende furnizarea, până când se va putea ocupa din nou­ de treburile d-sale personale. L-am rugat să-mi cedeze mie fur­nizarea împreună cu toate mijloa­cele de furnizare şi transport, cu condiţiunea de a executa întocmai contractul d-sale, pentru ca astfel, producătorii din regiune să-şi poată valorifica munca. D. Milozi a admis, a comunicat Lăptăriei acest lucru, şi pe ziua de 20 Ianuarie, a. c. am început să fur­nizeze pe a mea răspundere şi risc, lapte Lăptăriei, fără de nici un fel de amestec sau legătură cu d-nii Mi­lozi sau Rădulescu. Furnizez lapte cu personal dela 20 ian. a. c. în condiţiuni egale cu ceilalţi furnizori. Sunt un furnizor corect şi capa­bil al Lăptăriei, preocupat a valori­fica munca locuitorilor din regiu­nea în care locuesc, ceia ce a fost în definitiv şi preocuparea prietenilor mei Milozi şi Rădulescu socotind a face astfel operă reală, care trebuie stimulată şi nu valomniată. In ex­ploatarea contractului meu, n’am nici legături, nici conflicte de in­terese cu d-nii Ilie Rădulescu şi Mi­lozi, cărora le păstrez sentimente de adâncă prietenie şi de apreciere pen­tru sforţările pe care le fac pentru înălţarea regiunei Bilciureşti. Nicolae Dan proprietar Bilciureşti Dâmboviţa I ■ ’ Ciocniri sângeroase la Frankfurt Paris, 29 (Rador). — La Frankfurt am Main s’a produs o ciocnire în­tre un grup de naţionalişti extre­mişti şi membrii unei asociaţii re­publicane. Un manifestant a fost o­­morât­ şi trei grav răniţi. Poliţia intervenind a restabilit ordinea şi a operat patru arestări. FALIMENTUL VICTOR FILOTI Secţia I comercială a respins ce­rerea d-lui Victor Filoti de a se în­chide lucrările falimentului pe mo­tiv că lipsesc creditori. Singurul creditor a mai rămas ministerul co­municaţiilor şi, pentru un singur creditorilor, nu se poate menţine sta­rea de faliment. PROCESUL DIZOLVAREI SINDICATELOR UNITARE Secţia I a tribunalului Ilfov a a­­m­ânat la 22 Mai procesul de dizol­vare a sindicatelor unitare, proces pornit de parchetul de Ilfov. ARESTAREA BANDEI «FANTOMA» D. jude-instructor Răileanu, dela cabinetul 2, căruia i s’a dat spre cer­cetare, a emis mandate de arestare împotriva membrilor bandei «Fanto­ma» de care s’a vorbit la rubrica faptelor diverse. CHESTIA SECHESTRU­­LUI «U. E. G.» Actualul guvern a numit seches­tru judiciar la societatea «U. E. G » pe d. Vasile Lazăr care, vrând să ea în primire gestiunea predeceso-­­ rului său, d. inginer Const. Motaș, s’a izbit de refuzul acestuia de a i se da registrele. D. Vasile Lazăr a făcut plângere pai •■hetului pentru abuz de încrede­re- D. prim-procuror Codin Ştefă­­nescu cercetează personal această plângere fixând un termen când "vor fi citate părţile. BANCA DE CREDIT ROMAN SOCIETATE ANONIMA București, 6 Strada Stavropoleos 6 Conform deciziunei Adunărei Gene­rale din 27 Aprilie 1929 s’a hotărât spo­­rirea capitalului social dela LEI 200.000000 la LEI 400.000.000 prin emiterea unui număr de 400.000 ac­țiuni noi a lei 500 valoarea nominală. Din această emisiune se atribue ve­­chilor acţionari pentru 5 acţiuni vechi 4 acţiuni noi la cursul de emisiune de Lei 750 de acţiune, plus 25 Lei pentru tim­bre şi speze. De­oarece noile acţiuni vor beneficia de dividendul pe întregul exerciţiu 1929 se va percepe 5° 10 dobândă asupra vărsă­­mântului de Lei 750 pe timpul dela 1 Ia­­nuarie 1929 până la data efectuărei plăţii.­ Subscrierea acţiunilor noi, se va face dela 29 Aprilie până la 15 Mai a. c. inclusiv la ghi­­şeurile Centra­li Băneai din Bucureşti, strada Stavropoleos 6, şi la sucursalele Băncei la Brăila, Cernăuţi, Constanţa, Galaţi şi la Agen­ţia Bălţi. S­S C­O­M­T După reuniunea de box de Sântaia Bunea, Alexandrescu, Călinescu campioni pîrcop­­ oi. Reuniunea campionatelor a ob­ţinut succesul scontat. Incinta Cir­­­cului Sidoli a fost neîncăpătoare pentru publicul amator să asiste la tranşarea supremaţiei în trei din categoriile cele mai importante. Numărul însemnat de spectatori cari au urmărit matchurile de Sâm­bătă, ne-a arătat că se pot organiza reuniuni reușite cu boxeurii indi­geni, necesitatea absolută a unui număr exotic, sistem: Lebrize, Len­­gagne etc., fiind un basm. LUCIAN POPESCU PUTIN SUPE­RIOR LUI DOCULESCU Campionul României de catego­rie muscă, a găsit în Doculescu un adversar nebănuit. Cu mari eforturi Popescu a reu­şit să câştige o luptă foarte strân­să. AXIOTI MAI BUN CA NEGOIŢA Tânărul „weiter” a dispus la puncte de Ch. Negoiţă. Axioti a terminat matchul cu un avantaj net, elevul maestrului Alexandrescu ar fi putut termina prin scoatere din luptă, dacă ştia să exploateze câte­va situaţii în care Negoiţă era com­plect sonat. ION MIHAIL TERMINA LA EGA­LITATE CU M. ALEXANDRESCU Ascensiunea lui Mihail s’a arătat perfect regulată, aceasta în urma jocului egal făcut cu cel mai bun boxeur de categorie pană al Româ­niei. Foarte combativ, rezistent şi puncheur, Mihail a ştiut să ani­hileze avntajul pe care Alexandre­scu îl realizase în primele reprize. M. Alexandrescu a rămas cam­pion naţional de ategorie pană. BUNEA CAMPION AL ROMÂNIEI DE CATEGORIE UŞOARA Am prevăzut victoria lui Bunea care a câştigat datorită combativi­­tăţei şi ruţelei cu care a operat. Chirilă Dan ne-a făcut impresia că nu mai are energia necesară sus­­ţinerei unui match de allura celui de Sâmbătă. CĂLINESCU RAMANE CAMPIO­NUL ROMÂNIEI DE SEMI-MIJ­­LOCIE Fulea, tânărul boxeur în care mulţi din cei ce urmăresc sportul pugilatului, văd una din speranţele ringului nostru, n’a putut atinge faza culminantă a ascensiunei sale. Mai rutinat, mai calm, cu un punch mai variat şi mai eficace, Că­linescu a reuşit să învingă la puncte un chalenger care nu ni s’a părut în cele mai bune condiţii. LIS BUCUREŞTI A. - BUCUREŞTI B. In vederea formărei echipelor cari vor juca contra Clujului şi Ploeştilor se dispută mâine pe te­renul Romcomit un match de antre­nament între echipele A şi B ale Capitalei. GERMANIA A ÎNVINS ITALIA Duminecă la Turin, Germania a învins Italia, cu 2-1, la repriza în­vingătorii conduceau cu 1-0. MATCHURILE PROMOŢIEI Mâine se joacă: Belvedere — Val Vârtej. C. A. B. Sparta — Pr. Mihai. REZULTATELE DE DUMINECA LA RUGBY Tennis Club — R. C. R. 30­6. P. T. T. — Sportul Studențesc 13­0. CICLISM Rezultatele curselor de Dumine­că sunt: Viteză 1000 m. Categoria I-a Nicolae Rădulescu. Fond 100 km. Categoria I-a Ni­colae Rădulescu în 3 ore 44 minute, media ora 27 km. 700. ATLETISM Rezultatele de Duminecă sunt: 100 m.: Virgil Ion 12” 4/5. 400 m.: Robachi 60”. 1500 m.: Popovici Th. 4’32”4/5. Săritura în înălţime: Coste 1 m. 58. Aruncarea greutăţei: Virgil Ion 11 m. 37 cm. 60 m. femenin: D-ra Moscovici BUDAPESTA Hungaria — Ferencváros 2-2 (1-0). TIMIŞOARA Chinezul — C. A. T. 3-2. Banatul - Fratelia 1-0.­­ Rapid - Muncitorii 2-0. I Jimbolia — U. D. R. 1-0.­­ Politechnica - Radinah 1-1. . ARAD A. M. T. E. — C. A. Jiul 3-1. CLUJ România — R. M. S. 2-0. Muncitorii - Hagibor 3-0. Universitatea — R. A. C. 4-2. PLOEȘTI Tricolor — Prahova 1-1. Homosexualitatea intr’o colonie de vagabonzi Iaşi, 29.­­ La Huşi au fost ares­taţi azi 3 indivizi evadaţi de la co­lonia de vagabonzi din Răducăneni. Ei sunt în vârstă de 16—19 ani­­La interogator au declarat că au violat un băiat de 14 ani din colonie şi că homosexualitatea se practică de mult timp între vagabonzii din acea colonie. Inaugurarea unui monument de răsboi în Belgia Paris, 29 (Rador). — La Streens­­traete, în Belgia, s’a inaugurat ori monumentul ridicat în amintirea vic­timelor primului atac german cu gaze asfixiante, dat în Aprilie 1915. Generalul Gouraud, reprezentând Franţa, a ţinut un discurs prin care a evocat oroarea luptelor şi a expri­mat omagii pentru eroismul armatei belgiene. Generalul Gouraud a subliniat că prietenia dintre Franţa şi Belgia, ci­mentată in sânge, rămâne o garanţie de pace, aşa cum a fost unul din fac­torii esenţiali ai victoriei. Istoria va cita pe Regele Albert ca una din cele mai pure întruchipări ale onoarei și patriotismului.

Next