Cuventul, iunie 1929 (Anul 5, nr. 1475-1504)

1929-06-01 / nr. 1475

Desbaterile parlamentare CAMERA 6: şedința deta 30 Plaf im Şedinţa se deschide la orele 4. Prezidează d. Şt. Ciceo Popp. Pe banca ministerială d-nii Costă­­chescu, Sever Dan, V- Potârcă. COMUNICĂRI D. LEON (lupist) întreabă pe d. ministru de interne ce măsuri înţe­lege să ia contra cetelor de voinici cari la Vlaşca­ cu ocazia alegerilor parţiale au stâlcit în bătae pe un agent ţărănist şi au com­­is adevă­rate sălbătecii­ D. BOGOS adresează o comunica­re d-lui ministru al agriculturii în legătură cu modul cum au fost ju­decate unele procese de expropriere, ale basarabenilor. Comisia a uzat de acte false şi a comis numeroase nedreptăţi. D- Bogos cere o lege pentru a se putea revizui procesele şi a se pu­tea ataca cu recurs hotărârile co­misiei. D- V. POTARCA: Dacă într’ade­­văr comisia s’a folosit de acte false, se va cerceta. In cazul că există ca­zuri numeroase, se va veni cu legea pe care o cere d- Bogos. In privinţa dreptului de recurs, s’a stabilit prin lege că hotărârile comitetului agrar superior rămân i­­neatacabile. D. T. BULAU face o comunicare d-nui ministru al agriculturii în le­gătură cu consilierul agricol dela Iași M. Georgescu numit sub ave­­rescani şi care a comis numeroase abuzuri şi fraude. Faptele sale au atras două anche­te care să cerceteze cazul­ M. Geor­gescu deşi a fost pedepsit cu sus­pendarea, a fost trimis totuşi în con­cediu de d. Argetoianu, pe timp de doi ani de zile, pentru a continua nişte studii. I­. V. POTARCA spune că sunt exacte cele relatate de d. Bulău. Mi­nisterul a socotit cu cale să lase pe dl Georgescu să-şi continue anul de studiu şi apoi să-l recheme în ţară spre a-şi relua serviciul. D. BULAU: Mulţumesc d-lui mi­nistru pentru răspunsul dat. Aş cere însă ca d. Georgescu să dovedească că a frecventat cursurile pentru ca­re a fost plătit şi că şi-a trecut exa­menele. D. ROZNOVAN (social-democrat) protestează energie contra bătăii care a început din nou să fie prac­ticată în armată. D-sa citează câte­va cazuri şi cere cu insistenţă să se ia măsurile cele mai drastice pentru a se înlătura răul şi a se uşura ser­viciul militar fiilor noştri.­ ­ Oratorul cere sancţiuni severe îm­potriva tuturor conducătorilor di­recţiunii de construcţii şi promite a reveni asupra acestei interpelări cu preciziuni asupra acelora cari au beneficiat materialmente, jefuind banul statului. D. VIRGIL MADGEARU spune că dacă în parte cele afirmate de d. Interpelator ar fi exacte, încă ar trebui să se cerceteze şi să se ia mă­suri. Totuşi, nci e vorba de cifre şi de calcule ce necesită mult timp. D. Madgearu pune Camera în fața ur­mătoarei alternative: ori îi dă ra­­gaz pentru o anchetă administra­tivă, ori institue o anchetă parla­mentară. Se votează apoi legea amnistiei cu modificările introduse de Senat. D. NEGURA (liberal) își desvoltă interpelarea privitoare la alegerile senatoriale din judeţul Vaslui. Incepând prin a regreta lipsa d-lui Vaida de pe banca ministeria­lă, d-sa spune că obiectul interpe­lării îl formează gravele abuzuri fă­cute la alegerile parţiale de la Vas­lui. D. ED. MIRTO: Aţi crezut vreo­dată că veţi avea rolul ingrat de a protesta în numele partidului libe­ral contra unei alegeri nelibere? (A­­plauze) D. NEGURA arată mai departe că guvernul a procedat la dizolvarea D. VAGAUNESCU cere câteva consiliilor comunale, călcând prin acte și dosare pentru a desvoltă o interpelare cu privire la aplicarea convenției română-germane asupra unor terenuri din jud. Bacău-aceasta legea administrativă. In preziua alegerii care trebuia să se ţină la 20 Februarie, fără ca să fi arătat cineva că timpul nu e favorabil, guvernul a amânat ale­gerea. Apoi 80 de consilieri comunali n’au fost trecuţi intenţionat în lis­tele electorale. In continuare d. Ne­gură afirmă că în ziua alegerii a­­genţii electorali s’au dedat la pro­vocări contra propagandiştilor li­berali şi a consilierilor comunali ve­niţi la vot. Şedinţa se ridică, urmând ca d. Negură să-şi continue interpelarea joia viitoare. Azi şedinţă. CSSOBS Brnat Interpelarea d-lui Ilie Rădulescu Se intră în ordinea d­e zi, dându­­se cuvântul d-lui dr­ Ilie Rădulescu, care-şi desvoltă interpelarea asupra modului cum au fost conduse C. F. R după războiu. D-sa spune că problema complec­­tărei reţelei noastre de căi ferate a fost rău înţeleasă după război, iar legătura feroviară a noilor provin­cii cu vechiul Regat a fost aproape complect neglijată. Activitatea de după război a or­ganelor conducătoare de la căile fe­rate a dezorganizat aproape com­plect serviciile, iar situaţia pe care actualul guvern a primit-o moşte­nire după zece ani de guvernare «constructivă» este în unele domenii mai rea decât aceia dela 1919—20. Oratorul spune că ţara care a fă­cut grele jertfe, aşteaptă dela acest guvern consolidarea temeinică a căi­lor ferate- Aduce prinosul său de re­cunoştinţă şi admiraţie d-lui Mad­gearu, pentru opera de purificare şi desţelenire, pe care a intreprins-o la Ministerul Comunicaţiilor, de la care opinia publică aşteaptă complectă satisfacţie la căile ferate. (Aplauze prelungite). Interpelatorul face apoi un lung istoric al activităţii antebelice de la căile ferate, începând cu prima lege de organizare a acestei instituţii, care se bucura înainte de război de cel mai frumos renume peste hota­re. Arată modul în care se executau construcţiile nouă, cu respectul in­tegral al legii contabilităţii publi­ce şi cu întocmirea directă de către administraţie a tuturor proectelor şi devizelor şi pune în evidenţă fe­lul nenorocit cum s’a lucrat după război, când întocmirea acestor de­vize a fost lăsată în sarcina însăşi a licitatorilor, tocmai a acelora, cari erau chemaţi să execute lucrările, înlăturându-se astfel legea contabi­lităţii publice. Oratorul arată rezultatele neno­rocite la care s’a ajuns cu acest sis­tem. Tunelul Teliu care trebuia să coste numai 340 milioane în mod real, a ajuns astăzi la formidabila sumă de 1.420.000.000 lei, tot astfel tunelurile Tipala şi Columbelul au atins cifre de 4—5 ori mai mari de­cât cele reale­ Numai la aceste tu­neluri, spune interpelatorul, Statul a fost frustat cu peste un miliard din punga secătuită a nenorociţilor contribuabili. Interpelatorul insistă asupra tu­turor lucrărilor noui de după război în care Statul a angajat miliarde fără nici un fel de rentabilitate, căci lucrările n’au fost încă ter­minate şi se părăginesc. Arată reaua credinţă a conducăto­rilor de la serviciul de construcţii care au prevăzut cantităţi cu mult inferioare celor reale, pentru ca de acord cu licitatorii, să plătească can­tităţile în plus peste prevederi, spo­ruri de 200%, cum a fost cazul între­prinderii «Julius Berger», plătindu­­se astfel preţuri întreite. Cu bogăţie de calcule şi date comparative oratorul arată că met­rul liniar de tunel la noi în ţară a a­­juns după război la fantastica sumă de lei 10.000 aur, când în mai toate ţările şi în mai toate vremile preţul acesta a fost cuprins între două— trei mii lei aur, exemplificând cazul cu tunelurile: Bereşti, Hauenstein, Elveţia, Cochem şi Distelrosen-Ger­­mania, etc- etc. Interpelatorul spune că în vreme ce în ţară era sărăcie, când în Ba­sarabia cetăţenii sufereau de foame, la direcţia de construcţii dansau sutele de milioane, un conducător îşi construia trei vile, un ministru Venea de la Berlin cu 100 milioane, un alt personaj influent încasa co­misioane de zeci de milioae şi tan­tieme de 4,5 milioane anual. Evidenţiază de asemeni incapaci­tatea de la aceste servicii, licitaţii fără planuri, construcţii de tuneluri fără radiere, etc. Citează cazul tipic al întreprinderii «Mareş & Romaş­­cu», care licitase o lucrare în Basa­rabia şi căreia abia după domi­nui jumătate i s’a trimis planurile cu menţiunea «de a executa pe acele care îi convine»­ i""“7" .----pocr-O SENATUL şertiţa de la 30 Mai Se deschide la orele 4 şi un sfert, preoţesc vor dispare-Pe banca ministerială d. Aurel Vlad. SALARIZAREA PREOŢILOR MITROPOLITUL BALAN, al Ar­dealului: Sunt informat că ministe­rul cultelor este preocupat de întoc­mirea unui proect de lege pentru sa­larizare­a preoţilor. Cred că prin această lege se vor repara nedreptăţile existente. Preoţii români din Transilvania sunt expuşi la numeroase privaţi­uni, din cauza lipsei de venituri. Crede necesar să se studieze se­rios această problemă şi să se găsea­scă o soluţiune justă, care să se a­­dopte prin lege ce se pregăteşte. Terminând, înaltul prelat cere ca d. ministru al cultelor să-i comu­nice, dacă este posibil, principiile legei ce se pregăteşte. D. ministru AUREL VLAD: Este adevărat că mă preocupă chestiu­nea salarizării preoţilor. Am dis­pus să se constate veniturile şi de averile tuturor părţilr instituti­­ve ale cultelor, aceasta pentru a putea aplica articolul 35 din legea cultelor. Recunosc că există un vădit re­gim de inegalitate în salarizarea preoţilor. Când s’au fixat actualele salarii, nu s’a ţinut seamă de veniturile re­ale ale parohiilor din Ardeal, so­cotindu-se o coroană egală cu un leu. Prin legea pe care o sudiez, ine­galităţile de salarizare ale corpului Sunt convins că situaţia actuală a preoţilor va fi simţitor ameliora­tă, numai printr-o repartiţie mai justă a actualelor salarii. MITROPOLITUL BALAN: Iau cunoştinţă de declaraţiunile d-lui ministru şi cultelor şi aştept proec­­tul de lege. LEGI VOTATE Se ia în discuţie apoi şi se votea­ză cu 98 bile pentru şi una contra, legea relativ la cedarea unui teren în oraşul Piatra-Neamţ, de către prefectura judeţului către ministe­rul finanţelor şi retrocedarea unui teren al acestora către primar­ia o­­raşului. La orele 4 şi 35 minute şedinţa se ridică. Cea viitoare azi la orele 3 luni- d. a. Rectificarea budge­tului C. F. R. Era dimineaţă a avut loc la direc­ţiunea generală a căilor ferate o conferinţă, prezidată de d. ing. Vi­­drighin, directorul general c. f. r-»la care au participat toţi directorii din administraţia centrală. S’a discutat cu acest prilej ches­tiunea rectificărei activivului bud­get. In urma discuţiuniior urmate, s’a stabilit un plan pentru reducerea tuturor cheltuelilor la strictul ne­cesar și aceasta până la 1 Iulie 1929. Activitatea grupului agricol parlamentar Grupul agricol al parlamenta­rilor a avut o masă colegială la Restaurantul «Enescu» In tot timpul mesei s’au dis­cutat chestiuni în legătură cu in­teresei agriculturei. După masă grupul sa întrunit în secţia II-a Camerei Deputaţi­lor unde s’a luat în discuţie pro­­ectele de legi cu caracter agricol ce urmează a se vota de Parla­ment şi s’au luat măsuri pentru participarea grupului la congre­sul internaţional agricol. Hotărârile luate a fost însărci­nat să le prezinte locurilor în drept d. M. Şerban care a expe­diat o telegramă de constituirea grupului și aderarea lui la uniu­nea agricolă interparlamentară de la Bruxelles. ------c=£|=|—— Valul de căldură din America de Nord New-York 30 (Tel. part.) — Valul de căldură a făcut două victime mor­tale printre vizitatorii localităţilor balneare de pe coasta Atlanticului în regiunea New-York-ului Prinţul regent Nico­­lae în Basarabia Cetatea Albă, 30. — Prinţul regent Nicolae, însoţit de d. ge­neral Scărişoreanu, comandan­tul corpului 3 Armată, a vizitat ori oraşul nostru şi împrejuri­mile. A asistat apoi la tragerile exe­cutate de soldaţii reg. 35 Inf. După ce a vizitat toate şcolile secundare din localitate, prinţul Nicolae a inspectat cohorta de cercetaşi de la Bugaz. Seara a plecat cu un tren spe­cial la Chişinău. -ooxxxoo- Groaznica deraiere a expresului din Nordul Chinei Peking 30 (Tel. part.) — Expresul nord-chinez a de­­caiat în apropiere de Csi­gain. 5 vagoane au fost corn piei distresses Mecanicul şi 21 ele călători aue fost omo­râţi . 60 de persoane au fost rănite. —■*-- -e=ß=s* —-* CAPITALA Două incendii Un început de incendiu s’a decla­rat eri la ora 1 d. a., la mansarda imobilului, din strada Niculae Şe­lari No. 5, propriettea lui Petre An­tones­cu. Postul de pompieri central, sub co­manda căpitanului Peneș, venind la locul incendiului, la localizat după oră. — In şoseaua Jianu No. 81 la pro­prietatea lui Gheorghe Ion, s’a a­­prins o clae cu fân, care era așeza­tă lângă grajdul imobilului. Flăcările s’au propagat cu repezi­ciune, la acoperișul grajdului, care fiind construit din scânduri, a fost mistuit. Focul pătrunzând în interiorul grajdului, a ars un cal, un viţel şi două oi, cari au fost carbonizate. Postul de pompieri, Foişori a so­sit la faţa locului localizând incen­di­ul. Pagubele se cifrează la suma de 100.000 lei. Us? averi nesssrsscít Femeia Dumitru Toshan, în etate de 23 ani, domiciliată în strada Va­sile Gh­erghel 37, Dri seară vrând să-şi provoace un avort, după indi­caţiile căpătate de la alte femei, a înghiţit o substanţă toxică, care i-a provocat dureri grozave de stomac. In chinuri îngrozitoare, femeia a cerut ajutorul vecinilor, care au transportat-o la siptalul Filantro­pia, unde a fost internată. Un furt La siguranţa prefecturei de po­liţie, au fost arestaţi două spărgă­tori care au furat lucruri de valoa­re şi suma de 92.000 lei, din casa d-lui prof. dr. Deleanu, din parcul Bonaparte. Autorul furtului, e fostul fecior, Voi­cu Carp, care din cauza purtări­lor rele, fusese concediat. Din răzbunare, Voicu a venit în­soţit de zugravul Constantin Gren­­gil, la domiciliul medicului şi pro­fitând de faptul că nu era acasă, au spart uşa de la antreu, intrând în casă. Spărgătorii au răscolit prin dula­puri, deschizând uşile cu chei potri­vite, de unde au furat un serviciu de biurou, în argint şi diferite biju­terii. O casetă, care se găsea în biuroul medicului, a ridicat-o şi au dus-o în pivniţa casei unde­ au spart capacul şi a furat suma d­e 92.000 lei ce se găsea în casetă.­­ Comisarul Vrâiţeanu, de la sigu­ranţa prefecturei­­de poliţie, sesizat de păgubaş, a început cercetările, reuşind să aresteze pe hoţi. La gazda unde lo­c­uî au spărgăto­rii s’au găsit la percheziţia făcută, lucrurile furate. m­aj Din suma furată, din casetă, nu s’a mai găsit de gâjt^suma de 20.000 lei, restul banilor,­­îl­ cheltuise în pe­treceri. ov Cu actele dresatei au fost înaintaţi parchetului. , Accident mortal Un mal s’a prăbuşit aseară la construcţia din str. Regală No. 6, prinzând dedesubt pe muncitorul Oprea Const. In urma leziunilor primite, muncitorul find transpor­tat la spital, a încetat din viaţă. An­ accident Un camion condus de şoferul Crăescu N., şi având pasager pe muncitorul Dobrogeanu D., a că­zut eri în groapa Tonala, de la o înălţime de zece metri. Atât şofeul cât şi pasagerul s-au ales cu contu­­ziuni grave şi au fost internaţi la spital. cu talfia de cauciuc Unirii că sunt: 1. statEOhili 2. romon 3. uşori siSi efid­ul Ţineţi seama * de marca BURSA LONDRA 818 LEULTM­EAR’S BARIS 1520 Devize fără schimbare. Paris 059 Belgia 2341 Elveţia 324614 Londra 81714 BURSA DIN Bucureşti 1520 Londra 12402 New-York 255714 Germania 610 Belgia 35514­­ BURSA DIN ZURICH Bucureşti 308 Berlin 12380, Amsterdam 20885 New-York 51952 Londra 2519­4 BURSA DIN LONDRA Bucureşti 818 New-York 485­01 Paris 12495 Bruxelles 349060 Italia 9266 Elveţia 251930 Inforn­aţiui­i Şcolare Ministerul instrucţiunei aduce la cunoştinţa candidaţilor la examenul de bacalaureat că materiile de op­ţiune sunt câte una din fiecare grupă (matematica, latina şi naturale-fizico chimice), iar nu una din cele două grupe cum din eroare s’a înserat la prima publicaţie. 1------| r' Muncitoreşti Comisia de accidente a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, în şedinţa de la 22 — 28 şi 30 Mai a. c., examinând cererile de rente şi pensii ale lucrătorilor acciden­taţi — a admis 18 rente — 12 pensii şi 18 cereri pentru revi­zuiri de rente ale Asociaţiei Pa­tronale. Diverse A apărut în Editura „Ancora“ Benvenişti, volumul de poeme: CI­NA CEA DE TAINA de Camil Bal­tazar, în Iunie camere Băile Govora „Palace Hotel“ ISSE laurantul cond­us pe­rsonal de THEO­­DOSESCU CINA. Mâncări fără came 25—35 lei, cu came 30 — 40 lei. Fripturi 40—4Olei. Pentru a evita orice confuzii, se aduce la cunoştinţa publicu­lui, că Soc. Academică de Turism „România“ sub preşedenţia Alte­ţei Sale Regale Principelui Re­gent Nicolae şi sub auspiciile Q­­nor. Ministerului de Externe, cu sediul în calea Victoriei 86 Pa­latul Băncii Naţiunei, nu are ni­mic comun cu o nouă asociaţie: „Turismul Român“, înfiinţată de curând de un grup de oameni den afaceri. j­ p" Grădina Elite (fost Frascati) ■-­­ în fiecare seară la ora 10 seara fix formidabilul succes cu­mâna Revistă în zece tablouri de NICON - NICAN în rolurile principale: LILY VASILIU Fosina Viquelin, Jeanna Dolorean, Mia Georgescu, etc. Al. Brăcănescu, G. Timică, N. Kavner, C. Gronner, Gh­­erbă­nescu Soc. Studenţilor Ingineri Chimiş­­ti ţine adunare generală extraordi­nară Duminecă 2 Iunie ora 9 şi juni a. m. în sala Institutului din Calea Moşilor 132 şi roagă pe toţi studen­ţi să ia parte, fiind chestiuni ex­trem de urgente, înaltul regent d. S. Buzdugan a sosit aseară în Capitală venind de la moşia din judeţul Bacău. £?­ «°— TEATRUL CĂRĂBUŞ" Director: C. Tănase ...................................... Astăzi Vineri 31 Mai și în fieca­re seara deschiderea stagiunei de vară cu revista IN PLIN 2 acte, 24 tablouri de d. N. Kiriţescu. Cu doamnele Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Sofica Ionescu şi d-nii P. Codruţ, Giugaru Sandi-Huşi, Dan Deme­­trescu, Milian, I .Lorentz, Giovani şi C. Tănase. Mady & Comp. de la Folies Berge­res, Jean Karyl de la Hipodrom din Londra, 80 balerine. Montare extraordinară. Jocurile de număr senzaţional. Orchestra compusă din 35 persoane cu Ben Harris. Decoruri, costume din Paris şi atelierele Cărăbuş. Preţurile populare începând de la 50 lei, până la 180 lei inclusiv taxe­le. Biletele la cessa teatrului. , Telefon 331*. Din eroare de transcriere, s-a pu­blicat în ziarele de dimineaţă, că d-l Ramsay Macdonald, în intervie­wul publicat de «Le Matin», a decla­rat că laburiştii sunt decişi să co­laboreze şi ei cu Franţa, însă după ce vor avea un schimb de vederi, în deplină sinceritate asupra «proble­melor maghiare», ori în realitate, schimbul de vederi vizat de d-l Ramsay Macdonald, se referă la «problemele internaţionale», iar ni­­cidecum la cele «maghiare». D-nii generali de divizie şi brigadă fraţii Ma-­u-Sin, din armata japoneză, aflaţi în trecere, prin ţara noastră, au făcut­eri dimineaţă, la minister, o vi­zită de curtuoazie d­ lui general Cihos­­hi, ministrul de război. Cercul de studii la partidului na­­ţional-ţărănesc, secţia învăţămân­tului ţine şedinţă Vineri 31 Mai ora 7 d. a. la sediul central al partidu­lui, unde va vorbi d. Leon Popes­­cu despre: «învăţământul compli­­mentar». Asociaţia patronală, va ţine Du­minecă 2 iunie ora 10 dimineaţa, în localul Camerii de Comerţ, aduna­rea generală extraordinară, pentru a se discuta asupra noului ante­­proect de lege al asigurărilor socia­le. Producţiunile de Drama şi Come­die ale Conservatorului vor avea loc la Teatrul Naţional în zilele de: Luni 3 Iunie ora 8 juni. clasele d-lor prof. Livescu-Soreanu; Marţi 4 şi jum. clasele d-nei prof. Bulandra şi d-lui prof. Manolescu, iar Mier­curi 5 Iunie clasa d nei prof. Ma­rie Filotti. Biletele pentru toate produ­cțiuni­le se găsesc la magazinul Jean Fe­ier (Cal. Victoriei). BURSA DE ACȚIUNI Bursa de acțiuni calmă, toate va­lorile cotate la cursuri anterioare. B-ca Națională opt. 16950 —150 B-ca Blanck 1160 B-ca Românească 926 B-ca de Scont 350. 60 B-ca Minelor 260.70 Soc. Steaua Română 1440 Petrol Block 2570—80 I. R. D. P. opt. 410 Letea 1040 S. T. B. 950 Cr. Minier ort. 705 Sirius 725 Reşiţa 730.20 Mica Improp. 615.30 ®«M­­anifestâri­­Iudaic In timp ce tratează la Viena, guvernul ungar amenință totuş cu... Liga Naţiunilor Intr’un număr recent din «Pester crt. la Viena. Lloyd» oficiosul necontestat al gu­vernului maghiar, a apărut un ar­ticol privitor la chestiunea optan­zilor. Se spune în acel articol că «pah­a­rul este plin» şi dacă nu se real­izează acum la Viena un acord guvernul ungar va deferi din nou afacerea optanţilor Consiliului Li­gii Naţiunilor. Această ieşire a oficiosului gu­vernului maghiar arată mentalita­tea actualilor guvernanţi de la Bu­dapesta. Articolul a apărut exact în ziua când guvernul român şi-a trimis delegaţia la Viena, spre a relua tra­tativele în chestiunea optanţilor. Dealtfel, în acelaş timp, şi-a trimis şi guvernul ungar delegaţii săi la Viena. Asupra faptului dacă acordul se va realiza sau nu de astă-dată, nu putem face nici un pronostic. Guvernul român a făcut în faţa opiniei publice mondiale în chip suficient dovada bunei sale cre­dinţe; rămâne ca şi guvernul un­­gar s-o dovedească chiar în măsu­ră mai mică. Spre a arăta seriozitatea ame­ninţării din «Pester Lloyd», vom aminti numai că guvernul un­gar a şi autorizat pe de­legatul său să ceară la Madrid scoaterea de pe rol a chestiunii op­­i­zanţilor tocmai în vederea negocia­­­­rilor directe ce s’au început la 29 D. baron de Magyaryi, noul mi­nistru plenipotenţiar al Ungariei, a şi comunicat ori guvernului hotărârea aceasta a guvernului un­gar. Atunci, la ce bun toate aceste ma­nifestări, din cari nu România iese micşorată ? O ieşire a contelui Bethlen In aceeaş ordine trebue relevat ultimul discurs al contelui Bethlen. Dacă «Pester Lloyd» poate fi de­zavuat la un moment dat, nu ace­laş lucru se poate face cu primul ministru al Ungariei, ale cărui cu­vinte au altă greutate-Ei bine, şeful guvernului de la Budapesta a vorbit ca agitator ire­dentist terminându-şi cuvântarea cu faimosul.- Nem! Nem! Soha! Am inserat la vreme toate mani­festările conducătorilor actuali ai politicii româneşti faţă de Ungaria, căreia nimeni nu-i contestă dreptul la viaţă, dar toată lumea îi contes­tă însă dreptul de a tulbura pacea lumii. * Gestul contelui Bethlen a provo­cat o impresie penibilă în lumea noastră politică, care vede astfel cu regret că Ungaria, care apela la compătimirea tuturor, nu are drept să o pretindă dacă și-o întemeiază pe manifestări ca a contelui Bethem­ la comemorarea eroilor căzuți în răsboi.

Next