Cuventul, iunie 1929 (Anul 5, nr. 1475-1504)
1929-06-01 / nr. 1475
Desbaterile parlamentare CAMERA 6: şedința deta 30 Plaf im Şedinţa se deschide la orele 4. Prezidează d. Şt. Ciceo Popp. Pe banca ministerială d-nii Costăchescu, Sever Dan, V- Potârcă. COMUNICĂRI D. LEON (lupist) întreabă pe d. ministru de interne ce măsuri înţelege să ia contra cetelor de voinici cari la Vlaşca cu ocazia alegerilor parţiale au stâlcit în bătae pe un agent ţărănist şi au comis adevărate sălbătecii D. BOGOS adresează o comunicare d-lui ministru al agriculturii în legătură cu modul cum au fost judecate unele procese de expropriere, ale basarabenilor. Comisia a uzat de acte false şi a comis numeroase nedreptăţi. D- Bogos cere o lege pentru a se putea revizui procesele şi a se putea ataca cu recurs hotărârile comisiei. D- V. POTARCA: Dacă într’adevăr comisia s’a folosit de acte false, se va cerceta. In cazul că există cazuri numeroase, se va veni cu legea pe care o cere d- Bogos. In privinţa dreptului de recurs, s’a stabilit prin lege că hotărârile comitetului agrar superior rămân ineatacabile. D. T. BULAU face o comunicare d-nui ministru al agriculturii în legătură cu consilierul agricol dela Iași M. Georgescu numit sub averescani şi care a comis numeroase abuzuri şi fraude. Faptele sale au atras două anchete care să cerceteze cazul M. Georgescu deşi a fost pedepsit cu suspendarea, a fost trimis totuşi în concediu de d. Argetoianu, pe timp de doi ani de zile, pentru a continua nişte studii. I. V. POTARCA spune că sunt exacte cele relatate de d. Bulău. Ministerul a socotit cu cale să lase pe dl Georgescu să-şi continue anul de studiu şi apoi să-l recheme în ţară spre a-şi relua serviciul. D. BULAU: Mulţumesc d-lui ministru pentru răspunsul dat. Aş cere însă ca d. Georgescu să dovedească că a frecventat cursurile pentru care a fost plătit şi că şi-a trecut examenele. D. ROZNOVAN (social-democrat) protestează energie contra bătăii care a început din nou să fie practicată în armată. D-sa citează câteva cazuri şi cere cu insistenţă să se ia măsurile cele mai drastice pentru a se înlătura răul şi a se uşura serviciul militar fiilor noştri. Oratorul cere sancţiuni severe împotriva tuturor conducătorilor direcţiunii de construcţii şi promite a reveni asupra acestei interpelări cu preciziuni asupra acelora cari au beneficiat materialmente, jefuind banul statului. D. VIRGIL MADGEARU spune că dacă în parte cele afirmate de d. Interpelator ar fi exacte, încă ar trebui să se cerceteze şi să se ia măsuri. Totuşi, nci e vorba de cifre şi de calcule ce necesită mult timp. D. Madgearu pune Camera în fața următoarei alternative: ori îi dă ragaz pentru o anchetă administrativă, ori institue o anchetă parlamentară. Se votează apoi legea amnistiei cu modificările introduse de Senat. D. NEGURA (liberal) își desvoltă interpelarea privitoare la alegerile senatoriale din judeţul Vaslui. Incepând prin a regreta lipsa d-lui Vaida de pe banca ministerială, d-sa spune că obiectul interpelării îl formează gravele abuzuri făcute la alegerile parţiale de la Vaslui. D. ED. MIRTO: Aţi crezut vreodată că veţi avea rolul ingrat de a protesta în numele partidului liberal contra unei alegeri nelibere? (Aplauze) D. NEGURA arată mai departe că guvernul a procedat la dizolvarea D. VAGAUNESCU cere câteva consiliilor comunale, călcând prin acte și dosare pentru a desvoltă o interpelare cu privire la aplicarea convenției română-germane asupra unor terenuri din jud. Bacău-aceasta legea administrativă. In preziua alegerii care trebuia să se ţină la 20 Februarie, fără ca să fi arătat cineva că timpul nu e favorabil, guvernul a amânat alegerea. Apoi 80 de consilieri comunali n’au fost trecuţi intenţionat în listele electorale. In continuare d. Negură afirmă că în ziua alegerii agenţii electorali s’au dedat la provocări contra propagandiştilor liberali şi a consilierilor comunali veniţi la vot. Şedinţa se ridică, urmând ca d. Negură să-şi continue interpelarea joia viitoare. Azi şedinţă. CSSOBS Brnat Interpelarea d-lui Ilie Rădulescu Se intră în ordinea de zi, dânduse cuvântul d-lui dr Ilie Rădulescu, care-şi desvoltă interpelarea asupra modului cum au fost conduse C. F. R după războiu. D-sa spune că problema complectărei reţelei noastre de căi ferate a fost rău înţeleasă după război, iar legătura feroviară a noilor provincii cu vechiul Regat a fost aproape complect neglijată. Activitatea de după război a organelor conducătoare de la căile ferate a dezorganizat aproape complect serviciile, iar situaţia pe care actualul guvern a primit-o moştenire după zece ani de guvernare «constructivă» este în unele domenii mai rea decât aceia dela 1919—20. Oratorul spune că ţara care a făcut grele jertfe, aşteaptă dela acest guvern consolidarea temeinică a căilor ferate- Aduce prinosul său de recunoştinţă şi admiraţie d-lui Madgearu, pentru opera de purificare şi desţelenire, pe care a intreprins-o la Ministerul Comunicaţiilor, de la care opinia publică aşteaptă complectă satisfacţie la căile ferate. (Aplauze prelungite). Interpelatorul face apoi un lung istoric al activităţii antebelice de la căile ferate, începând cu prima lege de organizare a acestei instituţii, care se bucura înainte de război de cel mai frumos renume peste hotare. Arată modul în care se executau construcţiile nouă, cu respectul integral al legii contabilităţii publice şi cu întocmirea directă de către administraţie a tuturor proectelor şi devizelor şi pune în evidenţă felul nenorocit cum s’a lucrat după război, când întocmirea acestor devize a fost lăsată în sarcina însăşi a licitatorilor, tocmai a acelora, cari erau chemaţi să execute lucrările, înlăturându-se astfel legea contabilităţii publice. Oratorul arată rezultatele nenorocite la care s’a ajuns cu acest sistem. Tunelul Teliu care trebuia să coste numai 340 milioane în mod real, a ajuns astăzi la formidabila sumă de 1.420.000.000 lei, tot astfel tunelurile Tipala şi Columbelul au atins cifre de 4—5 ori mai mari decât cele reale Numai la aceste tuneluri, spune interpelatorul, Statul a fost frustat cu peste un miliard din punga secătuită a nenorociţilor contribuabili. Interpelatorul insistă asupra tuturor lucrărilor noui de după război în care Statul a angajat miliarde fără nici un fel de rentabilitate, căci lucrările n’au fost încă terminate şi se părăginesc. Arată reaua credinţă a conducătorilor de la serviciul de construcţii care au prevăzut cantităţi cu mult inferioare celor reale, pentru ca de acord cu licitatorii, să plătească cantităţile în plus peste prevederi, sporuri de 200%, cum a fost cazul întreprinderii «Julius Berger», plătinduse astfel preţuri întreite. Cu bogăţie de calcule şi date comparative oratorul arată că metrul liniar de tunel la noi în ţară a ajuns după război la fantastica sumă de lei 10.000 aur, când în mai toate ţările şi în mai toate vremile preţul acesta a fost cuprins între două— trei mii lei aur, exemplificând cazul cu tunelurile: Bereşti, Hauenstein, Elveţia, Cochem şi Distelrosen-Germania, etc- etc. Interpelatorul spune că în vreme ce în ţară era sărăcie, când în Basarabia cetăţenii sufereau de foame, la direcţia de construcţii dansau sutele de milioane, un conducător îşi construia trei vile, un ministru Venea de la Berlin cu 100 milioane, un alt personaj influent încasa comisioane de zeci de milioae şi tantieme de 4,5 milioane anual. Evidenţiază de asemeni incapacitatea de la aceste servicii, licitaţii fără planuri, construcţii de tuneluri fără radiere, etc. Citează cazul tipic al întreprinderii «Mareş & Romaşcu», care licitase o lucrare în Basarabia şi căreia abia după dominui jumătate i s’a trimis planurile cu menţiunea «de a executa pe acele care îi convine» i""“7" .----pocr-O SENATUL şertiţa de la 30 Mai Se deschide la orele 4 şi un sfert, preoţesc vor dispare-Pe banca ministerială d. Aurel Vlad. SALARIZAREA PREOŢILOR MITROPOLITUL BALAN, al Ardealului: Sunt informat că ministerul cultelor este preocupat de întocmirea unui proect de lege pentru salarizarea preoţilor. Cred că prin această lege se vor repara nedreptăţile existente. Preoţii români din Transilvania sunt expuşi la numeroase privaţiuni, din cauza lipsei de venituri. Crede necesar să se studieze serios această problemă şi să se găsească o soluţiune justă, care să se adopte prin lege ce se pregăteşte. Terminând, înaltul prelat cere ca d. ministru al cultelor să-i comunice, dacă este posibil, principiile legei ce se pregăteşte. D. ministru AUREL VLAD: Este adevărat că mă preocupă chestiunea salarizării preoţilor. Am dispus să se constate veniturile şi de averile tuturor părţilr institutive ale cultelor, aceasta pentru a putea aplica articolul 35 din legea cultelor. Recunosc că există un vădit regim de inegalitate în salarizarea preoţilor. Când s’au fixat actualele salarii, nu s’a ţinut seamă de veniturile reale ale parohiilor din Ardeal, socotindu-se o coroană egală cu un leu. Prin legea pe care o sudiez, inegalităţile de salarizare ale corpului Sunt convins că situaţia actuală a preoţilor va fi simţitor ameliorată, numai printr-o repartiţie mai justă a actualelor salarii. MITROPOLITUL BALAN: Iau cunoştinţă de declaraţiunile d-lui ministru şi cultelor şi aştept proectul de lege. LEGI VOTATE Se ia în discuţie apoi şi se votează cu 98 bile pentru şi una contra, legea relativ la cedarea unui teren în oraşul Piatra-Neamţ, de către prefectura judeţului către ministerul finanţelor şi retrocedarea unui teren al acestora către primaria oraşului. La orele 4 şi 35 minute şedinţa se ridică. Cea viitoare azi la orele 3 luni- d. a. Rectificarea budgetului C. F. R. Era dimineaţă a avut loc la direcţiunea generală a căilor ferate o conferinţă, prezidată de d. ing. Vidrighin, directorul general c. f. r-»la care au participat toţi directorii din administraţia centrală. S’a discutat cu acest prilej chestiunea rectificărei activivului budget. In urma discuţiuniior urmate, s’a stabilit un plan pentru reducerea tuturor cheltuelilor la strictul necesar și aceasta până la 1 Iulie 1929. Activitatea grupului agricol parlamentar Grupul agricol al parlamentarilor a avut o masă colegială la Restaurantul «Enescu» In tot timpul mesei s’au discutat chestiuni în legătură cu interesei agriculturei. După masă grupul sa întrunit în secţia II-a Camerei Deputaţilor unde s’a luat în discuţie proectele de legi cu caracter agricol ce urmează a se vota de Parlament şi s’au luat măsuri pentru participarea grupului la congresul internaţional agricol. Hotărârile luate a fost însărcinat să le prezinte locurilor în drept d. M. Şerban care a expediat o telegramă de constituirea grupului și aderarea lui la uniunea agricolă interparlamentară de la Bruxelles. ------c=£|=|—— Valul de căldură din America de Nord New-York 30 (Tel. part.) — Valul de căldură a făcut două victime mortale printre vizitatorii localităţilor balneare de pe coasta Atlanticului în regiunea New-York-ului Prinţul regent Nicolae în Basarabia Cetatea Albă, 30. — Prinţul regent Nicolae, însoţit de d. general Scărişoreanu, comandantul corpului 3 Armată, a vizitat ori oraşul nostru şi împrejurimile. A asistat apoi la tragerile executate de soldaţii reg. 35 Inf. După ce a vizitat toate şcolile secundare din localitate, prinţul Nicolae a inspectat cohorta de cercetaşi de la Bugaz. Seara a plecat cu un tren special la Chişinău. -ooxxxoo- Groaznica deraiere a expresului din Nordul Chinei Peking 30 (Tel. part.) — Expresul nord-chinez a decaiat în apropiere de Csigain. 5 vagoane au fost corn piei distresses Mecanicul şi 21 ele călători aue fost omorâţi . 60 de persoane au fost rănite. —■*-- -e=ß=s* —-* CAPITALA Două incendii Un început de incendiu s’a declarat eri la ora 1 d. a., la mansarda imobilului, din strada Niculae Şelari No. 5, propriettea lui Petre Antonescu. Postul de pompieri central, sub comanda căpitanului Peneș, venind la locul incendiului, la localizat după oră. — In şoseaua Jianu No. 81 la proprietatea lui Gheorghe Ion, s’a aprins o clae cu fân, care era așezată lângă grajdul imobilului. Flăcările s’au propagat cu repeziciune, la acoperișul grajdului, care fiind construit din scânduri, a fost mistuit. Focul pătrunzând în interiorul grajdului, a ars un cal, un viţel şi două oi, cari au fost carbonizate. Postul de pompieri, Foişori a sosit la faţa locului localizând incendiul. Pagubele se cifrează la suma de 100.000 lei. Us? averi nesssrsscít Femeia Dumitru Toshan, în etate de 23 ani, domiciliată în strada Vasile Gherghel 37, Dri seară vrând să-şi provoace un avort, după indicaţiile căpătate de la alte femei, a înghiţit o substanţă toxică, care i-a provocat dureri grozave de stomac. In chinuri îngrozitoare, femeia a cerut ajutorul vecinilor, care au transportat-o la siptalul Filantropia, unde a fost internată. Un furt La siguranţa prefecturei de poliţie, au fost arestaţi două spărgători care au furat lucruri de valoare şi suma de 92.000 lei, din casa d-lui prof. dr. Deleanu, din parcul Bonaparte. Autorul furtului, e fostul fecior, Voicu Carp, care din cauza purtărilor rele, fusese concediat. Din răzbunare, Voicu a venit însoţit de zugravul Constantin Grengil, la domiciliul medicului şi profitând de faptul că nu era acasă, au spart uşa de la antreu, intrând în casă. Spărgătorii au răscolit prin dulapuri, deschizând uşile cu chei potrivite, de unde au furat un serviciu de biurou, în argint şi diferite bijuterii. O casetă, care se găsea în biuroul medicului, a ridicat-o şi au dus-o în pivniţa casei unde au spart capacul şi a furat suma de 92.000 lei ce se găsea în casetă. Comisarul Vrâiţeanu, de la siguranţa prefectureide poliţie, sesizat de păgubaş, a început cercetările, reuşind să aresteze pe hoţi. La gazda unde locuî au spărgătorii s’au găsit la percheziţia făcută, lucrurile furate. maj Din suma furată, din casetă, nu s’a mai găsit de gâjt^suma de 20.000 lei, restul banilor,îl cheltuise în petreceri. ov Cu actele dresatei au fost înaintaţi parchetului. , Accident mortal Un mal s’a prăbuşit aseară la construcţia din str. Regală No. 6, prinzând dedesubt pe muncitorul Oprea Const. In urma leziunilor primite, muncitorul find transportat la spital, a încetat din viaţă. An accident Un camion condus de şoferul Crăescu N., şi având pasager pe muncitorul Dobrogeanu D., a căzut eri în groapa Tonala, de la o înălţime de zece metri. Atât şofeul cât şi pasagerul s-au ales cu contuziuni grave şi au fost internaţi la spital. cu talfia de cauciuc Unirii că sunt: 1. statEOhili 2. romon 3. uşori siSi efidul Ţineţi seama * de marca BURSA LONDRA 818 LEULTMEAR’S BARIS 1520 Devize fără schimbare. Paris 059 Belgia 2341 Elveţia 324614 Londra 81714 BURSA DIN Bucureşti 1520 Londra 12402 New-York 255714 Germania 610 Belgia 35514 BURSA DIN ZURICH Bucureşti 308 Berlin 12380, Amsterdam 20885 New-York 51952 Londra 25194 BURSA DIN LONDRA Bucureşti 818 New-York 48501 Paris 12495 Bruxelles 349060 Italia 9266 Elveţia 251930 Infornaţiuii Şcolare Ministerul instrucţiunei aduce la cunoştinţa candidaţilor la examenul de bacalaureat că materiile de opţiune sunt câte una din fiecare grupă (matematica, latina şi naturale-fizico chimice), iar nu una din cele două grupe cum din eroare s’a înserat la prima publicaţie. 1------| r' Muncitoreşti Comisia de accidente a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, în şedinţa de la 22 — 28 şi 30 Mai a. c., examinând cererile de rente şi pensii ale lucrătorilor accidentaţi — a admis 18 rente — 12 pensii şi 18 cereri pentru revizuiri de rente ale Asociaţiei Patronale. Diverse A apărut în Editura „Ancora“ Benvenişti, volumul de poeme: CINA CEA DE TAINA de Camil Baltazar, în Iunie camere Băile Govora „Palace Hotel“ ISSE laurantul condus personal de THEODOSESCU CINA. Mâncări fără came 25—35 lei, cu came 30 — 40 lei. Fripturi 40—4Olei. Pentru a evita orice confuzii, se aduce la cunoştinţa publicului, că Soc. Academică de Turism „România“ sub preşedenţia Alteţei Sale Regale Principelui Regent Nicolae şi sub auspiciile Qnor. Ministerului de Externe, cu sediul în calea Victoriei 86 Palatul Băncii Naţiunei, nu are nimic comun cu o nouă asociaţie: „Turismul Român“, înfiinţată de curând de un grup de oameni den afaceri. j p" Grădina Elite (fost Frascati) ■- în fiecare seară la ora 10 seara fix formidabilul succes cumâna Revistă în zece tablouri de NICON - NICAN în rolurile principale: LILY VASILIU Fosina Viquelin, Jeanna Dolorean, Mia Georgescu, etc. Al. Brăcănescu, G. Timică, N. Kavner, C. Gronner, Gherbănescu Soc. Studenţilor Ingineri Chimişti ţine adunare generală extraordinară Duminecă 2 Iunie ora 9 şi juni a. m. în sala Institutului din Calea Moşilor 132 şi roagă pe toţi studenţi să ia parte, fiind chestiuni extrem de urgente, înaltul regent d. S. Buzdugan a sosit aseară în Capitală venind de la moşia din judeţul Bacău. £? «°— TEATRUL CĂRĂBUŞ" Director: C. Tănase ...................................... Astăzi Vineri 31 Mai și în fiecare seara deschiderea stagiunei de vară cu revista IN PLIN 2 acte, 24 tablouri de d. N. Kiriţescu. Cu doamnele Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Sofica Ionescu şi d-nii P. Codruţ, Giugaru Sandi-Huşi, Dan Demetrescu, Milian, I .Lorentz, Giovani şi C. Tănase. Mady & Comp. de la Folies Bergeres, Jean Karyl de la Hipodrom din Londra, 80 balerine. Montare extraordinară. Jocurile de număr senzaţional. Orchestra compusă din 35 persoane cu Ben Harris. Decoruri, costume din Paris şi atelierele Cărăbuş. Preţurile populare începând de la 50 lei, până la 180 lei inclusiv taxele. Biletele la cessa teatrului. , Telefon 331*. Din eroare de transcriere, s-a publicat în ziarele de dimineaţă, că d-l Ramsay Macdonald, în interviewul publicat de «Le Matin», a declarat că laburiştii sunt decişi să colaboreze şi ei cu Franţa, însă după ce vor avea un schimb de vederi, în deplină sinceritate asupra «problemelor maghiare», ori în realitate, schimbul de vederi vizat de d-l Ramsay Macdonald, se referă la «problemele internaţionale», iar nicidecum la cele «maghiare». D-nii generali de divizie şi brigadă fraţii Ma-u-Sin, din armata japoneză, aflaţi în trecere, prin ţara noastră, au făcuteri dimineaţă, la minister, o vizită de curtuoazie d lui general Cihoshi, ministrul de război. Cercul de studii la partidului naţional-ţărănesc, secţia învăţământului ţine şedinţă Vineri 31 Mai ora 7 d. a. la sediul central al partidului, unde va vorbi d. Leon Popescu despre: «învăţământul complimentar». Asociaţia patronală, va ţine Duminecă 2 iunie ora 10 dimineaţa, în localul Camerii de Comerţ, adunarea generală extraordinară, pentru a se discuta asupra noului anteproect de lege al asigurărilor sociale. Producţiunile de Drama şi Comedie ale Conservatorului vor avea loc la Teatrul Naţional în zilele de: Luni 3 Iunie ora 8 juni. clasele d-lor prof. Livescu-Soreanu; Marţi 4 şi jum. clasele d-nei prof. Bulandra şi d-lui prof. Manolescu, iar Miercuri 5 Iunie clasa d nei prof. Marie Filotti. Biletele pentru toate producțiunile se găsesc la magazinul Jean Feier (Cal. Victoriei). BURSA DE ACȚIUNI Bursa de acțiuni calmă, toate valorile cotate la cursuri anterioare. B-ca Națională opt. 16950 —150 B-ca Blanck 1160 B-ca Românească 926 B-ca de Scont 350. 60 B-ca Minelor 260.70 Soc. Steaua Română 1440 Petrol Block 2570—80 I. R. D. P. opt. 410 Letea 1040 S. T. B. 950 Cr. Minier ort. 705 Sirius 725 Reşiţa 730.20 Mica Improp. 615.30 ®«ManifestâriIudaic In timp ce tratează la Viena, guvernul ungar amenință totuş cu... Liga Naţiunilor Intr’un număr recent din «Pester crt. la Viena. Lloyd» oficiosul necontestat al guvernului maghiar, a apărut un articol privitor la chestiunea optanzilor. Se spune în acel articol că «paharul este plin» şi dacă nu se realizează acum la Viena un acord guvernul ungar va deferi din nou afacerea optanţilor Consiliului Ligii Naţiunilor. Această ieşire a oficiosului guvernului maghiar arată mentalitatea actualilor guvernanţi de la Budapesta. Articolul a apărut exact în ziua când guvernul român şi-a trimis delegaţia la Viena, spre a relua tratativele în chestiunea optanţilor. Dealtfel, în acelaş timp, şi-a trimis şi guvernul ungar delegaţii săi la Viena. Asupra faptului dacă acordul se va realiza sau nu de astă-dată, nu putem face nici un pronostic. Guvernul român a făcut în faţa opiniei publice mondiale în chip suficient dovada bunei sale credinţe; rămâne ca şi guvernul ungar s-o dovedească chiar în măsură mai mică. Spre a arăta seriozitatea ameninţării din «Pester Lloyd», vom aminti numai că guvernul ungar a şi autorizat pe delegatul său să ceară la Madrid scoaterea de pe rol a chestiunii opizanţilor tocmai în vederea negociarilor directe ce s’au început la 29 D. baron de Magyaryi, noul ministru plenipotenţiar al Ungariei, a şi comunicat ori guvernului hotărârea aceasta a guvernului ungar. Atunci, la ce bun toate aceste manifestări, din cari nu România iese micşorată ? O ieşire a contelui Bethlen In aceeaş ordine trebue relevat ultimul discurs al contelui Bethlen. Dacă «Pester Lloyd» poate fi dezavuat la un moment dat, nu acelaş lucru se poate face cu primul ministru al Ungariei, ale cărui cuvinte au altă greutate-Ei bine, şeful guvernului de la Budapesta a vorbit ca agitator iredentist terminându-şi cuvântarea cu faimosul.- Nem! Nem! Soha! Am inserat la vreme toate manifestările conducătorilor actuali ai politicii româneşti faţă de Ungaria, căreia nimeni nu-i contestă dreptul la viaţă, dar toată lumea îi contestă însă dreptul de a tulbura pacea lumii. * Gestul contelui Bethlen a provocat o impresie penibilă în lumea noastră politică, care vede astfel cu regret că Ungaria, care apela la compătimirea tuturor, nu are drept să o pretindă dacă și-o întemeiază pe manifestări ca a contelui Bethem la comemorarea eroilor căzuți în răsboi.