Cuventul, iunie 1929 (Anul 5, nr. 1475-1504)

1929-06-11 / nr. 1485

Am Citiți OGLINDA LUMII •mare revistă ilustrată de actualitate marei expoziții Inaugurarea din BARCELONA Cel mai mare pantof. — Căsă­torie între înnotători. — Concurs de... măturat pentru gospodine. Ceasornic fără arătătoare. — Un obstacol dificil. — Pui fript zbu­rător. — Incendiul de la Moreni. In supliment celebra scriere: AVENTURILE LUI GORDON PyM, de Edgar POE. 20 pagini 8 Lei. Cititi în Gazeta de Duminica mare magazin cultural ilustrat «« 1»Gorilele Umane BANDIŢII DIN NEW-YORK Traficul de albe Export de femei la Constantinopol precum şi numeroase reportagii, nuvele, anchete, glume, jocuri 16 pagini mari 7 LEI La cerere se trimite numere de probi gratuit. Cererile se vor adresa Editura „EMINESCU” BUCUREŞTI I, Strada Parlamentului. 2. Anchete literare PRONOSTIC• •• Miercuri — mi se pare — comisia premiilor naționale, va avea să ho­tărască pentru anul în curs numele nouilor săi aleşi. Să-i aşteptăm cu încredere, în ciuda a tot ce se spu­ne şi nu se spune la cafenea­ Nici nu se cuvine de altfel să fa­cem cuiva proces de intenţii. Nume­le cari se şoptesc prin culise sunt probabil fanteziste. Subiecte de va­ră pentru profesioniştii cafenelei, dezabuzaţi de aceste călduri straş­nice, pe care nici-o bursă de voiaj nu le răscumpără.Cu toate acestea să fim atenţi. Când acum vre­o trei ani premiul de una sută mii lei fusese câştigat de un tânăr poet ieşean, noi cu­nos­cuserăm cu câteva zile înainte fap­tul. Aşa, cu titlu de pronostic, bă­nuială neprobabilă, deziderat irea­lizabil... De aceea nimeni nu s’a obo­sit nici din umeri să dea o nedume­rire- Faptul s’a întâmplat totuşi spre mirarea noastră a tuturora. Timpul colaborează cu intenţiile rele; premiile acestea vin într’un anotimp ingrat şi leneş, când o in­dignare nu poate trece de 5 minute. Bot* jbiu Jap ‘piiBoxao m«|in iojj vara. Şi de astă dată aşa dar se spun lucruri, pe care refuzăm să le cre­dem­ Şi de astă dată am trecut nea­tenţi pe lângă cei mai bine infor­maţi reporteri literari. De astă da­tă însă vom avea prudenţa de a spune câteva lucruri în prealabil. Anume. Din întâmplare (o întâm­­plare ale cărei necesităţi noi le cu­noaştem) din întâmplare deci, com­i­sia premiilor e astfel alcătuită, în­cât un anumit cerc literar va pu­tea ori­când să hotărască aşa cum va voi. «Viaţa Românească» numă­ră până astăzi majoritatea laureaţi­lor noştri. Ei bine suntem siguri, că de astădată interesele cenacluri­lor vor fi depăşite şi alegerea nu va avea alt ideal decât să servească literelor române. In ultimul timp relaţiile noastre scriitoriceşti au fost înveninate- S. S. Reul a făcut în iarna aceasta greşeala (împotriva căreia noi am protestat la vreme) de a respinge înscrierea unei literate ieşene — nu­mai din ură împotriva cenaclului ieşan. Pe de altă parte, de curând, un profesor universitar a «trântit» la un examen două sute cincizeci de studenţi, numai pentru că avu­seseră nenorocul de a fi învăţat la Bucureşti-In această atmosferă meschină de răm­eli nu mai încape niciun nou gest de ostilitate. Nici unul- Aşteptăm deaceea de la scriitorii vo­tanţi un gest net de dezinteresare culturală, pentru prestigiul distinc­ţiei pe care o deţin şi o acordă. Noi nu uităm că instituţia aceas­ta are două mari şi urâte păcate în istoria sa: 1) mormântul lui loan Slavici închis înaintea unei împă­cări depline cu neamul său; 2) pre­mierea lui Niculae Iorga ABIA IN AL PATRULEA AN, şi abia în ur­ma d-lui Topârceanu. Aceste lu­­­cruri se cer răscumpărate şi pot fi răscumpărate astăzi. Nu vrem să scrim nici un nume propriu. Dar cei care trebue să te cunoască, le cunoaşte. m. sb. CURIER LITERAR La 1 Iulie va apărea al doilea nu­măr din revista de cultură regională «Arhivele Brăilei» cu un bogat su­mar de documentare şi literatură. Volumul «Cina cea de taină» al d-lui Camil Baltazar, apărut în edi­tura Ancora se bucură de un fru­mos succes în librării. Mitică Popescu comedia d-lui Ca­mil Petrescu s’a tipărit şi se va pune în vitrină odată cu puţinele nu­mere din «Cetatea literară» sortite comerţului. Cărţi noui Complexa problemă a petrolu­lui în România, este prezentată de d. Mihail Pizanty, în preţio­sul d-sale studiu întitulat «Die Gegenwartsprobleme der rumä­nischen Erdölindustrie». (Prob­lemele actuale ale industriei pe­trolifere române). D. Pizanty, cunoscut îndea­juns din publicaţiunea periodică «Moniteur du pétrole roumaine», a adunat numeroase date statis­tice pe baza cărora alcătueşte in­teresante tablouri comparative, cu concluziuni edificatoare în ceea ce priveşte petrolul român faţă de cel internaţional. Broşura, deşi cuprinde numai 67 pagini, tratează totuşi toate chestiunile în legăturră cu petro­lul român. Cităm, după tabla de materii: Legea minelor, despre gazele naturale, prelucrarea pe­trolului statistica personalului din industria petroliferă, consu­mul intern şi extern transpor­­tul, şi altele-D. Pizanty şi a scris lucrarea în limba germană. Motivul? Con­gresul internaţional de agricul­tură (al 14-lea) care se ţine în Bucureşti, actualmente. E clar deci că lucrarea cată să fie un izvor de informaţie pre­cisă pentru străinii cari ne vizi­tează cu acest prilej. A apărut în depozit «Cartea Ro­mânească». «Aduse din condei» de Ioan Manu Societar Teatrul Naţio­nal. Preţul lei 60. A apărut în editura «Cartea Ro­mânească», «Uliţa Copilăriei», de Ionel Teodoreanu. Preţul lei 60. pregătirea ei pentru serviciile pa­triotice. b) Educaţia morală şi pregătirea ei pentru viaţa publică şi c) Ajutorarea conducerii centrale a partidului naţional-ţărănesc de sub preşedinţia d-lui Iuliu Maniu, pentru întronarea domniei legali­tăţii, a democraţiei şi a dreptăţii so­ciale». Acestea ar fi punctele programa­tice esenţiale şi în special punctul de sub e­­ca rafim­ de oportunitate politică. Totuşi necesitatea educaţiei cetăţeneşti prevalează şi ea se poate împlini printr-o şcoală de club, care până azi i-a lipsit ţăranului nostru. Viaţa de club se va inaugura în ca­drele organizaţiilor de voinici, gru­paţi în nuclee de câte 10-19 tineri între 18-30 ani conduse de stegari pentru comune, în centurii cu uni­tăţi mai mari şi în regiune pentru un judeţ în frunte cu un coman­dant numit tribun. Aceasta e struc­tura şi erarebia cetelor, voinicul va avea putinţa de a se iniţia în exer­ciţiul drepturilor şi datoriilor sale cetăţeneşti, dvenind astd­e un cetă­ţean conştient de poziţia sa în sânul societăţii, un adevărat «civis». O­­dată această şcoală desăvârşită, mas­sele nu vor mai tolera să fie tero­rizate de reacţiune şi nici amăgite ,de curentele anarchice sau de dema­gogi. Voinţa lor luminată se va im­pune prin propria-i forţă. Voinicii mai sunt în ac­elaş timp elemente de ordine. Nu de răsvră­­tire. Asta nu înseamnă însă că iată cu o agresiune îndreptată contra persoanei lor sau contra drepturi­lor lor vor sta pasivi. Nu, ci­uzând de un drept al lor natural de a res­pinge orie atac nedrept, vor aplica pe loc sancţiunea impusă de împre­jurări. Voinicii vor fi astfel în per­manenţă mobilizaţi în serviciul par­tidului din care fac parte. Ei vor suferi, fireşte, acţiunea partidului dar şi ei se vor baza pe puterea acestuia, putere sporită prin soli­daritatea de fier a organizaţiei de voinici, care reprezintă în partid e­­lementul dinamic. Aşa­dar în cazul când acţiunea partidului ar fi brus­cată şi eventual scoasă afară din lege de alte corpuri constituite în stat cari ar fi tentate să dea o lovi­tură dăunătoare pentru ordinea legală, atunci fireşte că întreg acest aparat al voinicilor va intra în joc! Toţi, ca un singur om. Rolul activ al voinicilor e deci unul de gardă în slujba democraţiei ţărăneşti, rol de apărare şi nu de conspiraţie. Izbân­da democraţiei marcată prin cuce­rirea guvernului de către naţional­­ţărănişti, trebue asigurată şi o va asigura tinerimea aderentă prin de­­votamentatul ei. Doar azi trăim o epocă de răsturnări sociale şi chiar morale, în care sisteme de guvernă­mânt se peri­mă, pentru ca alte sis­teme mai potrivite cu idealurile tim­pului să le ia locul. Tinerei gene­raţii de azi îi revine datoria de o­­noare de a clădi noile sisteme de cu­getare şi construcţie politică pe o bază morală. Generaţia pe care P. N. T. o încadrează în ideologia sa, prin pregătirea şi experienţa ce i se va da, va fi în stare desigur de a contribui în mod hotărâtor la men­ţinerea unui just­ echilibru al parti­delor, ca pe viitor să nu mai fie po­sibila nici o anvetură în viaţa publi­că. In acest scop tinerimea va tre­bui îndrumată pe făgaşul tradiţii­lor­­de bun simţ şi ponderaţiune) sădindu-se în suflet virtuţile stră­moşeşti, graţie cărora am putut eşi la lumina istoriei. Organizaţiile de voinici mai au şi alte motive de existenţă. Ele vor trezi şi vor desvolta simţul de o­­menie, de cinste şi de demnitate individuală şi socială, care va aduce cu sine în viaţa politică o ţinută mai civilizată, ţinută care azi nu se prea observă. E locul aci să mai amintim o lă­ture importantă a mişcării şi anu­me aceea formulată de d. ministru Voicu Niţescu în discursul rostit de d-sa pe Câmpia Libertăţii de la Blaj cu ocaziunea sfinţirii steagurilor voi­nicilor de pe Târnave, că acţiunea voinicilor va stimula spiritul de soli­daritate a întregului popor româ­nesc, pe care îl vom opune în mod demonstrativ agitaţiilor revizioniste de la R.­Pesta şi acţiunii falsului a­­postol al revanşei ungureşti, lordul Rothermere că aici, înăuntrul gra­niţelor ţării există un suflet româ­­nesc mai unit, deci mai­ tare ca ori­când şi o voinţă hotărâtă de a re­zista contra orcărei agresiuni dina­fară. Asemenea urmăreşte organizaţia de voinici adâncirea sentimentului monarchic. Regalitatea se cere păs­trată cât mai sus în conştiinţa cetă­ţenilor şi ferită de orce influenţă u­­zurpătoare. Voinicii vor fi educaţi astfel ca să devină străjerii cei mai devotaţi ai Tronului, simbol strălu­cit al unităţii neamului. Iată în scurte cuvinte numai ros­turile multiple ale organizaţiilor de voinici ai P.­N- T- Libere sunt şi cele­lalte partide să-şi facă voinicii lor. Principiul constituţional al libertă­ţii de asociaţi­une asigură pe sea­ma tuturor acest drept. Pot să facă acest lucru şi minorităţile. Dealtfel nimeni nu le-ar putea împiedeca să se organizez© sub alte forme, nesin­cere. Mai bine e să le ştim organi­zate în cadre cunoscute, decât clan­destine. Legile de ordine publică sunt suficiente pentru a garanta so­cietatea de abuzurile ce ar comite partidele cu dreptul de asociaţiune. Orce groază pe tema voinicilor e deci lipsită de cauză. Agitaţiile con­tra nouilor organizaţii ale P. N. T. nu pot avea la bază decât calcule de partid. Or, ţara p­rin nimic nu e obligată să-şi însuşiască acele cal­cule. Organizarea cetelor de voinici pe cuprinsul ţării întregi constitue fără îndoială un act de prevedere al par­tidului naţional ţărănesc şi în ace­laş timp şi o faptă patriotică. Victor Cornea Ştiri din fard Jjjg Cetatea­ Alba JUDICIARE. — In sala de şedin­ţe a Tribunalului, secţia I-a se ţin şedinţele Curţii cu Juri din actuala sesiunea. Sunt de judecat 19 procese şi anu- 6 pentru loviri cauzătoare de me­­moarte, 3 tâlhării, 3 omoruri, 2 aten­tate la pudoare, 2 provocări de avor­turi, 1 calomnie prin presă şi un de­lict electoral (Art. 106.) CONFERINŢA ADMINISTRA­TIVA. — Pretorii din judeţ sub pre­şedinţia d-lui prefect V. G. Mirescu au ţinut o conferinţă administrati­vă la prefectura, discutându-se di­verse chestiuni privitoare la bunul mers al administraţiei rurale, lucră­rile de la şosele care vor începe în curând şi la măsurile de luat în u­­nire cu organele sanitare pentru prevenirea şi combaterea epidemii­lor S’a emis şi un program de acti­vitate pentru împiedecarea întinderii alcoolismului şi infiinţărei, acolo unnde va fi posibil, cu mijloacele co­munelor, a ceainăriilor comunale. INSPECŢIE ŞCOLARA.—In curs de trei zile d-na Apostoleanu, inspec­toarea şcoalelor profesionale de fete din ţară, a inspectat în mod amă­nunţit şcoala profesională de fete din localitate. D-sa a cules cele mai bune impresii de modul cum este condusă această şcală. SINUCIDERE. — In dimineaţa zilei de 6 Iunie au fost găsite în şanţul Cetăţei aproape în agonie: fata Parascovia Lazarenco din co­muna Chebabeea şi greu rănită fata Mina Uniţchi din acest oraş. Prima încetat din viaţa imediat, iar cea de a două transportată la spital se află şi acum în stare gravă. Din cercetările întreprinse rezul­tă că Parascovia Lazarenco fiind gravidă s’a hotărât să-şi pună ca­păt zilelor şi în acest scop, luând la plimbare în noaptea de 5 iunie pe prietena ei Maria Uniţchi, s’au dus şi pe Cetate, unde dela o înlțime de 6 metri s’a zvârlit în șanțul Ce­tatei, târând după ea și pe prietenă. R.-Sarat FRAUDE. — In urma cercetări­­lor făcute de d-1 sub-inspector V. Al. Roşea şi d. Nistorescu, contro­lor, s’a constatat, că perceptorul G. Androne din comuna Bogza, a co­mis falsuri şi delapidări, în valoa­re de circa 175.000 mii lei. Incorectul slujbaş a fost suspen­dat și dat în judecată. — Deasemenea controlorul d. Bor­cescu a găsit că agentul de urmări­re C. Murgoci din comuna Buda, a săvârșit falsuri în valoare de 20.000 mii lei. — Contabilul Federalei din loca­litate, actualmente suspendat, co­misia cercetărilor a găsit că inco­rectul cooperator a frustat federala cu circa 300.000 mii lei. I s’a ipote­cat averea. ÎNECATA. — Femeia Dedu Tu­­fănoiu din comuna Jitica, încer­când să treacă apa Râmnicului, s’a înecat. Cadavrul a fost pescuit. SPARGERE. — Necunoscuţi fă­cători de rele, într’una din nopţi au spart prăvălia cârciumarului Naie Andreescu din comuna Pleşeşti, je­­fuindu-l de numrroase obiecte și de suma de 140.000 lei. Se fac cercetări. Nu regretaţi o că atone la TARGU-MUREŞ şi vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eftin şi bine şi cu plată în rate la wilii . nen FABRICA DE MOBILE va convin­gaMijpiaDii La cerere trimitem şi reprezentantul nostru cu desene. a­vA­N­T­U­L Acţiunea gărzilor naţionale. - Opinia pa­nici. - Posibilfop din Este Austria ameninţată de o lo­vitură de stat fascistă? Violentele cuvântări ţinute de conducătorii gărzilor naţionale cu ocazia recen­telor lor demonstraţii ar părea să dea impresia unei lovituri de stat pregătite de aceste formaţii. Gărzi­le acestea, Heimwehren, numără în prezent 250.000 oameni înscrişi. A­­gitaţia intensă, verbală şi în scris, atrage mereu noi aderenţi. După tulburările sângeroase, ce au avut loc la Viena la 15 iulie 1927, aceas­tă acţiune de dreapta s’a întărit considerabil. Presiunea de stânga, exercitată zece ani, şi-a găsit reac­­ţiunea. Reprezintă Heimwehren un peri­col pentru actuala constituţie a A­­ustriei. Se gândesc conducătorii lor să introducă o dictatură fascistă? Pot fi luate în serios ameninţările din ce în ce mai intense culminând cu anunţarea unei marş armat por­nit de către Heimwehren contra «Vi­enei roşii»? Chestiunile acestea şi altele la fel preocupă astăzi în mă­sură crescândă politica Austriei. In ţară ele sunt comentate după punc­tul de vedere al partidelor, dar în străinătate exagerarea lor merge până la ridicol. Cu cât creşte de­părtarea cu atât devine mai ameni­ţător spectrul unui răsboi civil în Austria. GĂRZILE NAŢIONALE O privire istorică asupra gărzi­lor naţionale arată că în anii 1918 şi 1919 s’au organizat întâi în Stiria şi apoi în Carintia formaţii de ce­tăţeni patrioţi, venind în ajutorul şubredului stat austriac de atunci şi contribuind la menţinerea şi apăra­rea intereselor republicii. Până în a­­nul 1927 nu s’a cam simţit necesita­tea acestor formaţii. Poate că listele lor cuprindeau deabea câteva zeci de mii de oameni în toată Austria, pe când social-democraţii îşi orga­nizase republikanischer Schutzbund al lor cu efectiv cu sute de mii de oameni. Hotărâtor pentru mişcarea începută de Heipwehren a fost 15 iulie, când se încinseseră lupte de baricade în Vapa, palatul institu­ţiei era în flăcări şi pe stradă ză­ceau peste o sută de morţi. Când s'a anunţat greva generala când s’a suspendat orice activitate la căile ferate^asta, telegraf şi te­lefon, când un fruntaş al muncito­rilor Koloman ’Baltisch, a procamat în Bruck dictatura proletariatului, atunci Heimwehren şi-a aruncat în balanţă puterea­ lor, înarmate ele au organizat n­arşuri în Stiria şi Tirol, declarându-se ca ajutor nece­sar al puterii statului. Intr’adevăr, sub presiunea acestora Heimwe­­hren şi-afirmaseră acum puterea, hotărând să şi-o menţină. Mişcarea lor a început apoi să se întindă pes­te toată ţara. Doar la câteva luni după 15 iulie efectivul lor cuprindea peste 200.000 oameni. In prezent el trece peste un sfert de milion. Prin primele decla­raţii ale conducătorilor lor se de­clarau aceste formaţii mai presus de partide, ca un organ pentru o mai bună ocrotire a ordinei cetăţe­neşti, ca un scut contra planurilor a unei dictaturi de stânga, care se hotărâse pe faţă în cunoscutul pro­gram al congresului social-demo­crat de la Linz, ca un instrument lo­­aial în cadrul constituţiei, gata să sprijine puterea de stat. In favoarea acestor Heimwehren, deci a acestui program, a fost cuvântarea cu drept senzaţională ţinută de fostul cancelar Seipel la Graz, când s’a declarat pentru mişcarea acestor gărzi. HEIMWEHREN AMENINŢA Dela această cuvântare a fostului cancelar, s’au produs însă schim­bări în atitudinea conducerii dela Heimwehren, cari făceau poate pro­blematică chestiunea dacă puterea statului s’ar mai putea bizui pe miş­carea gărzilor cetăţeneşti în sensul declaraţiilor d-lui Seipel dela Graz. In săptămânile din urmă, conducă­torii acestor gărzi au ţinut cuvân­tări cari ies din cadrul actului con­stitutiv. Constituţia a fost supusă unei critici aspre şi ameninţată pe faţă­­Declaraţiile acestea au deve­nit la urmă aşa de aspre, încât au produs îngrijorări şi în cercurile ce priveau până acum cu simpatie mişcarea gărzilor şi aceiaşi stare de spirit a fost manifestată şi de presa burgheză. Din locurile aces­tea se condamnă exagerările de ton ale conducătorilor respectivi, desi­gur fără a se lua în serios vorbele lor, ştiindu-se adevăratele motive ale acestei retorici violente. La ur­ma urmei e vorba de o luptă de concurenţă între cele două mari grupe de Heimwehren, grupa din Tirol condusă de d- Stdeidle și gru­pa din Stiria condusă de colonelul Pfriemer. In prezent aceste două grupe se străduesc să recruteze noui partizani în Austria de Jos, supralicitându-se cu tot felul de ra­dicalisme. Efectul avut de aceste ex­cese oratorice în opinia publică a produs şi la conducătorii gărzilor o trezire. Ei ştiu că formaţiile lor nu au posiblitate de existenţă de­cât cu consimţământul partidelor burgheze. Dacă Heimwehren rămân la pro­gramul lor şi vor să rămână un organ mai presus de partide pentru apărarea autorităţii statului, a­­tunci nu trebue să mai meargă pe căile pe cari au apucat-o acum. Li s’ar putea întâmpla fără voia lor ca, în deplin contrast cu actul lor constitutiv, să devină partid şi să-şi trimită oameni în parlament­­fapt prin care s’ar dezavua cu totul ele însăşi. Conducerea a­­cestor Heimwehren a dovedit până acum iscusinţă şi scopuri clare. Ea ştie însă că rădăcinile îi sunt în burghezime care, desgustată de un amar deceniu de la război, vrea în fine să găsească drumul spre mun­că normală şi respinge noui aven­turi. Această atitudine va trebui să readucă la urma urmei și aceste gărzi la calea lor de la început- In interesul unei desvoltări liniștite a Au­striei,­ hotărârea aceasta ar fi primită cu bucurie. ­=□ SECTIME T­eatre CĂRĂBUŞ: In plin. ELITE (Frascati): Eu mâna ti-o sărut madam. OTETELESANU: Rămâi la ne­vastă-ta. GRADINA SCALA (Colos): Iubi­tul nevestei sale şi seara: Lele cu scurteica verde. Cinematograf LUX: Lepres doses (Buze încătu­şate şi Explozia sondei de la Mo­roni. ODEON: Un ceas de pasiune. CAPITOL: Ultima dragoste a Lordului Astor. BULEVARD PALACE: Fraţi de arme ş­i o comedie. SCALA: Farmecul Dunării. TRIANON: Mascarade d’Amour şi Nocturne. SELECT: Domnişoara de la mani­scre şi o comedie. Seara concerte date de trupa Băjan 22 persoane. LIPICANI: Femei pasionate. COLOS: Memoriile lui burlac şi re­vista Lele cu scurteica verde. MARNA: Regina din Saba, şi artişti. VOLTA BUZEŞTI: Lupta contra Berlinului şi Copiii nimănui. IURI DIN CRAIOVA DE LA CURTEA CU JURAŢI Curtea cu juraţi a condamnat pe săteanul Ion Şerbănescu zis Bebe, din comuna Fratoştiţa, la 5 luni închisoare şi 40.060 Iei despăgubiri pentru loviri cari au cauzit moar­tea lui Ion C. Piturea din aceiaş comună EPIDEMII Starea epidemiilor în jud. Dolj este următoarea: Tifos exantema­tic 1 caz, scarlatină 1 caz, Oreillon 37 şi Rujeolă 158 cazuri. ACCIDENT DE AUTOMOBIL Automobilul 216 C. V. condus de şoferul Const. Teică, trecând pe str. Inftiţiei cu viteză neregulamenta­ră, a dat peste femeia Mitrana D-tru Stoian din Calopăr, care fiind rănită la umărul stâng și piciorul drept, a fost trimisă la spitalul Fi­lantropia. Şoferul a fost arestat. ACCIDENT O trăsură a d-lui maior Moldo­­veanu s’a ciocnit cu taxicpul No. 830, pe str. Unirei. Ambele vehicule au suferit strică­ciuni. Accidente de persoane n’au fost. Cazul se cercetează. VIZITA La excursiunea pe care partici­panţii la congresul internaţional de agricultură o vor face în judeţul Dolj, va lua parte şi d. Şt. Cicio Pop împreună cu d-na. TRANSPORTURILE CU AUTO­BUZELE Pentru a se înlătura perturbările în transporturile cu autobuzele pe căile de comunicaţie din judeţ, mi­nisterul de interne a dat dispoziţiu­­ni ca prefectura de judeţ să nu mai elibereze permise la nici un fel de automobil pentru transport de călă­tori şi mărfuri. Vor rămâne în circulaţie numai autobuzele care au contracte de con­cesiune cu direcţia P. T. T. aşa că pe reţelele concesionate nu vor putea face transporturi de­cât concesio­narii. Cele mai bune Dulapuri frigorifere (făcătoare) izolate cu plută găsiţi nu­­mai la Soc. «FRIGUL» Bucureşti Calea Şerban Vodă ISO Telefon 326/59 şi 377/02 A i i si la m si mi dispozifiunilor primăriei Un grav conlUcl isDîcntt între autorită­ţile locale Ce declară prefectul poliţiei d. dr. S.­ Haţîegan Cluj.­­• Chestiunea speculei şi scumpirea excesivă a vieţii la Cluj, asupra cărora am insistat conti­nuu în coloanele gazetei noastre, culminează astăzi prin scandalul public, care s’a produs în urma con­flictului ce a izbucnit între autori­tăţile locale. Primăria clujului este acuzată că specula nemiloasă ce se exercită fă­ră putinţa de înfrânare pe piaţa oraşului şi scumpetea fără prece­dent ce domneşte aici, se datoresc exclusiv dispoziţiunilor «interesa­te» date de unii conducători ai pri­măriei. O numeroasă delegaţiune de ne­gustori angrosişti, care aprovizio­nează oraşul cu alimente din pro­vincie, s’a prezentat la Camera de Comerţ, arătând că primăria nu mai aprobă aprovizionarea ce o fac aceşti negustori de cât de două ori pe săptămână, în scopul de a proteja pe anumiţi precupeţi local­nici, cari graţie acestei restricţii speculează mărfurile, urcând pre­ţurile tuturor articolelor alimenta­re. Măsura fiind ilegală şi în ace­­laş timp dând loc la spoliaţiunea publicului, conducătorii Camerei de Comerţ au intervenit la primă­rie. Neînţelegerea pe această ches­tiune a dat loc la un conflict între aceste două autorităţi menite să aibă o conlucrare armonioasă în interesul binelui obştesc. INTERVENŢIA PREFECTULUI DE POLIŢIE Numeroşi cetăţeni, alături de ne­gustorii lezaţi, au făcut apel şi la parlamentarii locali, în frunte cu d. dr. Socol, cerând intervenţia lor autorizată, pentru a-i cruţa de spe­cula şi scumpetea la care sunt a­­meninţaţi prin dispoziţia primă­riei. Intervenţia a avut un succes relativ, conducătorii primăriei, re­curgând la o formulă transitorie. Deslegarea sta însă în mâinele pre­fectului de poliţie. D. dr. Haţîegan convins de ile­galitatea acestei măsuri, menite să lase pradă speculatorilor, toată po­­pulaţiunea oraşului, a dat ordin or­ganelor poliţieneşti să nu execute dispoziţia primăriei. ŞI INSPECTORATUL COMER­­CIAL Conflictul acesta s’a ivit şi cu Inspectoratul comercial din locali­tate. Şeful acestei autorităţi d. Mo­­zachi a declarat făţiş, cu prilejul fixărei preţurilor maximale, că da­că se încearcă cea mai mică urca­re a preţurilor alimentelor, va face contestaţie la ministerul de resort. D. Mazuchi a făcut de altfel un ra­port detailat asupra situaţiei de pe piaţă a Clujului, raport care l-a înaintat ministerului. O ACUZAŢIUNE PRECISA Asupra vinei pe care o poartă conducătorii primăriei, în chestia speculei şi a scumpirei fără măsu­ră a alimentelor de primă necesi­tate s’a produs cu acest prilej şi o acuzaţiune precisă. In comisia pen­tru fixarea preţurilor maximale d. Abrudan patronul restaurantului «Lido» a afirmat că măsura primă­riei se datoreşte unuia din condu­cătorii primăriei, în scopul de a proteja precupeţii din piaţă, cari sunt membri ai «Sfatului Negus­toresc». UN COMUNICAT AL PRIMĂRIEI Scandalul a devenit astfel pub­lic, şi a dat la iveală o stare de lucruri care a alarmat pe toţi ce­tăţenii oraşului silind pe conducă­torii primăriei să revie asupra nechibzuitei măsuri, ce i-a pus în­­tr’o atât de tristă lumină. Primăria a dat un comunicat în care arată că a decis de a lăsa zil­nic deplina libertate producători­lor din provincie care vin să-şi des­facă articolele alimentare pe pieţi­­le oraşului. UN NOU CONFLICT Comunicatul precizează însă un fapt care a născut un nou conflict cu prefectura de poliție. Primăria afirmă că a cercetat și constatat că «unele organe oficiale de control cu de la sine putere, fiind interesa­te în desfacerea mărfurilor, abu­zând, au oprit pe producători de a-și desface mărfurile lor în piaţă». Aceas­tă afirmaţie se referă la organele poliţiei. In această privinţă iată ce ne spune d. dr. S. Haţîegan prefectul poliţiei: «Nu pot tolera astfel de afirma­­ţiuni insinuante, când personal am intervenit la d. dr. Mihali, primarul oraşului, arătându-i ilegalitatea mă­surei luate, prin restricţiunea apro­vizionării oraşului cu alimente, şi declarând că, fiind organ de exe­cutie eu nu voi respecta această dispozitiune. Ordinele pentru orga­nele mele în subordine, le-am dat imediat, în sensul de­ a nu se opri nici-un moment aprovizionarea o­­raşului cu alimente. Asupra afir­­maţiunilor cuprinse în comunicatul primăriei, voi cere lămuriri preci­se, pentru a putea trage consecin­ţele». Relaţiile de mai sus le-am redat exact în cuprinsul lor şi înfăţişea­ză penibila stare de lucruri, ce con­firmă toate relatările noastre ante­rioare­ Conflictul dintre autorită­ţile locale este desigur dăunător, dar pare totuşi a fi menit să pro­ducă o clarificare în interesul popu­laţiei. C. HUMOREANU CAMERA DE COMERŢ SEMNALUL A DAT HESSES#

Next