Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)

1923-03-28 / nr. 70

ANUL X No. 7® Fondator: COAST. HSSMSSCÜ Redacția fi Administrația Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe !2 luai • 200 lei • 120 . Manuscrisele nepublicate nu s e conimiA A­ero xisti «S Martie 1923 înapoiază DACIA Director: f.. H. MOSCU telep­on" no. 85"! fj”~ — Apare zilnic la ar­a 12­­ j UN LEU NUMĂRUL La Galați se caută un primar. Propunem pe Virgil.... ori pe Traian ... sau fiindcă nu mai trăim pe vremea Romanilor, ci în Romînia, putem trimite pe.... Valahu. Constanța frivolă Balul asociației ziariștilor profesioniști Reamintim cititorilor noștri ca marele bal al asociației zi­­riștilor profesioniști din Dobro-­gea va avea loc, Sâmbătă 31 Martie cu începere de la orele 9 seara în sălile cochet amena­jate ale teatrului *Elpi$*• Comitetul de organizațiune depune o deosebită activitate pentru a asigură un strălucit succes acestui bar, care e­xste­­mat să constitue un mare eve­­niment artistic al sezonului a­­tât prin alegerea și distincția numeroaselor persoane cari și­­au promis participarea, cât și prin caracterul serios care nu va admite nici un defect. Se vor putea urmări că pri­virea măștile cele mai atrăgă­toare, costumele cele m­ai ele­gante, un cotillon ideal, sur­prize și curiozități. Ia antreu va fi un cont rol discret dar strict, ținuta per­soanelor necostumate, îngrijită. Eleganță, fast, entrains. VALUTA Buc. 38.--Leul nostru a co­tat la bursa din Paris 7,35 centime. isprăvile piraților —O localitate invadată de o bandă numeroasă, a fost jefuită— Cotidianul „Stam Mut“ din Cons­­tantinopol anunță: In noaptea de 23-24 Martie, în bezna ce domnea pe mare, un grup de vre-o șase bărci cu­ motor se apropiaza de locali­tatea Eredi un mic orășel situ­­tuat pe țărmul asiatic al Bos­forului. Din șalupe debarcară peste cincizeci pasageri. Câte­va minute apoi, întreaga popu­lație a fost alarmată de împuș­căturile ce răsunau pe străzile orașelului. Nocturnii vizitatori cari nu erau decât o bandă de pirați, atacaseră mai multe locuințe de ale oamenilor bogați și după ce îi jefuiră sa retrăgeau, trăgând focuri de armă asupra polițiști­lor ce îi urmăreau. Pirații au reușit apoi să se facă nevăzuți în largul Bosfo­rului. Comerciant excrocat Nu de multă vreme se prezentă comerciantului Ha­­ralambie Caribitas din lo­calitate, un oarecare, dân­­du-se drept comerciant din Brăila și în casă de la nu­mitul suma de lei 4$25, a­­conto pentru o cantitate de marfă ce urma sa o ex­­­pedieze din Brăila în Con­stanța. Mărfurile întîrziînd sa sosească și d. Cam­biu­s foam­id ca la mijloc este­ o escrocherie, a reclamat fap­tul celor în drept. Aflăm ca excrocul a fost arestat la Brăila. t Din Cobadin Părăsire de domiciliu conju­­­gal.—Soția legitimă a locuitoru­lui Ion C. Popescu dirt Sstul Caciamac, pendinte de Cobadîn, din motive necȘaostite a pără­sit domiciliul conjugal luând cu d-sa și bagajul casei. Cazu­l a fost reclamat par­chetului. Nemulțumiri printre locuitori. —Printre locuitorii cosi unei noa­ste s’® nășcai o vie nemulțumire de fel ul cura s’au făcut arendă­rile pământului de cultură anul acesta. ^ !|| Ce este mai regretabil e fap­tul­ că aproape toți au plătit anticipat aceste terenuri și as­tăzi când cate timpul aratului, parte din ei nu-și cunosc încă iocu­rile arendate, de­oarece ni­meni nu le-a arătat p­e teren. Cu această ocazie se întârzie pe de o parte semănatul, iar pe de alta parte se nasc certuri ba chiar și bârne între săteni. Ei știu atât că au plătit și tre­bie sa ii să dea pământ de cultura. Puțină bună­voință de ar fost din partea celor ce au fost fi însărcinați să facă aceste închi­rieri nu ar fi avut loc nemul­țumirile actuale. V. I. LUPTI extraparlamentară -și­ Hotărârile opoziției — București ■27’."—Comitetul executiv al partidului na­țional s’a întrunit el­ la lo­cuința d-lui Cicco Popp, pentru a lua nouă deciziuni cu privire la lupta extra­parlamentară. La clubul partidului na­țional din calea Victoriei, fruntașii opoziției s’au în­trunit aseară, hotârînd mod definitiv nerecunoaș­ în­terea Constituției. S’a hotârit de asemenea ținerea a trei mari întruniri Duminică 1 Aprilie, în Târ­­goviște, Brăila și Gala­ți. rv?7­xmx9rm’P^ Crima din cartier Muncitorul Victor Ghen­­ghel venind beat din oraș la domicifiul său din strada Lucaci 31, luă la bătaie pe femeia Tudora I. Gastian, gazda sa. La țipetele victimei, a să­rit în ajutor vecinul Niculae Penceșoaie, care izbuti să îndepărteze pentru moment pe agresor. Ghenghel însă, scoțând un cuțit din buzunar se repezi asupra protivnacului său, pe care i tăie grav în mai mul­te părți ale corpului. Criminalul a fost arestat iar victima a fost transpor­­tatat la spitalul comunal spre îngrijire. Arestarea unui dezertor kemalist Siguranța locală a arestat pe individul Iusein Abgeli Memet, originar din comuna Toxor-Pan­­telimon, județul Constanța, de­zertor din armata noastră în a­­nul 1916. Fugind la Constantinopol el a servit în armata turcă iar a­­cum­a în urmă in rândurile sol­daților kemaliști de unde a de­zertat venind în țară, în mod fraudulos. îndrăzneață tâlhărie din Cuiumgiuc , bandă compusă din 50 60 comitagii, jefuiește un sat din județul nostru. In noaptea de 24-25 cor., o puternică bandă de comitagii compusă din 50-60 de bandiți înarmați cu arme și grenade, au atacat satul Cuiumgiuc pendinte de comuna Carvan (județul Con­stanța] și împârțindu-se în ta­­bere au operat simultan, jefuind casele locuitorilor Toader Ivan, Gheorghe State și a factorului rural Popa Nițu, luându-le în­semnate sume de bani, obiecte casnice, etc., de la factor aluat între altele și un pachet conți­nând valori și corespondență. Banda a dispărut fără urme. Naufragiul unei corăbii Călători sosiți­­ din Bur­gas (Bulgaria) aduc știrea ca­ o mare corabie rusească ce avea destinația Bulgaria, a naufragiat spre din pricina furtunei violente pe coastă,, la o depărtare de $ mile spre nord de acel port. Vasul ciocnindu-se de stînci, s’a sfărămat com­plect, fapt care a produs scufundarea. Din echipaj și pasageri, numai­­ inși au­ scăpat cu viața, Proectul de legea al închirierilor Când va fî depus.­ Ce va cuprinde București 27. — Comaisiunea alcătuită pentru întormirea no­ului procet al închirierilor ” pe punctul de a­și termina lucru­­rile. După cât suntem informați, el va fi depus pe biroul senatului în ședința de Marți 3 Aprilie și va cuprinde în linii generale, următoarele dispozițiuni: 1) Se prelungesc pentru 2 ani la un spor care reprezintă de trei ori chiria din 1916, toate contractele în vigoare. 2) Se prelungesc numai pen­tru un an contractele acelor chi­riași cari au un venit mobiliar de peste 250000 lei anual. 3) Sporul de chirie pentru prăvălii se menține aeclas, adică de rinei ori chiria din 1916. 4) Se men­ține prelungirea con­tractelor de în­chiriere pentru bănci, hoteluri și case de comi­sion. Colanul Sărăciei In Camera a fost pus în discuție un proect de lege privitor la zona vamala. Legea aceasta s’a votat în ședința de la 24 Martie, intr’oducîndu-se pentru stre­­­­ieni prohibițiunea de a fi și deveni proprietari de i­­mobile și terenuri cuprinse în zona vamală de 10 ki­lometri. Relațiunea de stat invo­cată pentru această prohi­­bițiune, este fără îndoială grija ca nu cumva streinii intrați în țară cu intenții rele să se stabilească dea­­lungul frontierilor și să lu­creze acolo în­potriva inte­reselor naționale ; sau, so­cotind că unii streini se bucură de averi mari din pricina valutei lor ridicate, ar putea acapara imobilele cu prețuri ridicole. Acest din urmă argument, deși trezește în spiritele xenofobe, mulțumirea șo­vinilor, totuși e slab fiind­că, oprind numai în zona li­beră, vînzârile de imobile la streini, și ne­oprindu-le și în restul țării, măsurat­e pur și simplu un atentat la dreptul de proprietate, o vexațiune, o nedreptate, a­­dusă­ naționalilor cari, din păcate poseda imobile dea­­lungul frontierelor. Rezultatul final al aces­tei dispoziții lovește numai în Romînii, proprietari la graniță, de­oarece imobi­lele lor sînt oare­cum scoa­se din comerț, aplicîndu-se pentru ele, excluderea unei serii de cumpărători, și din­tre cei mai buni platnici. Spun acestea fiindcă, în zona aceea de 10 kilometri, intră și Constanța, atît mai mult, mi se și cu pare o nouă lovitură adusă ora­șului nostru, cu cît, prohi­bițiunea pentru streini de a poseda imobile rurale, există mai de mult în le­gile noastre, prin urmare nu e vorba de a scăpa din primejdia înstrăinării, a li­toralului mării sau a tere­nurilor de la frontieră, în­tru­cît nu sînt orașe pe a­­colo, singurele puncte unde, până azi, și sub regimul legilor existente un strein putea deveni proprietar. Rămîne deci, o enigmă, dispoziția aceasta, mai ales, că nu este prohibit pentru streini, de a locui lîngă fruntarii, lor fiindu-le oprit numai achiziția în plină proprietate. Dacă din punctul vedere național, măsura, ne­fiind generală, ea nu are nici o utilitate obștească; dacă din punctul de vedere eco­nomic, dispoziția aceasta, distruge valoarea imobile­lor și numai a unora ; dacă în ce privește apărarea gra­nițelor, ea e iluzorie, de­oare­ce orice strein, bun sau râu poate închiria case sau terenuri și a se așeza acolo, atunci ce a voit le­giuitorul ? Năluca naționalistă, este ea pricina sau e la mijloc vreun interes particular de satisfăcut ? Nu cumva, exista unde­va proprietăți mari, cu va­lori imense pentru viitor, stăpînite de streini și la care proprietăți rîvnesc u­­nii dintre puternicii zilei, ori amici de ai lor, așa ca Sala „Elpis“ să se poată cumpăra pe ni­mic, în urma legei votate zilele trecute ? Răspunsul logic, nu e decit acesta. Ori incompe­­tența legiuitorilor cari nu știu­, cum să dea o soluție unei chestiuni, ori ani inte­res meschin și necinstit. Din această dilemă nu se poate eși­ Constanța, insă va su­feri. Aci terenurile și imo­bilele se bucurau de urcări continue. De la un leu me­trul pătrat s’a ajuns la mii de lei metrul pătrat. In ziua în care streinii nu vor mai avea dreptul sa cum­­pere, prețurile vor scădea, fiindcă Romînii nu au atî­­tea parale, ori cît de îm­bogățiți de război ar fi ei, iar cumpărătorii solizi sînt numai streinii. Unde e primejdia pentru țară ca un proprietar să nu fie cetățean, unde e pa­guba ? Oare prețul nu in­tră în mîinile Romînilor, oare banul cu care se plă­tește nu e leul românesc, oare dările la stat și mună nu se încasează ca­de la strein ca și de la Re­min ? Mărturisesc ca nu pri­cep, nici teama unora, nici ura altora, nici naționalis­mul xenofob. Imobilizarea bunurilor, scoaterea lor din circulație, este una dintre cele mai mari greșeli economice. Bunurile de mînâ moartă, tind sâ dispară, tocmai din a­­ceastâ pricină. Cu cît un bun trece din mînâ în mîna mai ușor, cu atît i se ridică va­loarea. Regimul dotat, ina­lienabilitatea loturilor mici rurale, sunt tot atît de de­zastruoase din punctul d­e vedere economic. De ce oare puțintică ima­ginație a legiuitorilor, mai introduce încă o categorie de bunuri de mîna moarta, bunurile naționale din zona de 10 kilometri de lingă frontieră ? De ce acest brîu de moarte in jurul țării ? Mister și prostier. Sâmbătă 31 Martie Marele BAL ANUAL al Presei dat de asociația Ziariștilor Profesioniști Pin Port - Hoț prins.—­ A fost prins in­dividul Ion Lefter, pe când în­cerca să transporte în oraș o bucată de pânză furată din ma­gazii. Accident. — Muncitorul Ion Galben a fost pansat la infir­meria portului, fiind rănit ușor la o mână pe când lucra la ma­nipulări de mărfuri. Amendă.— Vama a ameridat cu­ S70Q­­eî pe Ovanes Chîrco­­rian din Silistra, pentru încer­care de a introduce prin con­trabandă, o cantitate de stofe. Hot di trio prins Agenții siguranții au re­ușit să aresteze astă noapte în trenul București«Con­­stanța, pe pungașul de bu­zunare Dumitru Bucur, au­torul unui furt în localitate la d. D. Rizescu. El se în­deletnicea și cu furturile în tren. Doctor B. TATARSKI Boli de nas, gât și urechi str. Virgiliu No. 1 înjunghierea dela Soc. „Româno-Americani* Astănoapte, indivizii Blendea Ion și Blendea Oh, din serviciul societății Româno- Americană, împreuna cu ceferista­ Dumitru Popescu de la cantonul No. 2 a­f­l­â­n­d­u-s­e in curtea so­cietății, au atacat cu toții pe Tom­a Safcenco, tot din servi­ciul societății. Acesta a scos cuțitul pentru a se apăra. Agresorii făcând deasemenea uz de cuțite, toți beligeranții s’au ales cu leziuni Ușoare, în afara de Tom­a care « grav ră­nit în față a fost transportat la spital.. S’a deschis o anchetă. Din Silistra Tâlhăriile se țin lanț. — Pă­durarul Petre Ivan din Șefoana, fiind sa revină pădure?, a fost atacat de ș­apte comitagii, cari i-au luat pușca și 200 Tei. în urmă bandiții Pan legat de un pom și l’au­­ vnns până seara, când dându-i drumul au dispă­rut șî ei. — Locuitorul Mastasip Cara Amet venind de la Silistra îm­preună cu alții doisprezece lo­cuitori din comunele Sarghilar și Saîinîar, au fost atacați de o bandă comitagista, compusă din 5 indivizi, cari le-au luat de la toți suma de 22280 lei, cinci ceasornice de argint turcești, di­ferite cumpărături etc. după ca­­re bandiți au disparut.­­ Locuitorii AH Mustafa și Raia Aii venind ea căruța de la Turtucaia pe șoseaua județeană între comunele Sarghilar și Klose-­ Abdi, au fost atacați de zece bandiți comitagii, cari le-au­ lu­at o sumă de bani, diversa cum­părături, precum și cei doi cai de la căruță, după care au în­cercat să dispară. Străgerii fiind­ însă înednoști­­ințați de către jefuiți, s’au pus imediat în urmărirea bandei pe care ajuingând-o, au silit-o prift­­il’un foc viu de arme să pără­sească caii furați Serbarea de la șc. normala de băeți Duminică seara a avut loc la școala normală de băeți o ser­bare dată în scopul măririi fon­dului de excursii a elevilor. Țîn numeros și select public a luat parte la festival și a a­­plaudat îndelung pe elevii cari s’au distins. Programul a înce­­put cu mai multe corale con­duse de d. profesor Morur*și între acestea a facut o deose­bit de plăcută impresie „Gheor­­ghias* creație propria dîn­ iaru­­­lui. După alte câteva numere s’a jucat comedia in 3 acte a d-lui Victor Eftimiu. «Sfârșitul pă­mântului*. E de remarcat jocul elevilor Cristescu, Petrică și Iacob din cl. IV-a. Conducătorii serbării, d­an­ director al școalei și padagog Oiran, merită toată lauda pen­­miunea depusă. n&m • ifiiTiTiarfttf­'w^iil., friyrsv­ifr« Ordonanțele lansate de gu­vern în Capitală, prin interme­diul prefecților de județ și po­liție­, cu privire la împiedecarea opoziției de a manifesta, și-au fâlfit apariția și în orașul nos­tru. In cuvinte laconice, se atrage atențiunea cetățenilor că nu le e permis de a se întruni în locuri deschise și de a se aduna sau risipi în grupuri mai mari decât doar trei persoane: contrariu, arestare și trimitere înaintea ju­decății. Măsura guvernului, socotim însă, e departe de a preveni manifestațiile—bine înțeles—de ar fi sa se întâmple; ea irita mai mult. S’a dat dovadă fn nenumărate rânduri, câ poporul nostru nu e de loc entuziast; el nu se deda la manifestații ostile de­cât ex­trem de rareori. Devastările, spargerile de gea­muri, dezordinile cu adevărat n’au fost niciodată fractal unei porniri anarhice, isvorâte în fa­langa cetățenilor; ele au fost mai totdeauna efectuate sau pro­vocate de chiar organele de pa­ză a îlitiștei: poliție, siguranță, armată. Și pentru a învedera spusa noastră am putea aminti că in timp ce fascismul dîn Italia a ■»■.«tM.j^rawmhmrVí'TTí'-'-.7ssa«»ag^^~rrinr îngerlunchiat comunismul prin revolta numai și numai a cetă­țenilor, la noi în țară guverna­rea activității comuniste, s’a fă­cut exclusiv prin intermediu­­l forțelor militare și polițienești. De unde in Italia—­de altfel ca și în alte țâri—cetățenii ce vedeau un grav pericol în întinderea co­munismului, s'au pu­s sa asalte­ze tipografiile, casele de lectură și de întrunire a celor ce se in­spirau din ideile răsăritului, la noi, agenții siguranței și solda­ții au fost acei cari au­­ spart, rupt și călcat cu cișmele, orice vestigii de ale comunismului,­­ Astfel stând lucrurile, nu de­vine caraghioasă frica guvernu­lui? Îngrijorarea lui ne evocă : chipul lui Cain care îngrozit de­­ mustrarea de cuget, ridica munți­i în nuna­ i, se închi­dea în cetăți • cu porți de fier, se îngropa în țărână, dar tot ou-șî gâsta liniș­■­tea. Peste tot locul, m­onstruo­­t­zitatea faptului lui i se arăta în­­ fie­ce clipă și contra umbrei ■ care-l urmărea căuta zadarnic t să ridice stavilă după stavilă. • Baricadele ce și se înalță gu­vernul, îl pune într'o postură , ridicolă. Pentru demnitatea 0­ și liniș­­i­tea lui ar face mai bine să se r­astâmpere. I Q. Gorantanu rmtmmt Uti­m. t, mn« mu. Măsuri cari irită Cain al zilelor noastre Faptele sileai Crimă, ori beție?.—A fost gă­sit în strada Decebal, în drep­­tul casei No. 12» cu capul spart și într’un sac de sânge. Indivi­dul­­ cu Anghleaca. El si fost trimis pentru îngrijiri la Spital. Se fac cercetări. Agresiune.—A fost arestat in­dividul Vasile Carusti din str. Mihai Viteazu 68, pentru agre­siune împotriva d-nei V. Helfiu. Spargere.­ O încercare de spargere s’a comis noaptea tre­cută la aldierul de croitorie al d-nei Adela din str. Plevneî. Hoții fiind simțiți au dispărut. EVADAREA UNUI COfg&AMNAT Pe când era dus sub escortă, individul Niculae Hagiu de­­ci din comuna Rasova, condamnat de tribunal pentru furturi, a reușit să bagă. S’au luat măsuri de urmăriri. TBft MSfe Cutt . Vânzări.— Primăria comunei . Constanța a vindut terenuri ce­t munare, următorilor: lui Geor­­­­ghe T. Bucur, cu 1625 lei; Tu­­­dor Bandii cu 1500 lei; Ion Nis­­­tor cu 1500 lei; lancu Cap Roș. 1273 Id . Sanda Vasiliu, 1506­­ lei; Ivanca Vasilescu, 1486 lei; . .Ana Vasilescu, 1486 lei; B. î. ■ I Roman, 6250 lei; Marin Dască­lescu 540 lei; K­. Mmeulm­u , 1580 lei; col. Uică Nicolae, 6250­­ lei; Rifca Iacobescu, 1547 Isi;­­ St. G. Broască, 1950 Iei; Elena , Nicolau, 300 lei; Anastase Ni­­­­colau, 3461 lei; Gh. Mateescu, 1930 lei; Ștefan Bucur, 1386 lei; Vlad Ciuceanu, 1804 lei; Eftor­­ia Negip, 1400 lei. Pin »«amit Poliția organizează serate dansante. — în localul berile! Bragadiru, de către Comisarul E. Marines«­ dela poliția orașului, s’a dat o serată dansantă. Nu suntem de loc împotriva acestai fapt, dar cerem cu stăruință din nou, ca biletele de ii­rare să nu se mai plasese forțat negustori­lor, care sunt revoltați de ase­menea procedee. Nu s’a omis nic! chiar pros­tituatele cărora li s’a dat câte 3-4 bilete da fiecare a 21 tri una!. întrunire amânată.—întrunirea partidului liberal care trebuia să aibă loc Duminică în sala teatru­lui Modern, s,a amânat pentru o dată ulterioară din­­ cauza ne­­sosirei parlamentarilor din Bu­­curești. O destaințire.­­ Unele ziare din Capitală au publicat știrea că cei 17 bandiți arestați de a­­utoritățile bulgare, au fost ex­trădați autorităților noastre și corectați la Bazargic. Desmințim această știre, com tailagîi nefiael în eS extrădați,, iar din sorginte sigura am aflat eă extrădarea va avea loc du­­pa 1 Aprilie a. c. când va in­­­tra în vigoare înțelegerea cu privire la ei redlația trenurilor bulgare și româna pe ambele teritorii, când se va atașa și un vagon-închisoare care va transporta comitagii până la Bazargle. BURSA 28 Martie * 2­ 3 vag. jum­. ovăz cu 445 lei suta de kgr. 2 vag. juni. orz cu 380 lei suta de kgr. 1 vag. porumb cu 410 lei suta. înscrieri de firme La tribunialul îocals"au primit spre înregistrare următoarele firme: Individuale.— Qh. A. Arma­­noglu, manufactura cu gros și «n dBtadl Str. Jupiter 15; Iacob Ian­, idem, idem, strada Griviței 3­; Alesi V. Coletzi hotel «High Liffe* str. Traian 4; Florea L Dobrescu, băcănie și manufac­tură, în RegepcGus; Nicolae L. Munteanu, coloniale în Anadol­­echioi; Nicolae Popascu, mib­e­­calăria Movila­ Techirghiol. OAOm». 26 Martie 1922 186 căruțe cu orz cu 384 lei suta. 20 căruțe rapiță su­b. 540 lci suta de kgr. 116 căruță porumb cu 390 Iei suta de kgr. 37 căruțe ovăz cu 447 Ui suta de kgr. 1 căruță Grâu de t­ cu 350 Iei suta de kgr. S căruț­e răpiți setă. 700 Iei suta de kgr. 1 căruță în cu 1250 Iei suta de kgr. 1 căruță ca­mei cu 460 lei suta kgr. I căruțe fasole cu lei 600 suta kgr. I câruță muștar cu 510 lei suta­ kgr. ________ Informațiuni Duminică dimineață, la or­ele 10 va avea loc o consfătuire a membrilor «Ligii pentru educația ce­tățenească» în sala de fes­­tivalitațe a liceului. Sunt invitați, să ia parte, toți membrii, fiind chestiuni importante de discutat. —Se afirmă ca Constituția va fi promulgată prin­­ apariția în Monitorul Oficial ce va apare Joi.

Next