Cuventul, decembrie 1933 (Anul 9, nr. 3090-3118)
1933-12-01 / nr. 3090
1933 Knre usarea dw omnifi pntn Mie la Academia de arte — întâmpinările d-lor Jalea și Verona — '' • ------------------ Sculptorul D. Jalea a cerut miale- ■ natoare torului instrucțiunii să caseze con- ' candidat. Cursul pentru ocuparea catedrei de soulptură de la Academia die arte frumoase din Bucureşti, la Cererea d-sale, d. Jalea spune că nu înţelege să renunţe la dreptul fi- Teao de a concura la această catedră, cu atât mai mult cu cât a fost desemnat să suplinească această catedră de către consiliul profesoral al Academiei. Acolo şi-a format elevii pe cari d-sa spune că nu are dreptul să-i abandoneze. O. Jalea mai arată că acest concurs s’a ţinut în condiţii anormala, ilegale şi cu scopuri inavuabile. Deasemenea d. Artur Verona a cerut casarea acestui concurs, motivând cererea sa prin următoarele consideraţiuni: 1) Doi membrii ai comisiei examini aveau dreptul să judece la catedra de pictură, d. Han fiind sculptor, iar d. Troteanu profesor de artă decorativă. 2) Concursul public cerut de lege n’a fost ţinut după toate regulile. Legea prevede cri lucrările candidaţilor să fie expuse publicului. Or aceste lucrări au fost expuse într’o sală prea mică pentru numărul lucrărilor şi dimensiunile lor, fiind limitat numărul ce putea fi expus, împotriva prescripţiunilor legii. 8) Nu s’au făcut publicaţiile cuvenite. 4) Pronunţarea rezultatului s’a făcut ilegal: legea prevede că: «lucrările să fie arătate in public timp de 8 zile, după care «comisia se va pronunţa». In contradicţie însă cu această prescripţie, comisia s’a pronunţat după două zile. NINGE IN TARA -00-------Au început înzăpezirile în staţiuni Un viscol puternic care s'a deslănţuit Marţi după amiază în regiunea Cerna-Vodă, aducând zăpadă abundentă şi provocând înzăpezirea câtorva ace înspre staţia Saligny. Pe unele porţiuni de linie, zăpada depusă de viscol atinge înălţimea de 15 cm. şi împiedică circulaţia trenurilor. Telegrama staţiei Cerna-Vodă adaugă că viscolul la această regiune continua cu furie şi că pe linia 3-a şi a 4-a nu poate fi primit şi nici expediat vre-un tren de călători sau de marfă. Până la potolirea viscolului, s'a propus anularea tuturor trenurilor de marfă şi petrol, iar trenurile de călători să circule cu dublă tracţiune. Zăpadă de o jumătate de metru la Brăila Bit Al LA 28. — Asupra regiunii noastre a căzut o nbisoare abundentă, în unele locuri zăpada atingând o jumătate metru înălţime. Viscolul puternic, care a suflat incepând de eri după amiază, a făcut mari ravagii în port Circulaţia în judeţ a sistat din cauza troenilor mari de zăpadă. La Iaşi IAŞI, 28. — De azi dimineaţă, o ninsoare abundentă a început să cadă asupra oraşului şi județului nostru ___ Zăpadă mare şi inundaţii la Galaţi GALAŢI 28. — In cursul zilei de până la ora 2 d a, o ploaie torenţială s’a abătut asupra oraşului nostru. In cartierele joase dela periferii unde nu există încă canalizare pentru scurgerea puhoaielor, străzile au fost inundate, făcând aproape cu neputinţă circulaţia pietonilor. ‘ Apoi, ploaia s’a transformat în zăpadă care s'a depus în curând în straturi groase. Trăsurile, maşinile şi tramvele au circulat cu greutate. Deasemeni, numeroase fire telefonice din oraş şi interurbane s’au deranjat, făcând imposibil convorbirile. La Constanţa CONSTANŢA, 28. — începând de azi dela orele 12, o violentă furtună s’a deslănţuit pe mare şi în oraş. După amiază a început să plouă torenţial, iar spre seară a nins. Navigaţia e periclitată. In oraş o parte din circuitele telefonice au fost deranjate. In regiune s’a lăsat frig. Viscol puternic la Giurgiu GIURGIU. 29. — După o ploaie torenţială care a ţinut ori toată ziua, azi noapte a inceput să cadă zăpadă din abundentă. Din cauza viscolului puternic care bântue în judeţ, cea mai mare parte din firmele telefonice au fost distruse, iar comunicaţiile întrerupte cu o parte din comunele din judeţ-Activitatea portului a fost întreruptă. La Buhuşi BUHUŞI 28. — începând de azi dimineaţă, o ninsoare abundentă continuă să cadă asupra oraşului nostru-Câmpul a fost acoperit cu un strat gros de zăpadă. La Dorohoi DOROHOI 28. — Zăpada care a început să cadă azi dimineaţă, a atins până după amiază înălţimea de câţiva centimetri. Temperatura a scăzut în mod simţitor. La Braşov BRAŞOV, 29. — In întreaga regiune a început să ningă intens, zăpada căzută până acum atinge câţiva centimetri. Viscolul suflă ca în toiul iernii. V \- , \ ‘ i'^'-' - -.., ¥ -- ' f -■ Aspect din Cișmigiu în prima zi de zăpadă Cu prilejul morţii Iui fidior Bdmniceanu Comemorarea de la Curtea de Casaţi e al avocaţilor. Deplânge Pierderea unei personalităţi juridice de valoarea celui care a fost prim preşedinte al înaltei curţi. La Înalta Curte de casaţie, sec , tot timpul cât a fost magistrat, ţiuni unite, a avut ori loc o come- căutat să înfrăţiască cele două cor- Râmniceanu,puri de elită, al magistraturei şi morare a lui Victor fost preşedinte al înaltei Instanţe, fost senator de drept, care a decedat în cursul nopţii de eri. A luat cuvântul d. Volanschi, Primul preşedinte al înaltei Curţi, care a relevat meritele defunctului şi rolul pe care l-a jucat ca magistrat şi, apoi, ca preşedinte al supremei instanţe. D. Viforeanu, procuror general la înalta Curte de casaţie, a arătat că prin moartea lui Victor Râmniceanu Justiţia pierde una dinfigurile cele mai proeminente care i-au făcut cinste. In numele Baroului de Ilfov a vorbit de Radu Rosetti. D-sa, vorbind despre meritele defunctului, a arătat că Victor Râmniceanu, îo * Fesivităţile de la Braşov BRAŞOV, 29. — In ziua de 1 Decembrie, vor avea loc mari festivităţi în oraşul nostru. Deoarece atunci se împlinesc şi 70 ani de la moartea lui Andrei Murăşeanu, se va oficia un parastas la biserica sfânta Adormirea, urmat de un pelerinaj. După amiază va avea loc un festival, unde va vorbi de Nicolae Căternac Solemnitatea de la Centrala Caselor Nationale Eri la ora 9 seara, Centrala «Caselor Nationale» a sărbătorit pe profesor Ţiţeica, pentru împlinirea a 60 de ani în viaţă inaugurând în acelaş timp noua sală de conferinţe a instituţiei. Serviciul divin a fost oficiat de părintele protoereu Traian Vintilescu. După serviciul divin a luat cuvântul sărbătoritul de profesor G Ţiţeica. Domnia-sa deschizând şezătoarea Caselor Naţionale a lămurit rostul ei în spiritul tradiţiei româneşti. Rostul şezătoarei este să întărească viaţa spirituală a neamului în făgaşul tradiţional de bunătate şi înţelepciune. Examinând problemele cele mai actuale ale vieţii româneşti, d. profesor Ţiţeica arată că problema cea mai însemnată este revizuirea tratatelor de pace agitată de unguri şi ridicată chiar de parlamentul englez de un grup de parlamentari. Domnia-sa crede că cea mai înaltă datorie a Caselor Naţionale ieste de a adera la Liga antirevizionista. D. general Manolescu, preşedintele Caselor Naţionale adresându-se d-lui profesor Ţiţeica, arată simbolul ce acesta reprezintă pentru ştiinta şi cultura românească. D. profesor Ţiţeica reprezintă pentru Casele Naţionale, spune d-sa, isvorul de energie şi optimism şi apărătorul neclintit al prestigiului drumului urmat de această instituţie. In încheere d. general Manolescu roagă pe d- profesor Ţiţeica să accepte, ca sala de conferinţe şi festivităţi a Centralei Caselor Naţionale să poarte numele de «Sala de festivităţi prof. G. Ţiţeica». Domnia-sa oferă apoi sărbătoritului o statuetă. Au mai luat apoi cuvântul elogiind activitatea d-lui profesor G. Ţiţeica d-nii Scarlat Preajbă, Bazaria, Bilciurescu, Lungulescu, dr. Mihăilescu, Mugur, Raly etc. Sărbătoarea s-a terminat la ora 11-30. CU VAHTHL Studenţi dentişti, constituiţi în bandă de spărgători Câteva capturi senzaţionale ale Siguranţei Arestarea criminalului de la Vadul lui Mihai O spărgătoare in vârsta de opt ani Brigada mobilă a siguranţei generale a statului, condusă de subinspectorul general St. Stratilescu, lucrând după directivele directorului serviciului siguranţei. Eugen Christescu, a făcut în ultimele zile o seamă de capturi din cele mai interesante. Urmărind de multă vreme câţiva indvizi cari operau în Capitală, brigada mobilă a operat câteva arestări importante. E, în primul rând, vorba de o bandă de spărgători a cărei membri, au toţi titluri speciale. In capul acestei bande erau dentiştiiKrulicovski Rudolf şi Şaioviei Bernard originari din Cernăuţi, care şi-au deschis un cabinet dentar în Parcul Titus No. 29. Urmează apoi membrii: Friedman Josef, student la drept, domiciliat in str. Traian No. 54; Roll Jack, student în medicină; Provaciuc Iosef, frizer, și Mének Max, mecanic, în str. Smârdan No. 37. împreună cu alti trei indivizi cari n’au putut fi încă arestat!, cei de mai sus au săvârșit câteva spargeri de care s’a vorbit în ultima vreme. La societatea «Sarep» din strada Arcului 21, şi la birourile «Phillips» din str. Luterană No. 6, au spart cassele de bani dispărând cu întreg conţinutul. FRANTISCH NIKLAS ESTERA WEINTRAUB Au mai spart cassele de fier de la: notarul Calmuschi, dentistul Rosenfeld, societatea «Brutul» şi gimnaziul evreesc din Cernăuţi, de unde, de asemeni au furat toţi banii. Banda a operat şi în alte oraşe din provincie; după mărturisirile spărgătorilor, prada a fost adusă în Capitală, şi împărţită frăţeşte..CRIMINALUL DE LA VALEA LUI MIHAI Tot în Capitală a fost arestat tânărul Weisz Ladislau, care, la 18 Septembrie a asasinat cu 25 lovituri de cuţit pe Sándor Covacs primarul comunei Valea Mihai cărui i-a furat, apoi 40 de mii lei şi un carnet de economii de 260 mii lei. Venit în Capitală, Weiss Ladislau a stat câtăva vreme ascuns. Apoi, crezând că nu va putea fi identificat a eşit la suprafaţă şi a început să se prepare pentru a fugi din ţară, îşi făcea tocmai formele pentru a scoate un paşaport de emigrare, când, agenţii siguranţei sau arestat. La siguranţa generală el a mărturisit crima, arătând amănunţit, cum a procedat. După ce i s-au întocmit actele, a fost trimis sub pază, la parchetul Zalău. Aceeaşi brigadă a arestat în Capitală pe Estera Weintraub, care făcuse parte din banda internaţională de spărgători a lui Edik Wolf, arestată la Cernăuţi. Estera Weintraub rămasă singură în urma arestărei tovarăşilor ei, a venit în Capitală şi s’a îndeletnicit cu alt gen de operaţii — mici escrocherii, furturi mărunte, etc. etc. A fost surprinsă asupra unui furt; la siguranţa statului unde fu identificată, s’a găsit un mandat de arestare emis împotriva ei de parchetul din Iași. E condamnată în lipsă la șase luni închisoare. RAMASITA unei DE ALTE BAN II MAX MENSCH IOSIF PIROVAHCINK 1 -il8j|£ ■&-: qfflp jjr' ' ^ a 8r iaj 1 wSSEPss HESls» HÜ&-' .. 3?*£ 7 • «jfgjjHi _Si ll illî Á■ â* Jfc - ' M Bernard Saiovieî, Rudolf Kru iikovsky și Iosif Friedman O spărgătoare in vârsta de 8 ani! In sfârşit , ultima, şi totodată cea mai senzaţională captură a siguranţei pe ziua de eri, este aceea a unei spărgătoare care nu are mai mult de opt ani! E vorba de o mică cehoslovacă, Charlotta Frantiseh Niklas, care era principala membră a bandei tatălui ei Frantisek Niklas, renumit spărgător international, cunoscut şi căutat de către politiile din Budapesta, Viena, Fraga, etc. etc. Deochiat în marile metropole Niklas s’a relufSvTfii Bucureşti Impremia cu banda compusă exclusiv din membrii familiei sale: în prim rând fetita, Charlotta, soţia Marghita, şi sora acesteia Maria Kugler. . Stabiliţi la Bucureşti, ei au început să opereze, furând în magazinele centrale. Pe urmă Niklas a început spargerile în care s’a dovedit pretutindeni un as în materie. Niklas găurea câte un platou, sau spărgea un ochiu de geam. Introducea înăuntru pe Charlotta care, bine instruită, culegea prada şi era scoasă afară de tatăl ei. In modul acesta au operat la numeroase magazine din Lipscani. Charlotte Niklas — o fetiţă blondă, viorie foarte drăgălaşi — se află şi ea arestată împreună cu familia. A învăţat româneşte, — era înscrisă la şcoală, şi se minunează că nil e lăsată să se ducă la joacă... Sărbătorirea demnitarilor departamentului agriculturii Eri după amiază societatea inginerilor agronomi din România a sărbătorit pe d-nii miniştri G. Ciprianu, Manolescu-Strunga şi M. Negură de la ministerul agriculturii şi domeniilor, cu ocazia încredinţării destinelor departamentului acestor demnitari. La această sărbătorire au participat toţi inginerii agronomi, membri ai societăţii precum şi d-nii: Ionescu-Siseşti şi M. Şerban, foşti miniştri. Au vorbit d-nii Păsăreanu preşedintele societăţii inginerilor agronomi şi Nasta in numele organizaţiunilor oficiale ale corpului agronomic. D. subsecretar de stat Manolescu-Strunga luând cuvântul aduce mulţumiri corpului inginerilor agronomi pentru manifestaţia ce i s’a făcut. D-sa îşi exprimă convingerea că agricultura noastră naţională nu va trăi fără agronomie sau cultura ştiinţifică a câmpului. După ce a mai vorbit d. Mi. Negură care spune că viaţa agronomică trebuie desvoltată, a luat cuvântul d. ministru G. Cipăianu. D-sa îşi exprimă mulţumirea de a fi în mijlocul unor colaboratori preţioşi. Pentru a fi în spiritul vremii şi pentru a da agriculturii noastre o nouă orientare aş vrea — spune d-sa — să asociez în cea mai strânsă şi trainică armonie, experienţa mea îndelungată cu experienţa, pregătirea şi avântul tuturor profesioniştilor cari sunt legaţi de viaţa şi de desvoltarea agriculturii noastre. Urează societăţii inginerilor agronomi şi corpului agronomic spor în frumoasa activitate economică şi propăşirea economiei noastre naţionale. Capitala ARESTAREA UNOR HOŢI D, comisar St. Popescu, a reuşit să aresteze pe Florea Niculescu zis Balneche, pe amanta acestuia Vasilica Nicolau şi pe Tudor Manu, care au săvârşit, în mai puţin de o lună, 11 furturi. MOAŞA CRIMINALA Una din multele moaşe ale cartierului Colentina, Vilma Covaci, operând pe femeia Maria Florea Ion str. Eliade între Vii No. 31, aceasta a încetat din viață. Moaşa a fost arestată. înmormântarea lui Firmin Gemier PARIS 29 (Rador). — Azi dimineaţă , a procedat la ridicarea rămăşiţelor pământeşti ale defunctului Firmăi Gemier. La ceremonie au asistat, între alţii, d-nii Paul Boncour, Laval şi numeroşi amici intimi ai defunctului. Sicriul a fost transportat la gară, de unde, după ce va fi debarcat la Lyon, I Vineri va fi dus la St. Amour in Jura,atru ani închisoare, unde va avea loc bhumaraa. gara. Ciocnire de trenuri In America NEW-YORK 29 (Radar). — In gara Quincy din statul Massachussets, s'au ciocnit două trenuri de persoane. Locomotiva unui tren a fost complect distrusă. Mai multe vagoane au dereiat. Douăzeci de pasageri răniţi au fost transportaţi la spital. condamnarea unui fals medic, deghizat In femeia VARŞOVIA 29 (Rador). Tribunalul din Sicalee a judecat un proces care iese din comun. Un fals medic, care-şi însuşise diploma unei femei, doctoriţă cu specialitate In ginecologie, a exercitat această meserie deghizat în femeie, într’un orăşel de provincie. Cu toate că făcuse câteva greşeli la naşterile unde fusese chemat, falsul medic se bucura de o excelentă reputaţie. Acuzatul a fost condamnat la pa- Două furturi îndrăzneţe in Capitala Bani. Bijuterii. Argint. Acţiuni D. log. Al. Ştefănescu, dintr» general Cristescu No. 2, a reclamat, acum câteva «« organelor poliţieneşti câ a căznit victima unui furt. In lipsa sa de acasă i s’au furat din birou, patru kilograme de argint şi următoarele sume de bani: 1100 franci francezi, 6 lire sterline şi suma de 40.000 lei. Poliţia a lămurit imediat furtul, arestând pe făptaşă , Adela Chicoş, fata bucătăresei din casă. Hoaţa a cheltuit banii cu amantul ei Iancu Iancovici, care fiind complice la furt a fost şi el... confiscat de organele poliţieneşti. c. *. Şi un alt furt care s’ar putea numi şi păţania d-lui inginer Nicolau”, sau „pe cine nu-l laşi să moară, nu te lasă să trăieşti". D. ing. Nicolae Nicolau, din str. Tudor Vladimirescu No. 17 n'a avut ce face într’o zi şi înduioşându-se de soarta tânărului Mihail Uspensky, zis Mişu, din Chişinău, — o veche cunoştinţă — i-a dat adăpost în casa, proprietatea sa, din bulevardul Pake No. 44. Pentru a se revanşa, junele Uspensky a spart un birou şi a furat o casetă in care se aflau bijuterii în valoare de 300 mii lei, suma de 21 mii lei şi un stoc de acţiuni. Hoţul nu prea a avut noroc, căci, după eforturi disperate, când a reuşit să spargă caseta, a constatat că mai are de... distrus încă un compartiment, acela în care se aflau bijuteriile. A renunţat la desăvârşirea operei sale, s-a mulţumit numai cu suma de 11 mii lei, găsită în compartimentul de sus al casetei, și apoi a aruncat caseta într’o cazna, unde a și fost găsită. Hoțul a fost arestat. Inaugurarea Pinacotecii Municipale dri da la ora 4 a avut loc, în prezenţa unui mare număr de intelectuali— pictori, sculptori, medici, avocaţi — inaugurarea pinacotecii municipiului Capitalei, organizată de d. Dem Dobrescu. Se ştie că în urma unui aranjament cu artiştii ţârei, primăria, va cumpăra opere de artă, plătindu-le în rate. La festivitatea inaugurării au participat d-nele Miliţa Pătraşcu Crutescu-Stork, Margareta Sterian, Cerchez, Ella Delavrancea, etc., di-nii O. Argetoianu, fost ministru, Tzigara Samurcaş, Eustatiu Stoenescu, O. Han, Jalea, general Eracle Nicolaani, D. L Niculescu, prim ajutor de primar, Garabet Aslan, primarul sectorului I. A. Enăceanu, inginer șef al municipiului, Chiriac Maciola, șef de serviciu la directia financiară, etc. etc. Pinacoteca este instalată in imobilul general Urseanu din B-dil Galargiu, şi este proprietatea municipiului, căruia i-a fost donat de d-na Urseanu. Cuvântările A luat cuvântul d. P. Iorgulescu- Yor, custodele pinacotecei, care a expus importanţa acestei pinacoteca în opera de civilizare a Capitalei. D. profesor Tzigara Somurcuş, a ţinut să relevă că Statul nu şi-a înţeles totdeauna datoria. In schimb, primarul general, a dat dovada că este un fin intelectual dublat de un pasionat iubitor al artei. D-sa a feliciat pe dom. Dobrescu pentru opera iniţiată. Cuvântarea d-lui Dem. Dobrescu Din puţinele realizări pe cari le-am făcut la primăria Capitalei, mă mândresc mai cu seană cu formarea Muzeului Municipal şi cu Pinacoteca pa care o inaugurăm astăzi. Graţie comitetului muzeului comunal şi cu cheltueli de nimic, am putut scăpa de la petru începuturile civilizaţiunilor născute în jurul Capitalei noastre. Cu devotamentul acestui comitet, am dat pe scurtul timp de trei ani un muzeu onorabil. Cu documentele istorice şi preistorice strânse până astăzi, am putut stabili că noi începem cu aceiaşi fază primitivă, cu care încep toate popoarele lumei. Astăzi inaugurăm Muzeul Artei Plastice. Scopul nostru a fost în primul rând să ajutăm pe artiştii ameninţaţi de grava criză prin care trecem. Demagogia muncitorească care se reduce la vânâtoarea de voturi în clasa cea mai numeroasă, nu se gândeşte de loc că această criză ameninţă mai cu seamă clasa artiştilor pe care trebue să se bazeze tot viitorul nostru în aceste meleaguri. M’am gândit că la sistemul de a plăti operile de artă în rate, primăria Capitalei îşi face pe de o parte datoria de a ajuta pe artistul ameninţat, iar pe de alta reuşeşte să umple golul mare al unui Muzeu de Artă. începuturile artei la noi sunt modeste, ca la toate popoarele începătoare. Celelalte popoare care au avut timpul să dea omenirii o artă perfecţionată au început în acelaş fel ca şi noi. Grecia a dat lumei sculptura, Italia a dat pictura, Franţa peisajul cu Claude Laurian şi Flamanzii cu Paul Patters, Ruysdaal, Hoblema şi alţii. Ţara Românească, care acum 50 de ani nu poate să arate în materie de sculptură decât mulajelevaselor, decât pictura primitivă a ornamentaţiei pe vase, cu care începe pictura întregei omeniri şi decât pictura bisericească moştenită de la pictura inferioară a Bizanţului, astăzi se poate lăuda cu o frumoasă manifestaţie de artă superioară în sculpturii şi pictură. Ar trebui să dăm în acest Muzeu evoluţia sculpturei şi picturei în Ţara Românească. Am dovedit că şi cu aceste arte intrăm în legea evoluţiei generale prin care trece toată omenirea. Am găsi că obiceiul de a colora cu culori vii pastiea primitivă, există şi în noua Caledonie şi în Grecia. Am găsi că perspectiva şi clar-obscurul lipsesc şi în Pictura noastră primitivă, după cum lipsesc la toate popoarele, care trec prin faza noastră. Ca şi la noi, personagiile sunt puse la rând fără nici un relief sau perspectivă. Am găsi şi la noi un oarecare talent de a împerechea culorile în care au excelat chinezii. Am găsi şi la noi începuturile acestei arte în mulajurile bandelor circulare sau neregulate de pe vase colorate uneori în negru sau în alb. Am găsi că şi pictura noastră în apa au preferinţă pentru culoarea roşie, e ca în toată omenirea. Aceste mari manifestaţiuni, la fel în toate părţile lumei, arată că ele sunt un produs natural evit din identitatea de natură a oamenilor şi a fazelor evolutive prin care trece toată lumea şi că nu trebue să recurgem la teoria imitaţiei de care s’a abuzat în explicarea tuturor începuturilor noastre culturale. Este păcat că aceste începuturi ale artei române se pierd în indiferența generală. Se pierde bogatul folklor, toate fenomenele sociale- Se pierde folklorul muzical, juridic, religios, poetic, etc. Am făcut o adresă Institutului Social să strângă resturile acestui folklor în Capitală, pentru a scăpa de pesre începuturile noastre culturale. Sacrificiile pe cari le face comuna sunt mici şi necesare. Criza nu poate să aibă acelaş rezultat la un individ şi la o ţară sau un oraş Pentru că decadenţa unui individ care se primează de artă nu are aceleaşi consecinţe ca peirea artei la un popor. Cum s’a petrecut groaznica nenorociră deli Anina NUMELE VICTIMELOR TIMISOARA, 24. — In legătură cu groaznica nenorocire petrecută în cursul după amiezii de eri la minele «Tomas» cari se găsesc la 5 klm. depărtare de Reşiţa, se mai comunică următoarele: Toti un moment dat, in interorul gaiilor subterane s’a produs o puternică explozie a gazelor. „ Echipele de salvare au reuşit la orele 3 d. a. să scoată 5 cadavre. Alţi 112 minieri ce se aflau în interiorul minei au leşinat din cauza emanaţiilor de gaze. In stare gravă ei au putut fi scoşi la suprafaţă. Medicii le-au dat ajutoarele necesare şi se speră că ei vor scăpa cu viaţă. Cadavrele celor cinci minieri au fost predate familiilor, înmormântarea va avea loc joi, după amiază. Iată numele morţilor: Tobis, Elistambis, Martin, Haţiegan şi Haruţa. Două nenorociri la Galaţi GALAŢI, 29. — Lucrătorul Anton Iuncar, de la uzina de apă, voind să aprindă nişte scamă îmbibată cu motorină, de la un transformator electric, a fost ucis pe loc. Tânărul Ion Munteanu, în etate de 16 ani, trecând pe strada Portului, atingând din greşeală un cablu electric, a fost grav rănit. El a fost transportat la spital. Moartea arhimandritului Ghenadie din Budapesta BUDAPESTA 29 (Rador). — Arhimandritul ortodox român Ghenadie, creatorul Fundației Gojdu, a încetat din viața astăzi la Budapesta, în vârstă de 78 ani. *c