Cuventul, septembrie 1931 (Anul 7, nr. 2286-2315)
1931-09-01 / nr. 2286
t In binevoitoarea atenţiane a d-lui prim ministru şcoala pe Arte p meserii din srngle Printre atâtea alte şcoli s’a hotărât şi desfiinţarea şcolii de arte şi meserii din Orăştie. Mare greşeală. Cauza aceste desfiinţări d. primministru N. Iorga nu o ştie, şi nici nu are de unde, încă sub ministeriatul d-lui Costăchescu s’a hotărât desfiinţarea acestei şcoli, din motive politice, în urma unor intervenţii cu interese personale deghizate. Desfiinţarea şcolii, deci, e o tristă moştenire dela naţional-ţărănişti. Rugăm pe d. Iorga, marele om al realităţilor naţional-culturale, să anuleze desfiinţarea acestei şcoli, care, pentru a exista mai departe, nu cere Statului nici chiar o jumătate milion pe an, ci doar cca. 35—40 mii lei de fiecare lună. Acest sacrificiu, leafa lunară a unui funcţionar, ceva mai bunicel, credem că indiscutabil se poate acorda, fără a se tulbura câtuşi de puţin cumpăna budgetului Statului. Altceva nu se cere, daar absolut nimic. Şcoala are local propriu, în stare bună, clădire cu două etaje. Are şi o frumoasă grădină de zarzavat. Aceste două sunt donaţii cu rezerva până la funcţionarea şcolii. In caz contrar, trec iarăşi asupra vechilor proprietari. Deci, ministerul e dispus să piardă aceste realităţi — o pierdere de cca cinci milioane. Şcoala are inventar complet, mobilier, ustensile, ateliere — toate cele necesare bunei sale funcţionări. Elevii au avut totdeauna, de peste zece ani, deplinul plasament. Având în vedere situaţia industriei naţionale din Ardeal, se impune, ca aceste şcoli de Arte şi Meserii să fie nu desfiinţate ci încurajate şi sprijinite în marginile posibilităţilor. Mai ales când Statului îi se cere o contribuţie una dintre cele mai modeste, — cum e cazul şcoalei de meserii din Orăştie. Ne permitem, pe această cale, a atrage binevoitoarea atenţiune a d-lui prim-ministru N. Iorga, animatorul şi îndrumătorul şcoalei româneşti — rugându-l să dea, cu toate greutăţile imense de azi,ale Statului, modestul ajutor cerut. VALERIU BORA -- înscrierile în anul preal Căminul şi Cantina Academiei părători sunt transformate în internat pen înscrierile în anul preparator la tru bursieri. Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti se primesc până la 15 Noembrie inclusiv. Taxa este de 5.000 (cinci mii) lei. Actele cerute: Certificatul de absolvire a școalei comerciale superioare; diploma de bacalaureat; certificatul de sănătate legalizat; certificatul de revaccinare legalizat; 2 fotografii pe fond alb. Pentru intrarea în anul preparator, nu se dă examene de admitere. Cererile de înscriere se fac pe formularul Academiei şi se depun împreună cu actele şi taxele la Casieria Academiei. Cererile de bursă se fac separat de cele de înscriere; acestea trebue să fie însoţite de certificat de stare materială a părinţilor. Pentru obţinerea bursei se dă concurs;obiectele cerute la concurs sunt: limba română (o disertaţie), gografia statelor Europei şi în special a României şi matematica. La concursul de bursă vor fi primiţi numai diplomaţii şcoalelor comerciale şi bacalaureaţii cari au media de absolvire minimum 7. înscrierile la examen înscrierile la examenul pentru sesiunea Octombrie se primesc la Secretariatul Academiei Comerciale din București, în ordinea alfabetică, de la 15—25 Septembrie inclusiv. Orice cerere venită după această dată nu va mai fi primită. Cererile se fac pe formulare speciale, care se găsesc la Secretariat. Taxa de fiecare obiect este de lei 100. Odată cu cererea de înscriere la examene, se va prezenta chitanța de plata integrală a taxelor pe anul școlar 1931—1932. Reînscrierile Cererile de reinscriere se primesc la casieria Academiei dela 15 Septembrie la 31 Octombrie inclusiv. Cererile trebuesc să fie semnate descifrabil şi fiecare student îşi va scrie adresa. Vor face cereri de reînscriere (complectând formularul) şi studenţii orfani de răsboi, scutii de taxe conform legii. v.fata AaiRP...c âfeaa! II Mi [Híres Énlinl de comptabîlitate ----------------0000------------ In vederea congresului international de contabilitate, care se deschide Duminică 6 Septembrie Consiliul Superior al Corpului Contabililor Experţi şi Au torizati, a tipărit următoarele rapoarte şi lucrări: 1. Kontrolle und Revision de Komerzialzat Prof. Eugen Schigut (Viena). 2. Traducerea în româneşte a acestei broşuri, 3. Existe-t-il un bilan fiscalî şi 4. L’Etat et la Partie double do René Delaporte, H, E. C. 5. L’appliCation de la comptabilité en pârtie double â Vélat aux administration locales et régié autonomes de prof. G. A- lesseanu şi Dr. V. M. Ioaehim. 6. Conceptions nouvelles dans le projet de code de Comerce roumain de Gr. L, Trancu-Iaşi. 7. Le role et la fonction des Experts Comptables, comme representants des Organes publics de Louis Béthou. 9. Tendences et innovations dans la legislation commercial de Dr. Drăgă nescu Brateş. 9. Les fuziona della libera Professione del regioniere come aussliaria del Commercio e delVlndustria de Pietro Bottini. 10) 11 ruolo professionelle delle funzioni dtgli esperti contabili comme reppresentanti di organi publici de Giovanni Saulié. 11. Der Stand der Buchhaltung in der Landwirtschaft de lóban Schiiltze. 12. La Mécanisation de la Comptabilité génér ale de l’Etat de N. Argbir. 13. Le Röle et la Fonction des experts comptables de Aurel Goeiman. 14. Dix ans d’activité de Dr. V. M. loa chim. 15. Apercu sur la Roumanie Economique de Dr. Victor Scärlätescu. 16. L’einseignement Commercial en Roumaine de Jean Constantinescu. 17. Consideraţiuni asupra învătămân. tutui comercial în şcolile de fete de Maria T. Teodoru. Unde vor fi frecate corigentele in Capitală Conferinţa directorilor şi direc-, toarelor de şcoli secundare din Capitală, a stabilit următoarele licee şi şcoale comerciale unde se vor ţine examenele de corigenţă din anul acesta. PENTRU LICEE SI GIMNAZII Examenele se vor tine la: liceul «Sf. Sava» pentru corigenţii acestui liceu şi de la liceele «Gh. Lazăr», Marele Voevod Mihai şi Aurel Vlaicu, la liceul «Matei Basarab» pentru corigenţii acestui liceu şi ai liceelor «Gh. Şincai», M. Eminescu» şi ai gimnaziului «Heliade Radulescu», la liceul «Mihai Viteazul» pentru corigenţii acestui liceu şi ai liceelor «D. Cantemir» şi «Spiru Haret». PENTRU ŞCOALELE COMERCIALE Examenele pentru fetele corigente se vor ţine la şcoala superioară de fete No. 1 pentru comptabilitate, la şcoala inferioară de comerţ No. 2 de băeţi pentru Română, Franceză, Germană, Engleză, Geografie, Istorie, Drept, Ecopolitică, Finanţe şi Mărfuri, iar corigentele de Matematică, vor fi trecute la şcoala comercială inferioară de fete No. 2. Elevii corigenţi vor trece examenele la şcoala comercială superioară de băeţi No. 2, pentru Română, Italiană şi Biroul comercial, la şcoala superioară No. 1 Franceza, Comptabilitatea, Aritmetica, Şt. Naturale şi Fizico-Chimice, la şcoala comercială superioară No. 3 de băeţi: Germana, Engleză, Drept şi Eco politică, la şcoala comercială inferioară No. 1 Mărfuri, la şcoala inferioară No. 3, Comptabilitatea, Istorie şi Caligrafia; la şcoala inferioară No. 4 cei corigenţi la Geografie. Elevii corigenţi se vor prezintă la cancelaria şcoalelor unde au urmat cursurile pentru a se înscrie la examenele de corigenţă, plătind o taxă de 100 lei. --------------0030——— Serbările nautice de la Giurgiu Dumineca viitoare, 6 Septembrie vor avea loc la Giurgiu, mari serbări nautice date pe plajă de Liga Navală Română şi cu concursul clubului nautic dunărean. Serbările sunt date sub patronajul d-lui prefect de Vlaşca şi vor cuprinde numeroase surprize, jocuri de apă, serenade, plimbări pe Dunăre etc. In afară de jocuri, vor fi și concursuri de înot, bărci cu rame și cu vele, după următorul program: ÎNOT 2) Innot .viteză 800 m. pentru juniori. 2) Innot viteză 800 m. pentru seniori. 3) Durată pe distanta de 5 km. Slobozia- Giurgiu pentru senior. 4) Durată pe distanţa de 10 km. Malu—Giurgiu pentru seniori. RAME 1) Luntre de Dunăre un lopătar. 2) Luntre de Dunăre un lopătar şi cârmaci. 3) Lotci pescăreşti un lopătar. 4) Lotci pescăreşti un lopătar şi cârmaci. 5) Lotci pescăreşti doi lopătari. 6) Lotci pescăreşti doi lopătari şi cârmaci. 7) Bărci cu carenă patru rame şi cârmă. VELE Dacă timpul o va permite se va organiza şi un concurs de întrecere cu pânze. CorsarTlrale GIMNAZIU ŞI ŞCOALA COMERCIALA SUPERIOARA Şcoala Comercială Superioară şi Liceul (Gimnaziu) în al doilea an de funcţionare, face înscrieri în fiecare zi de lucru seara de la orele 6,7 în Strada Transilvaniei No. 52. Intrucât elevii care urmează regulat cursurile, prin examenul ce depun la Stat (Conform Legii învăţământului Particular) primesc la trecerea lor Certificate şi Diplome oficiale de absolvirea Gimnaziului şi a Şcolii Comerciale Superioare, înscrierile se fac pe aceleaşi baze ca şi la şcolile Statului. Absolvenţii Şcoalelor Comerciale Superioare se bucură de reducerea serviciului militar putând urma Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale, Şcoala Politechnică, de Arhitectură ,etc. Oricine indiferent vârsta, ocupaţia, naţionalitatea şi sexul, poate fără a-şi întrerupe ocupaţia urma aceste cursuri, care se ţin seara de la orele 1 jum. — 10 jum., iar pentru persoanele care dispun de timp, cursurile se ţin ziua de la orele 3—7. Excursia românilor sâceleni Asociaţia Românilor Săceleni a organizat pentru ziua de 6 Septembrie 1931 o frumoasă excursiune în oraşul RUSCIUK din Bulgaria Programul excursiunei este următorul: Plecarea din Bucureşti la ora 7,12 dimineaţa precis cu trenul din gara Filaret. Sosirea în Giugiu-port (Ramadan) la ora 9.27, îmbarcarea pe vapor şi plimbare pe Dunăre până la ora 10.30 când vom debarca în portul Rusciuk unde vom fi primiţi de oficialităţile oraşului vecin. Se va vizita oraşul şi împrejurimile lui. La ora 17 seara se va face îmbarcarea pe vapor cu destinaţia Ramadan de unde la ora 18,05 vom pleca cu trenul înapoi la Bucureşti şi la ora 20,32 vom sosit în gara Filaret. La această excursiune poate participa oricine. Pentru înscrieri excursioniştii vor prezenta biroul populaţiei şi una fotografie necesară la facerea cărţii de participarea ce se eliberează de Asociaţie. Costul unui bilet de participare este de lei 290 de persoană, în care se cuprinde transportul cu trenul şi vaporul dus şi întors, paşaport cum şi toate formalităţile de trecere. Bilete de vânzare la sediul asociaţiei din calea Griviţei No. 90 în fund în curte între orele 10—12 şi 7—9 seara, la librăria «Caragiale» Buzeşti 2, la frizeria Nicu Petrescu str. Luminei 6 bis (Piaţa Amzei), la consumul «Vadul Unirei» Griviţei 80, la Tutungeria Smârdan No. 13 şi la tipografia M. Culberg, Belvedere 5, în tot timpul zilei. in cântarea omului Maimof. Citim în «Chicago Daily Tribune» că o expediţie americană va porni curând spre junglele din Borneo. Scopul expediţiei este să descopere o rasă de oameni care reprezintă starea intermediară dintre om şi maimuţă. Expediţia va fi formată din 30 savanţi cari vor înfrunta toate pericolele cari îi aşteaptă în regiunea Sampit, la câteva sute de kilometrii de orice civilizaţie. Până acum, această ţară a putut fi explorată de două ori de către albi: un savant german, doctorul Karl Lumholz şi exploratorul englez John Nicolson, cari au povestit că acum câţiva ani au întâlnit în apropiere de Sampit fiinţe ciudate. Dr. H. Carpelan, şeful expediţiei americane, a afirmat că speră nu numai să le vadă, dar să le şi fotografieze şi să filmeze, felul lor de viaţă. Expediţia e subvenţionată cu o jumătate milion de dolari. CUVÂNTUL Din problemele Bucovinei Constituirea plăşiior. Complectarea comisiei interimare a municipiului Cernăuţi. Alte proecte CERNĂUŢI. 29 — Sosind, de la Bucureşti, d. inspector administrativ Florescu, ne-a informat asupra celor mai importante puncte ale activităţii d-sale şi ne-a dat lămuriri asupra multor probleme de actualitate. Astfel, d-sa se ocupă în prezent cu verificarea budgetelor comunale pentru a vedea dacă li se vor mai putea aplica unele modificări în sensul economiilor preconizate şi cerute cu insistenţă de către minister. A adus modificări tuturor budgetelor, natural numai în limita posibilităţilor, ţinând mai cu seamă cont că de realizarea acestor economii depinde în mare parte însăşi existenţa salariaţilor şi pensionarilor. NOUA CONSTITUIRE A PLASILOR Se ştie că reforma administrativă concepută şi pusă în aplicare de fostul regim a încurcat locurile în asemenea hal, încât trebuesc luate măsuri urgente pentru a se face ordine atât cât va fi cu putinţă şi acolo unde se va mai putea face ceva. In acest sens de inspector administrativ Florescu procedează astăzi la o nouă constituire a comunelor şi a plăşilor, căci după vechea reformă constituirea unei comune aducea cu sine şi enorme cheltueli administrative. înainte de producerea reformei administrative naţional-ţărăniste, comunele erau mai bine constituite, ceea ce îi va servi de model în reformele ce le preconizează. COMPECTAREA COMISIEI INTERIMARE Cu prilejul vizitei d-lui secretar general Şoneriu din ministerul ce interne, se va produce complectarea comisiei interimare și numirea de noi funcţionari în locurilevacante, complectându-se astfel definitiv necesităţile în personal ale poliţiei din Bucovina. Tot cu acest prilej se va tranşa definitiv şi chestiunea consilierilor minoritari ai municipului Cernăuţi. ALTE PROIECTE După cât ni se afirmă d. ministru Argetoianu preconizează o nouă reformă administrativă, în urma căreia Bucovina îşi va întinde administraţia şi asupra judeţului Hotin. D. Crudu, fost secretar general al directoratului bucovinean, va mai rămâne câtva timp în localitate spre a-şi termina lucrările de lichidare, după care va fi din nou pus la dispoziţia ministerului de innterne. fei niuil« in Mini li Elli Sunt la miiloc interese ocultef Ce ne spune n.m. Eng. Haţieganu CLUJ 29. — După cum am mai arătat, hotărârea conducerii actuale a primăriei locale de a da într’o nouă concesiune circulaţia cu autobuzele în oraş, a produs o vie agitaţie printre actualii propritari de autobuze, cari sunt organizaţi sub preşedinţia d-lui dr. Eug. Hatieganu. După părerea şi afirmaţiunile ce ne-a făcut d-sa, ar rezulta că la mijloc sunt anumite interese oculte. Iată ce ne-a declarat în această privinţă, d. dr. Hatieganu, în cursul unei convorbiri : — Care este situaţia actuală a autobuzelor ? * ii — Situaţia actuală a proprietarilor de autobuze este foarte clară. Ei au deja drepturi ,câştigate în baza legii industriale în vigoare şi fiindcă deja de la 1920 încoăî® fac circulaţia în oraş, cu totul independenţi, fără a beneficia de nicii, lin fel de sprijin din partea autorităţilor — prin experienţa câştigată suntchemaţi ca şi în viitor să desvolte această ramură de cărăuşie. Dar ţin să atrag atenţiunea autorităţilor asupra împrejurărilor că majoritatea acestor proprietari sunt foşti luptători şi voluntari, cari în loc să fie împroprietăriţi, au primit brevete de industrie pentru asigurarea existentei lor. — Ce atitudine are primăria fată de vechii proprietari de autobuze ? — In convorbirile oficiale avute cu distinsul profesor d. dr. Tataru, actualul părinte al oraşului — am rămas cu impresia că prin priceperea şi competinţa sa, problema care agită anumite cercuri cari au legături cu finanţa străină, va fi rezolvată spre mulţumirea noastră şi a populaţiei din oraş, în detrimentul maşinaţiunilor oculte. Vom duce cea mai aprigă şi extremă luptă pentru apărarea drepturilor câştigate şi suntem siguri că toţi cei ce simt româneşte vor fi alături de noi, fiindcă experienţele cu concesionările şi societăţile străine, au adus oraşelor pierderi mari. — Cum credeţi că se poate rezolva această problemă ? — Problema este uşor de rezolvat Legea industrială, în baza căreia am primit drepturile, dispune categoric că reglementarea transporturilor de persoane în oraş se face prin regulament organic, care va prevede toate raporturile dintre primărie şi cei interesaţi Urmează ca primăria să pună în aplicare acest regulament şi problema este rezolvată. — Cam sunt proectele dv. pe viitor? — îndată ce vom avea acest regulament, vom proceda imediat la reorganizarea circulaţiei, vom introduce un tip uniform de autobuz şi vom da oraşului un sistem modern de transport. Vă rog şi pe dv. şi toată presa românească a vă ocupa cu această problemă cu toată obiectivitatea, fiindcă nu putem admite ca noi, cari am organizat transportul în capitala Transilvaniei, am adus atâtea jertfe şi am învestit mai mult de 20 milioane lei în această întreprindere românească şi de utilitate publică, după 12 ani de activitate, să fim frustați de drepturile noastre. Aviaţia civilă a Sovietelor o- —-»—QOOO ■ Liniile care sunt deservite Marea publicaţiune „Buletinul Uniunei internaţioale de căi ferate”, care apare la Paris şi se ocupă de toate chestiunile feroviare şi cele în legătură cu transporturile, consacră în numărul apărut de curând, un important articol situaţiei aviaţiei civile a Sovietelor. Sovietele dispun actualmente de două societăţi care exploatează serviciile aeriene pe teritoriul rusesc: societatea „Dobrohot” şi compania ukrainană de navigaţie aeriană. Prima este însărcinată cu deservirea liniei Moscova—Irkutzk şi cu alte servicii în Siberia şi Turkestan, cum este deservirea de două ori săptămânal a regiunilor de la Turkestan la Cabul, iar Compania de navigaţie aeriană ukraiană, exploateazăun serviciu zilnic de pasageri şi poştă între Moscova, Rostov , Baku, pe o distanţă de aproape 2900 kilometri. De la Baku, un an serviciu de navigaţie aeriană deserveşte regiunea Enzeli şi Teheran, de unde continuă apoi navigaţia aeriană persană.. Până la sfârşitul anului trecut, lungimea liniilor aeriene ale Sovietelor era de circa 18.500 kilometri. Distanța de 4490 kbri, între Moscova şi Irkutzk este parcursă în timp de 36 ore. — .........MH III ■ ■—— BĂLŢI 29. — Camera de comerţ şi industrie din Bălţi organizează în intervalul de la 4—19 Septembrie a. c. un mare bâlciu—expoziţie pentru Nordul Basarabiei. Bâlciul se va ţine în Gara Dondoşani de pe linia Bălţi—Cernăuţi. Spre a da o extensiune mai mare bâlciului toate târgurile de vite pe o rază de 30 km., vor fi închise în acest timp. Comercianţii de vite se vor aproviziona din acest bâlciu în condiţiuni avantagioase. La bâlciu va avea loc şi târgul mărfurilor şi cerealelor regiunea din jurul acelei staţii având stocuri considerabile de grâu, varză, etc. de o calitate superioară fără nici un corpstrein şi cu greutatea hectolitrică 80—83 kg. Comuna şi gara Dondoşeni fiind aşezate într’o regiune foarte bogată având staţie de îmbarcare pentru numeroase comune şi sate din judeţele Bălţi, Soroca şi Hotin, comercianţii cari vor veni aci vor avea o desfacere bună a mărfurilor lor în acest interval de 15 zile. In urma stăruinţei Camerei de comerţ, s-a putut obţine dela C. F. R. o reducere de transport de 50 la sută la înapoiere pentru mărfuri şi vizitatori. Pentru expunerea mărfurilor, bâlciul dispune de numeroase compartimente închise, iluminate cu electricitate. Numeroase firme din Bălţi şi Soroca, precum şi fabricile de uleiuri vegetale şi de zahăr, expun şi ele la bâlciu produsele lor şi diferite mărfuri. CORESP. Scrisori film Varşovia Prolipajului in Polonia Raportul comisiunei instituită de primul ministru pentru găsirea soluţiilor în lupta pentru combaterea şomajului VARŞOVIA, 28. — (Dela corespondentul nostru). — Spectrul celor fără de lucru, care devine pe zi ce trece mai ameninţător pentru economia statului polon, preocupă în mod activ guvernul şi cercurile conducătoare de aici şi cum această problemă este tot atât de actuală şi în România, credem util publicând spicuiri din raportul comisiunei instituită de primul ministru polon, pentru a găsi şi propune soluţii şi remedii în lupta pentru combaterea acestui grozav flagel. După îndelungate studii şi discuţii, comisia şi-a înaintat zilele acestea raportul primului ministru Prystor. Comentariile şi discuţiile acestui raport, ocupă un loc însemnat în rubricele de specialitate ale întregei prese locale. Raportul cuprinde două părţi distincte: 1. Prima parte se ocupă cu mărirea mijloacelor actuale pentru ocuparea celor fără de lucru. 2. Partea a doua se ocupă exclusiv cu intensificarea şi mărirea acţiunei de ajutorare şi asistenţă a şomerilor. Printre mijloacele propuse în prima parte a raportului ,găsim demne de notat şi de luat în consideraţie următoarele capitole: a) Orele suplimentare să fie strict interzise în toate ramurile de activitate, industrie şi comerţ, creânduse, prin aceasta, posibilitatea de mărire a numărului amploiaţilor. b) Scurtarea zilei de lucru, respectiv a numărului orelor, în industrie şi în special în viaţa birocratică. c) Introducerea schimburilor — şi acestea cât mai dese — în industriile cari lucrează neîntrerupt ziua şi noaptea. d) Raţionala împărţire a lucrului. Asupra acestui ultim capitol în special s’a concentrat atenţia comisiunei de studii, şi s’a accetuat că în mare parte, cheia întregei probleme actuale a şomajului o reprezintă raţionalizarea. Raportul accentuiază faptul că viitorul economic nu poate fi conceput fără o sistematică şi raţională împărţire, a muncei şi cei cari vor fi primii în a înţelege întreaga importanţă şi valoare a problemei raţionalizării, vor ajunge cu un ceas mai devreme la soluţia salvatoare. Raportul face apoi o succintă analiză a muncei prestate de femei şi copii şi găseşte că ar fi bine ca aceştia să fie înlocuiţi cu bărbaţi de o vârstă mai înaintată, incapabili de a suporta o muncă fizică prea grea, dar sunt totuşi foarte buni şi capabili încă pentru munca la care se întrebuinţează femei şi copii. Bineînţeles, sub titlul de bărbaţi înaintaţi în vârstă, nu se înţeleg bătrâni. In această direcţie există multe drumuri deschise pentru găsirea de lucru tocmai acelora cari în majoritatea cazurilor, sunt capi de familie şi cari, pentru o mică infirmitate sau insuficienţă fizică, sunt astăzi înlăturaţi şi cari în mare parte, constitue capitolul cel mai îngrijitor în rândurile tot mai groase ale celor fără de lucru. Partea doua a raportului, privind o acţiune concentrată şi imediată, face o serie de propuneri, dintre cari unele sunt recomandate ca fiind imediat de luat în consideraţie. Raportul dă în această parte o mare atenţie acelei categorii de lucrători care nu primesc nici un fel de ajutor de la «Fondul de ajutorare a şomerilor» şi propune ajutorarea acestora direct cu îmbrăcăminte şi alimente, creindu-se în acest fel un debuşeu sigur pentru produsele naţionale. El se ocupă şi cu găsirea mijloacelor financiare posibile pentru acoperirea acestor cheltueli. Acţiunea de strângere a fondurilor — conform raportului — ar urma să se facă prin mijlocirea comitetelor cetăţeneşti existente sau a celor cari vor fi constituite în acest scop. Acestea ar urma să lucreze de comun acord şi mână în mână cu autorităţile de stat şi cele comunale, unind astfel eforturile lor pentru obţinerea unui rezultat cât mai complect şi mai satisfăcător. Raportul, după cum am zis, suscită interesele generale şi din soluţiile propuse primul ministru şi guvernul polonez vor alege desigur pe cele pe cari le vor socoti ca având mai mari şanse de reuşită. Problema este destul de importantă şi pentru România şi poate că şi oficialitatea noastră se va seziza de iniţiativa guvernului polonez. I. B. BACALU Examenul de admitere în şcoala politechnică din Timişoara Primim : Şcoala Politehnică din Timişoara are o secţiune de ingineri mecanici-electricieni şi una de ingineri de mine. Invăţământul durează cinci ani, dintre care primul e an preparator. După terminarea celor cinci ani, de studiu şi trecerea examenului de diplomă, absolvenţii ei obţin diploma de inginer în specialitatea pe care şi-au ales-o. Doritorii de a se înscrie în şcoală vor înainta cererile de înscriere până la 25 Septembrie, însoţite de următoarele acte: Actul de naştere, un certificat medical asupra sănătăţii, două fotografii semnate, formate pe 9 cm, una din următoarele diplome: de bacalaureat, de absolvire a unei şcoale superioare de comerţ, de absolvire a unei şcoale de conductori technici, a şcoalei de coductori arhitecţi, din Cernăuţi, a unei şcoale superioare de arte şi meserii, însoţită de certificatul de absolvire a patru clase secundare. Examenul de admitere începe la 1 octombrie, orele 9 dimineaţa, în localul Şcoalei Politechnice şi cuprinde: Câte o probă scrisă şi orală din aritmetică, geometrie plană şi spaţiu, algebră şi trigonometrie şi o probă scrisă din fizică sau chimie. Taxa de examen e 500 lei. Programul cunoştinţelor cerute e publicat în Monitorul Oficial No. 96 din 3 Mai 1929. Candidaţii reuşiţi la examen sunt înscrişi în şcoală, în anul prepaator. NOU ! A APARUT Acest roman neîntrecut ca factură, evocă intr'o viziune uriaşă, figurile pline de viaţă ale Renaşterii, o furtună de patimi nestăpânite şi o mică cruzime. Papa Alexandru I, Cesare Borgia, Lucretia, Savonarola, Machiaveli, Miche.gelo se apropie de priceperea noastră în mod omeneşte eguduitor şi în acelaş timp înspăimântător. Se găseşte la toate Librăriile şi la Editura „Eminescu” _______S. A. Bucureşti I, Str Salisny, 2 Accident in gara Fileşti NUMEROASE VAGOANE SFARAMATE GALATI, 30. Astă seară la orele 6, trenul de marfă No. 4313, având o garnitură de 56 vagoane, la intrarea în staţia Fileşti, din cauza vitezei prea mari, acul s’a defectat. 24 vagoane au luat-o pe linia doua, iar restul pe linia treia. Pe linia aceasta se afla garată o garnitură de vagoane cu marfă care au fost ciocnite. Opt vagoane au fost complect sfărâmate. Linia a fost distrusă pe o distanță de 800 metri. Pagubele sunt mari. Un acar a fost ușor rănit. . LUNI 31 AUGUST 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13.00: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Radio : Blankenburg. Spre Primăvară — marş; Cristoforo: Parfum de dragoste — vals; Urbach: Piosul Bach—fantezie; Mascagni: Fantezie din opera ,,Cavaleria rusticană”; Joh. Strauss: Ziare de dimineaţă— vals. 19.00: Informaţiuni şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio: P. Lincker Baiadera — intermezzo; Morena: Suita Ukraineană pe teme din operele lui Rubinstein; Ed. Esler: Selecţiuni din opereta „Die gold’ne Meisterin”; P. Lincke: Muzică din opereta „Grgi”. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.00: D. Radu Boureanu: Poetul cu gâtul de sticlă. Programul de seară 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: D. R. Sansalvadore — oboi: Händel: Concert. Th. Rogalsky: Suită. Th. Rogalsky: Suită. 21.30: D. C. Gane: Vremuri vesele din cronicele noastre. 21.45: D-ra Valentina Crețoiu — canto: Arii de Mozart. 22.15: Muzică de cameră (D-ra Titi Fotino-piano, d. Ionel Fotino-violoncel și d. Alex. Ghiul-vioară). C. Frank: Trio. 22.45. Informațiuni. ———-ooao—-----