Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-06-08 / nr. 127

ANUL X No. 127 Fondator: cons T. Irimescu Redacția ți Administrația i Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni....................... 300 lei . 6 „■•.•••• 160 . Manuscrisele nepublicate nu se — Înapoiază — Director: L. M. HOSCU Apare zilnic la ora 12 — TELEFON No. 42/3 CONSTANTA Vineri 8 IUNIE 1923 [UNK] UN LEU NUMĂRUL RegionÉil­ul épe Domnul Banu, a rostit un cuvînt impropriu. Nu e vina ministrului ci a literatului dornic de figuri. a Regionalizmul dobrogean, declarat d. Banu, îi e simpatic, pentru ca e o manifestare de naționalizm. Voit’a d-sa sa recunoas­că prin această frază, ca în Dobrogea a găsit mult avînt, multă dragoste, multă rîvnâ, îndrumată spre ridi­carea culturala, morală și națională a sufletelor lo­cuitorilor din teritoriul ro­­mînesc, cuprins între Du­năre și Mare ? Dar oare aceste mani­festări constituesc ele, un regionalizm ? Termenul întrebuințat de d. Banu e inpropriu, regio­nalizmul nu poate fi sim­patic, într’o țară cu dor pentru unitate politica și națională, fiindcă regiona­lizmul implica separatizm, iredentizm chiar, dar nici cînd nu poate fi o mani­festare care sa îndrumeze spre unitate naționala. Se mai poate face dis­tincție între regionalizm și federalizm. Acest din urmă poate dăinui într-un stat unitar din punctul de ve­dere național și politic. Se mai poate vorbi și de des­centralizare sau autonomie administrativa. Noțiunea aceasta, încă, poate sta alături de unitate națională. Dar toate acestea, nu sînt și nu poate fi numite regionalizm, după cum nu poate fi numit regionalizm, și nici chiar simpatic, dorul, apriga sforțare de a se ri­dica pe sine și pe cei de prinprejur; sfînta datorie de a preamări colțul de țară în care t­ă ești și de a face să se reverse mana ocrotirilor asupra institu­țiilor sociale înființate sau dorite în localitatea romî­­nească în care, umăr la u­­măr se muncesc pentru viață. Să se facă prin urmare distincție între destrămare și unire, între regionalizm și patriotizm. Un termen care implică un înțeles aricios, nu poate fi încopoțonat cu califica­tive adormitoare, pentru a arăta tocmai antipodul i­­deii pe care el o repre­zintă. Dobrogenii născuți și fă­cuți, adică autohtonii ca și cei ce au trecut Dunărea și s’au instalat aci, nu sînt regionaliști ci sînt patrioți conduși de un singur gînd; acel al păstrării unității neamului și al granițelor în care traește statul romî­­nesc. Iar dacă în mintea cuiva a încolțit alte gînduri, alte concepții, felul lor de a vedea va putea fi socotit regionalism, dar în nici un caz simpatic. Vorbele au nevoie să fie bine cumpă­nite, înainte de a fi rostite și dacă unui poet îi sînt îngăduite „licențe“, unui om politic sau mare dregător nu i se pot permite flori de știi care schimbînd în­țelesul unui cuvînt, răspîn­­desc noțiuni greșite. «Regionalizmul cel sim­patic» nu poate fi aruncat nici în poezie, în obrazul dobrogenilor. C. Irimescu Netofii de la primărie Din pricina lipsei de apă — și lipsa această se explică prin lipsa de activitate și conștiință a celor de la primărie — toate canalurile colectoare s'au înfun­dat. In urma stăruitoarelor recla­mații, făcute de cei interesați, în fine s’au învrednicit gospoda­rii de la comună să înceapă lu­crul pentru desfundarea canalu­­rilor. Dar, precum toate câte se fac de serviciul tehnic comunal, sânt făcute anapoda și pe ju­mătate, și cu această ocazie s’a putut dovedi neglijenta, nepăsa­rea lipsa de scrupul și pe dea­supra și obrăznicia celor însăr­cinați să desfunde canalurile. Pe str. D. A. Sturza, o echi­pă de lucrători, a săpat o groa­pă largă și adâncă, până la ca­­nalul ce trebuia reparat. Seara la plecare, nimeni nu s’a gândit să așeze o barieră și o lumină într'un felinar, care să arăte trecătorilor primejdia ce­­amenința. In noaptea de Marți spre Miercuri, adică alaltă ori, cea ce trebuia sa se întâmple, s’a în­tâmplat. O trăsură ce venea de la ga­ră, plină cu sezoniști ce se în­dreptau spre hotel, a dat peste groapă și unul din cai a căzut înăuntru. Zadarnic, vecinii cu lămpi în mână și trecători s’au adresat gardistului ca să ceară ajutorul necesar de la pompieri, iar­ păzitorul de noapte nu a văzut că e de datoria sa să in­­tervie. După o muncă de câteva ore, bietul cal a putut fi scos din groapă, zdrelit și rânit. Câtre ziuă, echipa de lucrători, con­dusă de un șef sau supraveghe­tor, a reânceput lucrul, iar la observația unui persoana care­­ locuește în apropiere, șeful a­­­­celei echipe a avut obrăznicia să răspundă: de ce n'ai pus d­ia felinar lângă groapă ? Pe lângă vicurie, trebuia să fie și obrăznicia. Atât timp cât în capul comunei stă un som­noros, iar la serviciul tecnic nn incapabil cu ifos, era natural să se întâmple așa ceva. Rămâne de văzut, însă, dacă vom mai tolera multă vreme încă, pe ioți netoții, acolo unde nu la este locul. notalitățile mi saüații? Locuitorul Dumitru Costache, din satul Satișchioi, s’a prezen­tat ori la radacția ziarului nos­tru și ne-a făcut o plângere cu privire la oarecari brutalități ce le-ar fi avut de suferit, împreu­nă cu soția sa, dela jandarmul plutonier și caporalul din ace­iași comună. Numitul ne-a declarat, că mo­tivând îndeplinirea unui mandat de aducere, agenții forței pub­lice, l-au amenințat cu împușca­rea și au luat cu forța pe soția sa, ținând-o închisă o zi și noapte în care timp au tot bru­talizat-o și înjurat-o. Numai a doua zi, după in­tervențiile sale, i-au dat drumul. Dumitru Costache ne-a arătat și un certificat medical, din care se constată că soția sa prezintă expitatii superficiale și acuză dureri în regiunea fosei iliace. Pentru respectul libertății in­dividuale, rugăm autoritățile in drept, și deschidă o anchetă și de va găsi pe jandarmi vino­vați, să-i pedepsească după cum se cuvine. Doctor B. TATARSKI Boli de nas, gât și urechi — str. Virgiliu No. 1 — Cronica zilei Pădurea —Când­ intri între pădure, descopăre­te. Pădurea e o soci­etate constituită în toată regula, înainte vreme copacii trăiau răsleți și umblau pe pământ ca și celelalte viețuitoare ale Crea­­țiunii. De frica vânturilor și a potopurilor,—precum au făcut și oamenii de teama fiarelor și a semenilor,—pom­ii s’au adunat la­olaltă și au vegetat multă vreme abia mișcându-se de ici până colo, până când ghiarele le-au crescut lungi, lungi de toi de le-au intrat în pământ. Așa a grăit răposatul taica și după ce a mai tras vre-o trei fumuri din lulea, a adăogat: —Pădurea e un Templu al Naturii. Ea închide mii și mii de minuni pentru cel care știe sa vadă. Instinctiv, după 30 de ani, mi-am scos cu evlavie pălăria când am poposit la marginea pădurii din Petroșani. Colea la rădăcina unui stejăr bătrân am văzut eșând dintr’o gaură mică, mică de tot, un șir nesfârșit de opt ori 888888888888S8888888888 și am stat multă vreme de-am privit norodul de furnici la lu­cru. Apoi am Intrat sub umbra co­pacilor. Mesteacănii și fagii își făceau rugăciunea de seară. Un murmur misterios frământa prin ramuri. De-odată îmi segeta pe lângă picioare o șopărlă nouă, nouță și sclipitoare de parcă a­­tuncia eșise din tinicheaua ca ulei verde. Iar sus pe o crean­gă un meșter sticlar batea două ciocănașe pe o bucată de cris­tal curat: pit-palac, pit-palac... Mai departe un grup vesel de domnișoare încinsese un cântec nebun: ț­vid­-țivid­, țividl-divid­... Dar mai disperată decât toate era o tirolezi vestită care arun­ca în văzduh niște triluri pă­trunzătoare de-ar fi crezut că izvorăsc sute de ape prin par­tea locului. Mai spre dreapta porni cu vers deslușit glasul cucului: Cu­­cu, Cu­cu, iar când a contenit am așteptat parcă să bată ceasu: una, două, trei... O fragă ca un sfârc de țâță înțepat cu un vârf de ac, răsă­rea dintr’un buchet de verdeață. O cireașe, ca un strop de sânge, atârna grațios de un fir de ață. Un pepene verde, ca un li­­ghian plin de lichid colorat, se hodinea greoi pe o coastă. Ceva mai încolo un [trecător ceresc vânase probabil într’un lumini și o căldare cu var. O frunză se desprinse și se legăna elegant pe aripa vântu­lui ca o fată care se dă domol în hamac... Și atunci cu mintea m’am dus sus, sus de tot, la Dumnezeu și m’am gândit cu smerenie «Dacă Dumnezeu ar fi fost destul de mic ca să-l put­em cu­noaște, ar însemna că nu e des­tul de mare ca să ne putem în­china lui». Dar pictorul mi-a călcat într-o baligă enormă de vaca și­ a tre­buit să cobor pe pământ. Eșisem din pădure. Ax. Poni Fuziunea sindicatelor muncitorești Muncitorii tuturor sindicate­lor muncitorești ale poru­­lui, în­­trunindu-se la sediul din strada Șt. Mihăileanu, au decis în una­nimitate fuzionarea legală între ele. Astâzi sindicatele se vor întruni pentru facerea formelor necesare. Noul reprezentant sovietic la Cospoli Cospoli 7. — Tovarășul Surutz a fost numit ministru plenipotențiar sovietic în Turcia. 4000 persoane ucise de uragane Cospoli 7. — Din Teheran se anunță că cu­ ocazia ura­ganului din 25 Mai, au fost ucise în Persia peste 4000 de persoane. Cineva se întreba unde-i lanțul de bronz care înconjura pe vremuri statuia lui Ovidiu. L’a pus Virgilică la ceas. e Alte victime ale trăzentelor Ni se comunică din Palaz că, cu ocazia puternicelor descărcări atmosferice de eli, un plutonier și doi sol­dați de la grupul de hidro­­aviație din localitate, au a­­vut de suferit o puternică emoție electrică. Răniții, dintre care unul­­ este în agonie, au fost tran­­­­sportați la spitalul militar­­ din localitate. Furturile din port Noaptea trecută, hoții au spart vagonul colectiv No. 30045 ce staționa pe o liniei de lângă tunel, de unde au furat peste 200 kgr. săpun aparținând fir­mei Marcus Solomon et Co. din București. atacul imitat de la lopata Locuitorii Tudor Stan, Chise­­lița Grigore, Radu Matei, Ion Lungu și Maria Chiselița au fost atacați ori noapte, pe când se aflau pe șoseaua Seimeni— Topalu, de o bandă și de tâlhari înarmați. După ce i-au jefuit de sumele ce le aveau asupra lor, bandiții le a luat și caii de la căruțe, du­pă care au dispărut. Nenorocirea din port Pe când muncitorul Dumitru Bâlea lucra astăzi dimineață la încărcarea unor butoaie la sta­ția de petrol, unul din aceștia scăpând de la macara, l-a lovit în cap, producându-i o gravă leziune. Rănitul a fost trimis la spital. Rencezli „îndrumarea“ Revistă culturală Revista culturală cu caracter pedagogic „îndrumarea“ a eșit de sub tipar zilele acestea, având colectată materia a trei numere întârziate, pe Februarie, Martie și Aprilie. Prin cuprinsul ei, revista mar­chează un progres, care nu poate fi de­cât aplaudat de către ci­titori. Articolul prim, e semnat de colaboratorul nostru Octav Co­­runeanu și tratează problema curei de aer și de soare în școală. Autorul face o incursie în isto­ricul hemioterapiei, menționează efectele bio­chimice ale soare­lui și în special ale razelor ul­­tra­violete, face câteva remarce asupra școalelor în aer liber și termină printr’un apel către pro­fesori, de a pune pe elevi în posibilitate să profite cât mai m­ult, de efectele binefăcătoare s*e aero și helioterapiei. Doctorul Ulieiu, traduce câ­teva versete din Rabindronash- Z’agore. Em. Cociuban anunță «îndru­mările» către cari tinde’] școala, rămânând ca într’un alt­­ număr să le desvolte. Al. Stoian semnează trei ar­ticole : unul cuprinde o serie de constatări și propuneri referi­toare la restul școalei, un al doilea cuprinde note și impresii dîntr’o călătorie în Ardeal, iar în fine al treilea e Un studiu a­­supra curbei „Lațescu” aplicată la salariile corpului didactic. T. Barbu tratează într’un ar­ticol „Muzica la sate" recoman­dând-o cu căldură, iar intr’altul șarjează activitatea asociației județene a corpului didactic. Locot. C. Rotaru analizează problema compatibilității funcți­unii de director de școală cu aceea de revizor școlar. S. Monoiu face un comentariu asupra impozitelor­ ce se aplică băncilor populare și cooperati­velor sătești. G. Georgeanu, Er. Cristea și Ianga complectează cuprinsul cu materie literară și pedagogică. In general revista se prezintă cu un bogat și documentar cu­prins, ce face față bibliografiei constănțene._________________ PIETRIȘ ȘI NISIP de vânzare la Tataia adus la domiciliu PREȚ AVANTAJOS Haosul din Turcia ! Tăiat de tren Situația politică neclarifi­cată.—Datoriile țării.—Ad­miterea în societatea na­țiunilor. Constantinopole 7.— Situația politică din Turcia e cât se poate de confuză. Adunarea națională și-a în­cheiat lucrările și acum urmează să se facă alegeri generale, or­dinare. Pentru că vechea adunare cumulase toate puterile: legis­lativă, executivă și chiar jude­cătorească, acum se fac fel de fel de încălcări ale unei puteri la atribuțiunile alteia și de aci decurg abuzuri peste abuzuri. » In conferința de la Lausanne Ismet Pașa și-a declinat compe­­tința de a-și lua vre-o obligați­une, in cea ce privește plata cupoanelor, împrumuturilor fă­cute de Turcia. In cele din urmă s’a lăsat ca această chestiune să se rezolve după închierea păcii. * Turcia, prin delegații săi de la Lausanne a cerut admiterea ei în societatea națiunilor. Aliații au rămas să se pro­nunțe mai târziu asupra admi­sibilității cererei. Un ordin de zi al ge­neralului Pangalos Atena­­.­ Comandantul ar­matei grecești generalul Panga­los, a dat un ordin de zi către trupele din Tracia, în care se aduce la cunoștință semnarea acordului dintre delegații greci și turci la Laussane și apropi­erea semnării păcii. Generalul exprimându-și sa­tisfacția pentru înlăturarea even­­tualității unui nou război, de­clară în ordinul de zi că acor­dul a fost semnat nerecunos­­cându-se nici dintr’o parte nici de cealaltă învinși. Ordinul cit zl al generalului Pangalo* ter­mină cu un apel la sentimentele patriotice ale soldaților, pe cari îi sfârnește să fie buni cetățeni mâine, când se vor înapoia vetrele lor și când­ vor fi che­la­mați să pue ordinele în interiorul țarei, așa cum au știut să pue ordine la hotarele ei. Tirrii spresc repatrierea metilii li Consfao tigotele Constantinopole 0.­ Auto­ritățile turcești au primit ordin de la guvernul­ din An­gora să oprească repatrie­rea grecilor, cari au părăsit pe timpul războiului Con­­stantinopolul,­aceștia nemai fiind tolerați să locuiască în Turcia. Un control rigu­ros se exercită asupra celor­­ ce debarcă un port, pentru ca nu cumva printre aceștia să se strecoare și cei ce s-au refugiat în­­ străinătate în ultimul timp,­ făcând uz de pașapoarte grecești deși erau supuși otomani. Faptele zilei Fart— D. Elias Spirelli din București, a reclamat poliției, că aseară i s-a furat pe pero­nul gărei un geamantan cu haine și rufurie. —Eri dupa amează d. Socot. Constantinescu însoțit de agen­tul Al. Geaneloni, de la comen­­duirea locală, făcând o razie în port, a arestat un număr de 30 indivizi, dintre cari­ cea mai mare parte dezertori și cari se îndeletniceau în port cu furturi. —Comendu­irea pieței a ares­tat aseară pe individul Popa Toader zis «Tiribomba» dezer­tor din reg. 7 vânători, urmărit de instanțele militare din Brașov. Spargere— Astă-noapte necu­noscuți au spart lacătul atelie­rului de vopsitorie al d-lui Si­mon Spiegler din str. Rahovei No. 41 de unde au sustras o­­biecte în valoare de c­âteva mii de lei. Incendiu.­ Din­"pricina unor scântei provenite­ de la o mașină de cale ferată, s’a aprins aseară o grămadă de erburi uscate din dosul prefecturei de județ. Fo­cul a fost observat la timp și localizat. Vizitați Grădina „GRUBE­R“ la Vii Bătrânul Iacob Șunter de fer din Cogealac, astă noap­­te pe când se afla între li­niile stației Fetești, a fost surprins de un tren ce ma­nevra pe Unii, cari i-a tăiat ambele­ picioare. După­ câteva clipe de chi­nuri, victima a sucombat. Uit* Port Accident.— A fost pansat la infirmeria portului muncitorul Nicola Vanghele care s’a ales cu două degete strivite­ la­­ ma­nipularea unor mărfuri. ” De la S. M. R. — Vaporul „împăratul Traian“ a sosit as­tăzi dimineață din Colpoli, Pireu cu pasageri și mărfuri. Diplomatice.— Adam Cutula vice consul român la Atena a sosit în localitate cu vaporul „împăratul Traian”. Trecerea unei misiuni. — Cu același vapor au sosit în loca­litate căpitanul englez Tom­a Taterfax-Ross și locotenentul Artu­r Gh. A. Russel, însărci­nați cu o misiune militară la București. Reclamație. — Sindicatele u­­nite au reclamat căpităniei por­tului Soc. «Cunard Line», pen­tru neplata unei sume de bani. Export în Turcia.— Vaporul belgian «Marie Louise» a placat «ri pentru Izmir [Turci*] cu un încircumânt de 1850 tone care­­ale și 123 vite. Ciocnirea vaporului „Maid of Athens“ Pe când vaporul «Maid of Athens» sub pavilion englez intrat în port, ori după a­­miază,«venind din Cospoli, vântul violent l-a împins cu putere în spre dana 8, unde s’a ciocnit de cheiu. Magaziile No. 2 și s­ala vasului, au­­ foat avaria­te. Căpitănia portului an­chetează. O acțiune demnă de lăudat într’un articol publicat la zia­rul nostru, s’a­ citat un caz, în care se învinovățea un soldat ce făcea de pază la­­ debarca­derul vasului „King Alexander” pentru cererea de bacșiș. Comandamentul grănicerilor din port, a deschis o anchetă în această direcție și ne-a asi­gurat că va pedepsi p* vinovat de se va dovedi că fac*ia parte din­ corpul său. Luăm act cu satisfacție de spiritul de demnitate ce-l mani­festă comandantul acestui corp și-i transmitem felicitările noa­stre. Dacă pretutindeni s’ar pro­ceda la fel, am putea face să dispară această rușine națională «bacșișul». Cazurile sporadice evident că nu atrag după sine oprobiul asupra întregului corp, dar cu cât ele vor fi mai înfierate, cu atât mai mult se­ va obține o garanție că fondul este bun și pe deasupra,n’au­ venit să se grefeze, de cât manifestațiuni morbide de care trupul se poate ușor degaja. Bulehn Juridic Parchetul Parchetul local a dat jude­­căței pe Ion Meazăru, pentru delictul de furt săvârșit în da­una d-nei Maria Greci din str. Rahovei No. 27. Comisia da încetățeniră Comisia de încetățeniră de pe lângă Curtea de Apel din loca­litate, a recunoscut calitatea de cetățeni români, următorilor locuitori din județul Caliacra: Iordan Petrof Namilă din Cavarna; Idris Mustafa din Dur­van-Iuvasi; Hasan Ibraim din Duranculac; Gospodin Dolef din Enigea; Dumitru Pavlol E­­nigea; Ahmet Eși Ali din Cadl­­ova; Mustafa Iusein Qhiului din Echișcea; Ibram H. K. Mustafa din Echișcea; Zeineb Hagi Crai din Echișcea; Ali. Ali din Theche Panait Becef din Cavarna; Pa­vel Iordanof din Duran Iuvasi. AMIN­9N­ D. ministru “ Sassu, a sosit astăzi dimineața în localitate .Astăzi dimineață la ora 1 Î6 jum. a avut loc la episcopia din localitate un parastas or­ganizat de’societatea cântăreților bisericești filiala Constanța, pen­tru pomenirea membrilor ei, morți In războiul pentru între­girea neamului. La această so­lemnitate a asistat reprezentanții tuturor autorităților civile și mi­litare. Serviciul religios a fost oficiat de protoereul Protopo­­pescu al județului și de preo­tul Gh. Rădulescu, directorul seminarului din orașul nostru. La prânz, a avut loc o masă comună la restaurantul «Capato* După amiază, va avea loc a­­dunarea generală a filialei cân­­ăreților, cu delegații din întreg­udețul, sub preșidenția d­lui Popescu-Pasăran, președintele a­­sociației generale. —Duminică 10 luni*, la ord* 9 seara, va avea loc în sala «Elpis* un concert dat de soc. corală „Cântar** României* fii. Constanța, cu concursul basului L Bu­ttanu de la teatrul De* Champ* Elysées din Paris și al tenorului A. Ștefănescu de la teatrul Liric din Milano. Programul cuprinde soluri din compositorii clasici, ansambluri din Vidu și actul 1 din opereta „Drago*!* de țigan”. — Cu începere de azi va ru­la la cinema Bristol FETE RĂ­PITE «au „Secretele Deșertu­lui» înSji5 mici acte cu­ celebrul detectiv Jimmy Pott. — La Cinema MODERN ru­lează de astăzi Joi 7 Iunie «In faptă cu datorii» film A­­merican de Combay, operă com­plectă.? La sfârșit, o comedie foarte hazlie. —Cu începere de Duminică 3 Iunie va rula la PARCUL ARE­NA GRAND cel mai mare film social L’sissommoir (Otrava Parisului). După celebra scriere a lui Emile Zola, Intre acte trupa de artiști MAROCOCI va juta piesa Hoțul de Vite. —La cinem*,'î Regal rulează impresionata dramă din viața pariziană ORFANUL în 6 mari acte. —Aflăm că lt] concursul de limba română ce s'a dat la București, la societatea culturală «Tinerimea Pomi­nă», a reușit I­a pe toata țara, eleva Constantinescu B. Ana, din Cl. V î­ a a școalei Centrale de­ fete, file* d lui avocat Bucur Constantines­cu din localitate. —Depozitul Berel „Gib“ din Bulev. Independen­ței 3, aduce la cunoș­tință că la cerere ser­­vește'Tia' domiciliul renu­­mita bere «Gib» în sticle — D. Al. Constantinescu inspector­ final solar,­ demisi­onând pe ziua de 1 iunie a. c., face cunoscutfcul va în­cepe să profeseze advocă­­tura. Bluzoul îl are la domici­liul său din Bulevardul Re­gina Maria No. 73, lângă percepția II a statului — S’a deschis:­Parcul Ta­taia — Perla Constanței. — Trecut astăzi sub dfecțiunea cunoscutului restaurator M. Mos­­cu complect renovat, aprovizi­onat cu cele mai bune vinuri siqueururi fine și diferite mărci de șampanie. — Bere zinie proaspătă de București cu ISRB- TAR pescărie în tot momentul proaspătă. Deschis în tot timpul zilei și nopții, orchestra clasică și na­țională sub conducerea renumi­tului maestru N. CHIRIBUȘ. Prețuri modeste—Intrarea liberă înscrieri de firme Jerussimg, comerț, import, ex­port, coloniale și fabrică de că­rămizi în Constanța; Solomon Adler <3k Ștefan Dolingher, soci­etate In nume colectiv pentru paza avutului cetățenesc, în Con­stanța cu emblema ,­Gardianul“ Anton Bedros și Păruși Bancîu magazin de încălțăminte și pie­lărie în Constanța; Neculaa Gravu , Dumitru Atanasi tâm­­plărie și depozit de cherestea la Cernavoda.

Next