Cuventul, august 1932 (Anul 8, nr. 2613-2643)
1932-08-29 / nr. 2641
AZI 1932 AUGUST 31 iile Zile trecute 239. Zile rămase 126. Răsăritul Soarelui 5.33. Apusul Soarelui 19.0. Luna în pătr. II, a 5-a zi, Repaus Duminical Ort.: Cuviosul Părinte Moise Arabul Cat.; Sf. Augustin. Prot.: Augustin. Evr.: 26 Av 5692. Mahom.: 25 Rebi el Ahir 1351 . Buletin meteorologic Timpul probabil de la 27—28 August 1932, ora 20. Presiunea în creştere cu 1—2 m. m. Cerul variabil mai mult senin. Vânt slab din direcţiuni nehotăre. Temperatura în creştere. ------ooZoo------ Duminică Dumnică 28 August 832 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kz 11.15: D. Mihail Negru: Ora copiilor. 11.30: P. S. S. Vicarul Tit Simedria: Lectură religioasă. 11.45: Sextetul Capelei Regale Cotroceni: Cor religios. 12.00: Orchestra Jean Dumitrescu: Concert matinal. 13.00: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 17.00: D. G. D. Mugur: Veştile săptămânii. 17.15: D. Gayraud: Cronică agricolă. 17.30: Taraful Gore Ionescu: Muzică românească. 17.45: D. prof. Constantinescu: Când ne putem folosi de institutul Zootech- Nic. 18.00: Jazzul Willi Marx: Muzică de dans.SCO: Informaţiuni, meteorul şi semnat orul. 19.10: D. Victor Eftimiu: Lecturi. 19.25: Jazzul Willi Marx: Muzică de dans. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. dr. V. Voiculescu: Cura cu Struguri. 20.20: Lectură din M. Eminescu, proză. 21.00: Contele de Luxemburg operă în trei acte de dr. Willner şi Bodanzky, muzica de Franz Lehar. Intre acte Informaţiuni. Spicum din programele străine CONCERTE: Viena ora 19, 21, 35 şi 0,15; Lipsea 21; Heilsberg 21; Breslau 21,15; Bruxelles II 22 şi 23; Brno 23,15; Strassburg 22; Barcelona 21, 21,30, 22.10; Londra 23.05; Muhlocker 21.30; Hamburg 22; Toulouse de la 21 la 1.30 muzică inartă; Berlin 22 şi 22.40; Belgrad 21.55 şi 22.50; Stockholm 22.05 şi 23.30; Langenberg 22; Praga 21.50, 22.50 şi 23.15; München 22 şi 23; Palermo 22.45; Budapesta 21.30; Oslo 22; Varşovia 22 şi 23; Paris-Eiffel 22.30; Radio-Paris 22, 22.45 şi 23. 30. Teatru, OPERA, OPERETA: Roma 22.45 «Văduva veselă» operetă de Lebar; Milano 22.30 retransmisiunea unei opere de Vittadini. STIRI DE PRESA? Viena 24, Lipsea 0,15, Bruxelles II 21,30 şi 23.30, Brno 0,20, Strassburg 21,30, Hamburg 24, Berlin 22,30 şi 24 Roma 22, Berna 24, Langenber 0,05, Paris Eiffel 20,45, Radio-Paris 22,30 şi 23.15. MUZICA DE DANS: Lipsea 0,30, Strassburg 24, Barcelona 23, Berlin 24, Oslo 0,45, Varşovia 24, IttCilfilliiC ■ Orice fată tânără, izolată în viaţă, găseşte sprijin şi îndrumare morală la «AMICELE TINERELOR FETE» str. Barbu Catargi No. 16, unde există UN CĂMIN înzestrat cu tot confortul. Funcţionare, eleve, studente, etc., găsesc pensiune modestă şi îngrijire oricând caricatură, cu fiecare nouă cunoştinţă venită în vila ei din Vezza, cina Aldwinkle se putea destrăma in alte zeci de faţete, contradictorii şi ridicole — şi în locul tragicei Lilian Aldwinkle putea apare o fantoşă ca Gratia din Two or three Graces. Graţia aceasta e o caricatură semnificativă; ea ajunge întotdeauna ceia ce vrea (sau înţelege ea că vrea) bărbatul cu care trăieşte. Primeşte orice şoc care-i curmă inerţia; mimează orice personagiu care simte că are succes monden; împrumută şi reproduce tot. Fireşte, ea aparţine acelei clase de femei inferioare şi totuşi de «elită» care alcătuieşte materialul lui Huxley. Dar autorul, în altă parte, ne lasă să înţelegem că mima şi vacuitatea constitue însăşi structura sufletului feminin; chiar cea mai umilă soţie de mahala mimează o altă personalitate, a soţului, a amantului sau a actriţei de cinematograf. Mai izbutite sunt, sub pana lui Huxley, femeile cari nu mai pot mima nimic, pe cari nu le mai amuză nimic, cari cunosc totul, au gustat din toate, şi şi plimbă spleenul peste tot. Fără a avea curajul să dispară, fără să se îndure să se despartă de cele ce Ie au amuzat cândva şi fără să facă un efort de luciditate şi depăşire. Astfel e d-na Viveash din Antic May, icoană perfectă a femeiei anglo-saxone din epoca 1920—1930, care a încercat emanciparea prin participare la toate viciile şi caraghioslâcurile bărbaţilor, femeia de club şi de cenaclu literar, femeia care bea alcooluri tari şi joacă bridge ca să şi dovedească autonomia, se împerechiază la întâmplare pour épater le bourgeois şi face tittratură şi gazetărie ca să ilustreze egalitatea sexelor şi inteligenţelor. Când se va scrie istoria acestei epoci, romanele lui Huxley vor sluji şi de documente pentru reconstituirea emancipării feminine, cu toate nevrozele şi epavele la cari au dat naştere. Ceia ce irită adesea în proza lui Huxley e facilitatea cu care zugrăveşte şi-şi mişcă personagiile, mai ales femeile, undemânaice cutre în găsirea epitetelor trouvailles, se lasă condus de sugestia lor fonica, de efervescenţa lor instantanee, şi dintr’un om scoate o păpuşă căreia i se văd toate încheeturile, şi cleiul şi târâţele. Mă întreb dacă defectele acestea nu se datoresc cumva construcţiei gazetăreşti şi livreşti a lui Huxley, imboldului de a generaliza şi trage concluzii pripite pe care îl are orice amator de lecturi psihologice. De talentul său de romancier cred că nu se poate avea îndoeli. Că a fost influenţat de Joyce, de Lawrence, de Proust — aceasta nu înseamnă nimic. Interesant e faptul că n’a fost influenţat de alţii ; ceiace înseamnă că influenţa n’a fost decât o luare de cunoştinţă de ceiace era deja Huxley, ca technician al romanului. Un autor care creiază pe o d-nă Aldwinkle şi Wiveash, alături de atâtea alte personagii vii, reprezentative şi fascinante — e mai presus de orice influenţă. Chiar influenţa propriilor lui teorii estetice şi predilecţii psihologice. Mircea Eliade De toate si de pretutindeni lien grisp de copii aiskei la o alergare recentă care a avut ioc iv* Germania m rtolesi ,raionalist copiată de americani? Cea mai citită revistă ilustrată din America «The Satunday Evening Post» publică un articol relativ la celebra răpire a Monei Lisa de la Louvre din Paris. După autorul articolului, răpitorul italian, declarat nebun, nu a fost decât unealta unui comitet american, care nu intenţiona să vândă sau să-şi însuşească, celebrul tablou. Şeful acestei organizaţii, dă informaţiuni foarte interesante dar prea puţin plauzabile. El aminteşte de sumele enorme ce se cheltuiau de Americani pentru operele celebrilor pictori, cum de altfel dovedesc şi cumpărăturile din Leningrad. El împreună cu alţi pictori şi câţiva vânzători au organizat o societate cu scopul de a fabrica copii ale operelor celebre pentru a le vinde drept tablouri originale. Afacerile mergeau de minune. Până ce într’o bună zi le-a venit ideia să fure tabloul Monei Lisa, să-l copieze, să vândă copiile, şi după aceea să ducă tabloul înapoi la Louvre. Ar fi reuşit desigur să vândă cel puţin cinci «Mona Lise» şi să încaseze câteva sute de mii de dolari şi nimeni nu ar fi aflat nimic, deoarece cinele ar fi cumpărat nu ar fi denunţat de teamă. Numai fanatismul Italianului bolnav a împiedicat bunul mers al întreprinderei. 20.000 de băutori finlandezi aşteaptă amnistia. 20.000 de persoane care au fost condamnate mai de mult pentru că au violat legea finlandeză, acum abrogată, a prohibiţiunei, aşteptau să-şi ispăşească pedeapsa. Cum închisorile din Finlanda nu puteau ţine pe toţi contravenţionalii legei prohibiţiunei, se aranjase ca aceste condamnări să fie ispăşite la rând. Acum dat fiind că prohibiţiunea nu mai există, în consecinţă cauzele pentru care atâtea persoane au fost condamnate s-au desfiinţat, nu mai sunt vinovaţi, urmează deci ca o amnistie să-i scape pe toţi acei ce nu şi-au ispăşit pedeapsa până acum. Chestiunea aceasta este urmărită cu mult interes de opinia publică. Reprezentaţii cinematografice vor înlocui predicile în biserică? Episcopul anglican din Liverpool, doctorul David, a fost invitat zilele trecute să asiste la o inovaţie a lui Reginald Plaut, rector la Warrington, care a încheiat ultimele tratative cu o casă de cinematograf, pentru o serie de filme vorbitoare despre Biblie. «Nu este o invenţie nou , — a declarat dânsul, — dar o încercare de a pune progresul în serviciul religiei». Lumea se plictiseşte la biserică şi este o adevărată întrecere între pastorii protestanţi pentru a atrage publicul, mai ales Dumineca. Un pastor care oferă ceiaul celor ce iau parte la serviciul de după amiază, un altul a organizat un fel de tombolă cu premii. Plaut s’a gândit la cinematograf. Şi a dat explicaţiunile necesare. «Terminând slujba religioasă, — a adăugat el, — în loc ca preotul să se urce în amvon pentru a explica vreu uun episod din Biblie, se rulează un film. Aşa credincioşii vor putea vedea şi auzi ceee ce predicatorul nu va fi în stare să redea cu aceiaşi eficacitate. Episcopul de Lieverpol pare-se că este încântat de această inovaţie, a aprobat şi peste puţin, se va asista la reprezentaţii cinematogrfice în biserică, ce vor ţine de acum locul obişnuitei predici. -----------xuxox ------ooZoo------ Noi membri ai Ordinului Ferdinand I Au fost numiţi membri ai Ordinului «Ferdinand I». In gradul de ofiţer: d. general de divizie Dimitrescu Toma, comandantul corpului I armată. In gradul de cavaler: D. căpitan Niculescu Gh. Vasile, de la cercul de recrutare Cernăuţi. Membru al Ordinului «Steaua României»: In gradul de comandor: D. Mihail Ghelmegeanu. Membru al Ordinului «Coroana României»: In gradul de mare ofiţer: D .Armand Călinescu. Şi s’a conferit medalia «Ferdinand I» d-nei Elena Sabadeanu, din Braşov. CUVÂNTUL Noul decoral cu „ ■», ritm Ciritiifak“ Au fost decoraţi cu «Meritul cultural» d-nii I. Gr. Perieţeanu, fost ministru Em. Bucuţa, C Brăiloiu, Ion Fodor, Nmeric Kadar şi Robin Holevy. IL 0000 -------pomoo------ Corp-Reviste A apărut: INCOTRO? Anul II No. 33 de Duminica 28 August 1932. D. Pan Halippa în halat ei papuci Controlul averilor sau Nefericirii simplului cetățean care ia în serios legile. Eforia în Pijama sau ceva ca în Edgart Wallace. Filmul parlamentar. Senatul la ordinea zilei ,D. Argetoianu și Jokey Club. Culise. Avonuri. Fapte. Răfueli. 12 pagini 7 lei. cursuri grafiite De limba Franceză Autorizate de Minister predate şi prin corespondenţă Inscrieri, Calea Griviţei No. 56 De la Teatrul Naţional La Teatrul Naţional se repetă următoarele piese, în vederea viitoarei stagiuni «Manon Lescaut» de Carl Sternheim, după celebrul roman al abatelui Prevost, în regia d-lui Soare Z. Soare; «David Copperfield» de Max Mrurey, după romanul, lui Dickens, în regia d-lui V. Enescu, «Ruy Blas» de Victor Hugo, în regia d-lui C. Nottaro şi cele patru piese din clasicii români cu cari se va inaugura stagiunea, în regia d-lor V. Enescu şi I. Sahighian. Reţele chi Cribbritor la teatral Ventura La teatrul Ventura continuă cu febrilitate pregătirile pentru deschiderea stagiunii care, aşa cum am mai anunţat, va avea loc în seara de Vineri 2 Septembrie. Piesa de deschidere, comedia «Regele Chibriturilor» este, în adevăr excepţională direcţiunea teatrului Ventura străduindu-se să dea fiecărui rol interpretul celui potrivit ca tip şi ca resurse artistică. In acest chip afişul «Regele Chibriturilor» va putea să întrunească numele d-lor G. Tunică, I. Popescu, I. Lăzărescu, FI. Scărlătescu, ale d-lor Victor Antonescu şi Al. Marius de la Teatrul Naţional, ale d-neior Silvia Puli'', Silvia Dumitrescu, Cela Marion. Triimul teatrului cărăbuş Pe scena teatrului Cărăbuş continuă a se juca cu aceaşi montare şi cu aceiaşi interpreţi ca la premieră, şlagărul sezonului «Ura Cărăbuş» a d-lui Kiriţescu care a reuşit a da publicului capitalei un spectacol cu totul nou în domeniul revuistic. Buchetul care înconjoară pe marele artist Tănase e format din: Lizica Petrescu, delicioasă şi apetisantă în «Napolitana» Tango, Violeta Ionescu, încântătoare în cupletul «Ciobanii» în «Placa naţională», şi în «Candidata» Lulu Savu îndeamnă lumea la vot, Vera Violeta, Rica Martinescu, Goca Motaş apoi Niculescu Buzău hazos în «Ne plăteşte» AL. Giugaru eminent interpret în «Ne plăteşte» şi Coana Chiriţa, Aurel Munteanu cald şi vibrant în Maurice Chevalier cântând «Care din două», M. Millich hazos în cupletul «Mişcă», Stroe foarte bun interpret în rolul primantifeUdapitalei şi al d-lui Titulescu şi tinerii talentaţi Giovani, Glodariu, Th. Burcus. Decorurile şi «îd&tumete aduse dein Paris sunt de un lux uimitor, iar muzicele din revistă »notele d-lui Dowldrino. i votaţi colosa?* o mare atracţie «Votaţi Colosul» e unanim recuns că ca una din cele mai bune reviste ce s’a scris şi gloria stagiunei festivale bucureştene. Scene hilariante ca: «Parlamentul colos», «Viaţă de Boem« »Istoria Românilor», «Recordul foamei», «Promenade un peuxl», «Canibalii», tablouri de rar bun gust: «Ţiganiada» «Palatul fericirei», «Marinarii», «California», şi cursele inegalate: «Popescu să vie!» «Care-i ăla că-l înghit!» fac deliciul spectatorilor. Cu o montare de un lux rar în costume serpitoare, în decoruri senzaţionale «Votaţi Colosul» interpretat de C. Toneanu, I. Taliinu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasiliche, R. Rang C. Reman, M. Mazilu, M. Lens şi Marilcna Bodescu, Silly Vasiliu, Luki Nicolau Vera Taco, Mirioar Martinescu etc. face din spectacolul de azi de la «Colos» atrefia principală a Capitalei. GRONER Teatrale La «Nissa», repurtează frumoase succese trupa de reviste «Cucurigu», în frunte cu d-nele Jeana Doljan, Cleo Dragomirescu, Lulu Modigo şi d-nii Dan Demetrescu, Lorentz, Botez, etc. D-ra Lulu Modigo, pentru graţia cu care cântă şi debitează, este răsplătită cu binemeritate aplauze. LUNI 29 AUGUST 1932 cuvântul femeii şi sportul Oricât ar surâde scepticii, sportul nu este un inamic al căsătoriei şi mai ales al maternităţei. „Sportivele” sunt mame încântătoare. La jocurile olimpice din Los Angeles femeile au bătut recorduri frumoase şi cu toate acestea străinătatea e plină de sportiamene cari au zămislit copii superbi. Din nenorocire se găsesc profani cari spun că sportul stânjeneşte pe femeie de la datoriile ei şi îi omoară instinctul maternităţei. Eroare. Din potrivă sportul dă o stare remarcabilă de echilibru fizic şi moral înaintea acestui eveniment întotdeauna emoţionant. Dacă ţinem la faimoasa teorie a ameliorarei rasei prin soare, aer şi cultură fizică atunci cei mai frumoşi copii îi vor da mamele care cultivă un sport. Tânără, voinică şi curagioasă va fi optimistă în viaţă şi va avea marea calitate de a şti să-şi crească pruncul. Nu în puf, ferit de intemperii ca o plantă de seră, şi nici stânjenit de la exerciţii ca să nu-şi „facă buba”. A trecut timpul formulelor abstracte. De micuţ corpul la lucru, mici şedinţe de gimnastică, pentru a-l obişnui să umble, mama va râde şi el va gongoni. Odată pe picioare copilul trebue să-şi petreacă toată vremea care nu o trece dormind sau mâncând, în jocuri şi mişcare. Măicuţa va şti să desvolte la timp şi fără exagerare tânăra musculatură. Vara la mare sau oriunde la ţară vor trece în plin aer şi în vecinătatea minunatelor privelişti, o viaţă egală și armonioasă. A fi mamă este a fi educatoare. Problema crescătoriei omului e complexă dar odată pricepută e atât de simplă și naturală. intre noi... Dulceaţă de cantarup Se curăţă feliile de coaja groasă exterioară şi de partea prea coaptă şi apoasă de la mijloc, se fac bucăţele pătrate după dorinţă de mari, să fie în tot trei litre. Zahărul se topeşte cu trei pahare de apă se clarifică repede cu un albuş de ou, se strecoară, se pune o jumătate de zeamă de lămâie şi se leagă birje de tot. Aruncăm bucăţile în sirop şi fierbem pe foc iute cu puţină vanilie. Dulceaţă de prune Se face din prunele zise brumării de toamnă. Se cojesc prunele, se scoate sâmburii cu băgare de seamă şi se cântăreşte trei litri de prune la kilogram de zahăr. Se face apă de var şi se lasă 15 minute fructele să se întărească. In acest timp legăm un kilogram de zahăr cu 3 pahare de apă. Clarificăm. Spălăm prunele, le lăsăm să se scurgă pe un şervet şi le aşezăm în sirop pe foc iute cu puţină vanilie până se leagă bine. Abatele Zavoral şi Ardealul Cu prilejul aniversării de 70 ani -XOXOK Azi, 28 August, marele prieten al României, abatele dr. Methodius Zavoral împlineşte şaptezeci de ani. Credem nimerit acest prilej să subliniem activitatea şi mai ales dragostea ce a arătat-o abatele Zavoral ţăranilor români ardeleni şi bănăţeni adăpostiţi în timpul marelui războiu în «Lazaretul Strahov» de pe Hradşin. In timpul când filozoful şi marele bărbat politic, ridicat din ucenic de fierar, T. G. Masaryk, pleda în faţa puterilor europene cauza dreaptă a cehilor, a Sârbilor şi a Românilor, stareţul Lazaretului Strahov învăţa româneşte pentru ca să poată mângâia şi alinta suferinţele românilor ardeleni şi bănăţeni năpăstuiţi de Unguri. Nu este un fapt atât de neînsemnat ca în acele vremuri tulburi să te lipeşti de ţăranii unui popor atât de urgisit şi să-i înveţi limba, pentru a putea spune răniţilor, pentru alintarea durerilor, poveşti şi glume din «Traista lui Moş Stoica», împreună cu bătrânul Ion Urban Iainak, cel care tipărise o broşură pentru surorile de caritate, spre a se putea înţelege cu solddaţii români şi cari alerga din spital în spital căutând să-i încurajeze, abatele Zavoral prefăcuse lazaretul într’o universitate populară românească unde se grăia cea mai neaoşembă românească, deprinsă din citirea amuntirilor lui Creangă, poezilor lui Coşbuc, Goga, Iosif şi alţii. Dragostea cu care s’a legat de plugarul român, l’a împins atât de departe pe abatele Zavoral în fie fiecare zi învăţa pe români să scrie şi să citească limba pe care abatele Zavoral o învăţase din dicţionar şi din convorbirile cu bolnavii. Şi după strădanie de două săptămâni un Gh. Bob din Sălaj un cioban Hălmăchian din Remetea Bihorului, Teofil Russu din Bucovina, Ion Tiotea din Ugocia şi alţi elevi scriu «carte» cu mâna lor, la cei de acasă, vestindu-le că se află în viaţă. Cine poate descrie bucuria românului, batjocorit de toţi, pe vremea când dădea peste îngrijirea părintească dela Strahov? Dragostea arătată de abatele lavoral faţă de limba, poporul şi ţara noastră, după ruperea de pe şepci a iniţialelor K n. R. şi până astăzi, mărturiseşte îndejuns sentimentele de umanitate şi mai ales locul ce am ocupat noi în sufletul stareţul dela Strahov. Toate acestea va rămâne neşterse în sufletele noastre şi de aceea din prilejul împlinirii a şaptezeci de ani, prin glasul nostru acei ţărani cari au învăţat dela abate taina semnelor scrise ii mulţumesc pentru risipa de dragoste arătată, şi-l asigură că nu vor da uitării sufletul nobil şi prietenul sincer care a fost şi este abatele Zavoral. Suferinţele comune de altă dată, urmărirea aceluiaş ideal, colaborarea şi apropierea faţă de poporul român, de către T. G. Masaryk, şi abatele Zavoral, a închegat adânc în inima poporului român, prietenia noastră cu poporul cehoslovac. Mai mult chiar decât toate tratativele de pas I. M. SIBIANU ABATELE ZAVORAL Teatral Nou «Concurenţii» noua premieră care a avut loc aseară la Teatrul Nou, în faţa unui numeros şi select public, a fost un nou triumf al marelui artist Ludwig Satz. De astă dată genialul actor, ne înfăţişează o nouă mască şi un Subiect ce ese cu totul din comun. Aplauzele şi ovaţiunile care au subliniat tot timpul jocul artiștilor au stabilit hotărât succesul. Este poate pentru prima oară în analele teatrului când o nouă piesă se suprapune succesului celei vechi. niziuni & indiscrefil Tot colonelul C, comandantul unui grup de aviaţie. Colonelul, om bătrân, avea nevastă de 20 de ani. De locuit locuiau acolo la grupul de aviaţie. Lângă locuinţa sa era un teren pentru tennis. Ofiţerii erau oameni cumsecade. De la o vreme a apărut printre ei, însă, un june sublocotenent, elegant până la scandal, fusese mutat aci. Ofiţerul venea la tennis şi... se cam uita la fereastra colonelului. Doamna colonel, la răndu-i privea cam des pe fereastră. Colonelul, de la o vreme, «a prins mişcarea». De aci... persecuţie. — Domnule sublocotenent, prea eşti elegant ! Asta însemnează că eşti risipitor. Că nu eşti echilibrat în cheltueli. Că nu poţi fi om, cumpătat şi serios. — Domnule colonel, am casă. Solda mi-o încasez întreagă. Hainele mi le-am făcut în condiţiuni cât se poate de convenabile. Apoi am părinţi înstăriţi. Sunt singurul lor copil... — Bine, ei, bine.. şi dacă eşti singurul la părinţi?.. — Domnule colonel, îmi trimit părinţii, lunar, câte 10.000 de lei. Am bani. — Bine, domnule... ai bani. Eşti singur la părinţi.. Dar... de ce te uiţi, domnule, la mine pe fereastră Să nu te mai văd îmbrăcat aşa ca, c.v.l.e... Ai înţeles? * Când se pune Românul să bârfească, apoi nu-l întrece nici dracul. Ştiţi care e ultima «ştire» care circulă prin cafenelele şi celelalte agore politice ale Capitalei? Ascultaţi: Cică miliardul jumătate pe care l-am împrumutat acum din Elveţia, e constituit din economiile naţional-ţărăniste (economiile particulare) ale primei guvernări. Şi, ceea ce e mai dureros, e că sunt oameni cari cred serios şi se indignă. Scorpion & Comp. Primul congres al artiştilor instrumentişti La 16 şi 17 ale lunii viitoare va avea loc cel dintâiu congres al «Sindicatului artiştilor instrumentişti din ţară». Desbaterile se vor tine in sala festivă a palatului «Sindicatului ziariştilor din Bucureşti» şi vor începe la 9 dim. Pentru buna rânnduială a congresului, comunicările şi chestiunile de ordin profesional vor trebui anunţate, cu anticipaţie, direct «Sindicatului artiştilor instrumentişti» (str. Mihaiu Vodă, 35 Bucureşti). * Duminecă seara, 17 Sept- cinci stue de instrumentişti vor executa programul unui grandios concert simfonic, sub conducerea maestrului George Georgescu. M. S. Regele a binevoi să patroneze concertul şi să-l onoreze cu augusta Sa prezenţă. Secţia culturală a organizaţiei ofiţerilor poliţieneşti a propus adeziunea ei, pentru un cât mai îmbucurător rezultat: -00X00- spectacolele zilei Teatre TEATRUL CĂRĂBUŞ: Ura Cărăbuş. TEATRUL COLOS: Votaţi Colosul. TEATRUL IZBANDA: Comedia muzicală Mazel-Tow, cu Hyman Prizant. PARCUL OTETELEŞANU: Triumfulveseliei. TEATRUL NOU: Concurenţii. GRADINA TEATRULUI LIEBLICH (Jigniţa) Turneul subretei americane Nelly Casman: „Comedianta" opereta-revistă în 2 acte şi un prolog de d. Steinberg. PARCUL DIANA (Piaţa Brătianu): Zidul morţi. Cinematografe SELECT: In slujba inamicului. CAPITOL: Numai un sărut. FEMINA: Umbre subterane. CORSO: Obraznicul. VOX: Păcatul tinereţii. Seara «Triumful Voxului». BULEVARD-PALACE: «Trei femei şi un diplomat». OMNIA: «Floarea din Cuba» şi «Străzile oraşului». LIDO- Prinţesa carnavalului şi Africa vorbeşte. FORUM: «Anna Christie» şi «Malec Casanova». MARNA: «Nunta cu bucluc» şi Revistă. TOMIS: «Tiranul» şi «Cine ia dragostea în serios». TRIUMF: Tarakanova. VOLTA: «Balul de la Operă» şi «El şi sora lui». MARCONI: «Jeannines, seara artişti. RAHOVA: «Pâinea noastă de toate zilele» şi «Hai să însuram pe Alteţa Sa». AMERICAN: Vei fi ducesa şi Refrenul iubirii. TERRA: Ascensiunea morţii şi Materiul de box Schmeling — Sharkey.