Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)
1923-10-28 / nr. 248
ANUL A No. 248 Fondator :»• CONST. SESMISCU Redacția și Administrația j .strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 Iar!....... 3001 ®! » 6 a • » . » • » » 160 . Mapu..crisele cemublicate nu r» — la apalasiÉ -Director: L N. M ®SCU TELEFON -No. 42/3 Apare zilnic U* ora 12 - Se va înființa Cazierul judiciar pentru toți cetățenii Romîniei. "Vom avea prin urmare și cetățeni cu danga, numele democrației protestăm. Amorul propiu al condamnaților este jignit. Mulțumim Escelență! Spre sfîrșitul carierii sale de ministru al justiției, după cît se crede, d. Jean Th. Fiorescu, o încheie cu o operă menită să facă vîlva și să-l așeze în pantheonul celor meritoși. De la reforma generală a codului de procedură civilă, datorită d-lui C. Disescu, de la acea a legei judecătoriilor de pace, făcută de d. Toma Șteüan, de la reforma utilă în materie de căsătorii și în acea a gajurilor comerciale, îndeplinită de d. Al. Bădărau; legislatura generală a țării nu a fost luată în considerare de nici un minnstru de justiție, ei mărgininduse să fie simpli șefi ai magistraturii. Azi în fine ni se prezintă un proect practic și judicios, prin reforma unei părți , procedura civilă, făcută în văditul scop de a curma întirzierile, șicanile și pagubele cauzate prin atîtea și atîtea hîrțâloage inutile și formalități complicate. Importanța reformei de azi, constă bine înțeles, în felul de a accelera judecățile. Cea ce ni se pare însă mai important, este schimbarea principiilor de bază. Până acum dreptul de apărare era și este încă de altfel, fiindcă reforma nu e votată, atît de susținut încît el dădea dreptul pîrîților să abuzeze. Azi se pornește după alt principiu . Odată pus în cunoștință pîrii, cel tras la răspundere nu se mai bucură de inerția justiției, ci trebue să se apere efectiv și la vreme. Sentimentalizmul de pănă acum, sprijinitor al pîrîților, cade, și aceștia se vor bucura de un tratament egal cu reclamanții. Mai sunt în dreptul nostru, încă multe inversiuni sentimentale de soiul celei de mai sus. Debitorii, de pipă, se bucură de o protecție înspăimîntătoare, față de creditori, cari își văd dobînzile convenționale scăzute la quantumul legal, iar capitalul periclitat prin fel de fel somațiuni prealabile și forme și termene, fără ca averea pîrîtului debitor să constitue un gaj neînstrăinabil. Va veni vremea, poate, și pentru această reformă. Mai sunt și alte concepții juridice introduse în legile noastre, cari sub cuvînt de protecție, aduc o știrbire capacității și libertății celor protejați. E cazul cu regimul minorilor, emancipaților și mai ales al femeilor. Poate că și pentru aceste reforme va veni momentul înfăptuirii. Pină atunci, sîntem recunoscători de pasul făcut spre progres, cel puțin în procedură. Fără nici o ironie, trebue să mulțumim ministrului de justiție pentru îndrăzneala ce a avut de a rupe cu sentimentalizmul bolnăvicios, gîndindu-se numai la egalitatea dreptății. Mai am cuvînt să găsesc mare importanță în actuala reformă, fiindcă oratoria juridică, adică în cele mai multe cazuri îndrăzneala vorbăriei talentate cade», și este supusă studiului conștiincios, și rece, al memoriilor scrise,n De la artă oratorică, prin reforma de față, avocatura trece la știința juridica pură. Nici o figura retorica nu va mai putea întuneca realitatea și nici clipele de distracție ale judecătorului nu vor putea fi complectate numai de notele grefierului. Procedura scrisă, pregătirea proceselor prin memorii, adunarea temeiurilor juridice și a probelor pentru fapte, din vreme, va lăsa puțin loc pentru discuțiuni orale, adevărate dueluri oratorice în care nu învinge întotdeauna dreptatea și știința, ci gestul, armonia glasului, sau simpatica înfățișare a pledantului. Și iată pentru ce, încă odată, îți mulțumim escelență. C. Irimescu Cronica zilei .Rânduri pentru Ax. Poni Astfel începe drăguța Fatma. Zic „drăguța“ deși nu o cunosc și pentru că știu că toate femeile sunt drăguțe. «Ne-am cunoscut de mult» [se prea poate] „Iți aduci aminte?“ (Ba chiar de loc). „Soarele, eternul solitar, se ducea să se culce“ [Iar noi, eterni imbecili, nu făceam ca el.] „Am contemplat și admirat amândoi apusul* [Numai?] „Te-ai apropiat de mine și mi-ai vorbit“ [Semn de bătrânețe.] „Ah! mi-ai vorbit așa frumos“ (Cine ? eu ?) „Și la urmă mi-ai spus povestea tristă a vieții tale“ [Cu siguranță, eram beat) „După un ceas eram prieteni vechi“ (Vai numai atât]! „Intr’un târziu mi-ai spus: să ne închipuim că suntem într'o catedrală“ [De ce nu în panorama lui madam Braun). „Am stat așa mult timp fără să ne vorbim“ (Că doar destul vorbisem păn’atunci). „Era una din acele ‘nopți când luna plină face parcă punte peste apa mării, punte de sidef“ [trial lovit],de argint, mișcătoare» (Puntea era de argint și de sidef, iar sideful mișca?) «Iar tu cu ochii perduți în zare vorbeai» [Parcă tăcusem]. „Copită, în ochii tei n’au pătruns încă pustiurile vieții“ (De unde puteam eu să știu, Fatma? („Tu încă n'ai plâns cântând» [Că te închidea mama la sanatoriu). «Ai zâmbit în fața oricărui trecător“ (Va să zică te am și insultat) „și când șoaptele lui ți-au fost mai prielnice, cu as tăi mâna ta a primit strângerea mânei lui» (Noroc că nu ai primit altceva]. *Și totuși nu‘ te-am uitat» [oh! îți mulțumesc Fatma], „Spune, îți mai aduci aminte ?“ (Nu soro, ,par el]. Cine să fie oare ? Uite, vezi, îți vine să crezi, așa câteodată, că bafta cade pleașcă pe capul creștinului, ca paramălăiață în gura lui nătârleață. Ca să fiu sincer, scrisoarea lui Fatma m'a mișcat, deși nu sa petrecut nimic din toate cele ce ea înșiră și drept să spun: dacă nu mi-ar fi mirosit o ironie și luare peste picior, ași fi turnat și eu drăguței Fatma o scrisoare cu amurguri cu mări de sidef și punți mișcătoare. Insă, vaii femeile mă îngrozesc, îțeleg femeile „cinstite“... Noi, Vasile, vom merge iarăși Sâmbătă, odată cu băeții de băcănie, la Mișu și acolo vom găsi pe Radu și vom sta la masă cu Renata, pe când ne va cânta Gogu. Ax. Poni P.S. „Te dela benga” scrisese vom face, culegătorul în cronica de eri, a să-l îndrepteze, găsit de cuviință tipărind în litere groase vom face. A.P. scufundarea vaporului „Elfanne“ El urma să sosească la Constanța Agenția Singros din localitate, anunțase la timp sosirea în localitate a vaporului poștal sub pavilion francez „Elfanne“, pentru a îmbarca mărfuri și pasageri pentru porturile europene. Acest vapor tiinde zi noapte din marea Marmara în Marea Neagră, din cețîi de pe mare, s’a pricinanit cu un vapor englez ciocce venea defa Datum. Vaporul „Elianne”, având o gravă spărtură, s’a scufundat imediat. Echipagiul vasului sinistrat a fost îmbarcat pe vaporul englez. Autoritățile maritime din Constantinopol au deschis o anchetă. Rescăderea ciubului „Partidului Poporiștii“ In clădirea hoteluli „Paris" organizații locală a Partidului Poporului“ și-a deschis tot clubul, în preznja unui foarte numeros număr de membri. După vizitarea sălilor, cât se poate de luxos amenajate, prin râvna depusă de d-l Traian Roșculeț, fost ajutor de mar, asistenții s’au întrunit prin sala mare de jocuri, unde d. colonel Gh. Ghenciu, a vorbit despre inaugurarea ce se va juca în curând clubului, cu care ocazie, vor veni în Constanța și Raderi, partidului din București. S’a discutat apoi mai multe chestiuni cu privire la întărirea organizației locale a partidului Poporului și în urmă, întreaga asistență a sărbătorit printr-o agapă, în localul clubului, deschiderea acestuia. Rănirea din strada Carol -j Astă noapte ciripi cetățeni turmentați de băutură, s’au întâlnit în dreptul cârciumei d-lui Vlad Cinceanu din strada Carpl, cu doi soldați, cari se duceau cu bagajele la gară. Bețivii s’au năpustit asupra militarilor, lovindu-i , până ce aceștia au căzut jos întrun lac în sînge. După comiterea, acestei fapte agresorii s-au făcut nevăzuți. Sergentul din post găsind pe cei răniți ,i-a ridicat transportându-i la spital. Cazul se cercetează. Oi» lazargis Scarlatina. — In ultimul timp s’au înregistrat câteva cazuri de scarlatină în orașul nostru, dintre cari unul singur mortal, adică a încetat din viață din cauza acestei periculoase boale, copilul Stefan P. Popovici, fiul lui Petre Popovici, funcționar din localitate. Firme înscrise. — S’au înscris la Tribunalul Caliacra următoarele firme: Coiiu Pavlov, cafenea, Jelia Stoianof, cârciumă, Suliman H. Osman,, cafenea, Teodor Jelez, cafenea și băcănie, Muftar Mustar cafenea și băcănie, Enache V. Tritacof, băcănie, coloniale și manufactură în satul Șabla com. Șabla și Prodan Vălcan Dimof, băcănie și cafenea satul Ceatalari comuna Teke. D’ Arviile. Accidentul din port Pe când Vasile Manescu lucrător ia construcția preia tablă pentru a fi portului tăiată, un deget al mânei stânga a fost sdrobit de mașină. Pentru graiul, credința, cultura și obiceiurile strămoșești Față de interesul tot mai scăzut pe care neamul nostru îl arată, mai ales deîa **opoi încoace, către graiul, credința, cultura și obiceiurile strămoșești, o mână de oameni de bine, cărturari și patrioți, au pus bazele societății «Graiul Românesc“, cu culturale scopul de a reînsufliți dragostea către aceste daruri prețioase, rămase moștenite din străbuni, și de a da o mână de ajutor Românilor, de peste hotare, ca să țină aprinsă forța românismului, «Graiul Românesc“ a răspândit acum de curând un apel, semnat de Mitropolitul Primat, Miron Cristea, doamnele Aslan, Ciumetti, Delavrancea, cea, Filat și de d-nii G. Diman- Antonescu, Batzaria, Bibicescu, Mândrescu și alții, din care extragem următorul fragment scris cu căldura oamenilor de suflet, ce privesc cu îngrijorare la viitorul neamului, temându-se în deosebi, ca Românii râmași în afară de hotarele țârii, sâ nu-și piardă graiul, credința, cultura și obiceiurile strămoșești: Frați Români ! «Grele și nenumărate au fost jertfele, pe cari atât de generos le-ați adus pe altarul Patriei înfăptuind România Mare ! Voi, generație de sacrificii, ați avut fericirea să vedeți împlinit visul, care atâtea veacuri a clocotit încătușat în piepturile părinților și strămoșilor voștri. In această fericire a voastră însă, nu trebue sâ uitați, că nu toți fii, neamului românesc au avut norocul să se bucure de roadele biruinței: dincolo de hotarele României Mari de azi, împrejurările au făcut ca fără vina noastră, nici a lor, sau a popoarelor, în mijlocul cărora trăesc, să rămână numeroși, buni și vrednici frați de ai noștri. Dacă împrejurările ie-au hărăzit altă soartă, o datorie sfântă ne poruncește să le dăm cel puțin hrana sufletească de care au atâta nevoie, pentru ca prin școli și biserici românești, să-și potată păstra graiul și credința strămoșească. Societatea «Graiul Românesc“, și-a luat sarcina de a duce la îndeplinire această misiune, formând puntea de legătură între noi și toți frații noștri din afară de regat. Glasul conștiinței naționale vă cheamă neîntrerupt la datorie față de neam ! Răspundeți chemărei sale cu același avânt generos ca de atătea ori până acum! Voi, care ați adus atâta jertfe Patriei voastre, faceți încă una pentru frații voștri de peste hotare! Veniți cu toții in rândurile noastre! Dați-ne sprijinul vostru moral și material! Inscrieți-vă ca membrii în societatea „Graiul Românesc“, formați filiale, sprijiniți-o din toate puterile voastre și Patria vă va fi încă odată recunoscătoare“. Cuvântul „Graiului Românesc“ va prinde răsunet și în populația orașului nostru ? Așteptăm să vedem întocmită o filială și aci. Poate mai mult ca oriunde se cade aceasta, căci în populația cosmopolită a Constanței se găsesc destul de mulți Macedoneni, Ardeleni și Bănățeni. (P. T.) Orice lămuriri, cereri de înscriere ca membrii sau ofrande se vor adresa la sediul societății culturale „Graiul Românesc“ Pasagiul Comedia Scara B, Etajul II, București. T O. Goruneanu. MESÎIM DN SPARGA108 Brigada de siguranța din localitate a semnalat poliției din Braila că spărgătorul losif Ușer Lupu zis Lupescu, s’ar afla în acea localitate. Eri brigada a fost înștiințată că numitul spărgător a fost prins urmând a fost trimis în localitate unde a comis mai multe furturi. Groaznica nenorocire din port Fochistul vasului «Regele Carol» cade într-un hambar, rămânând mort pe loc. Fochistul Corneliu Popovici de pe vaporul „Regele Carol“, a fost găsit mort aseară la ore? 7, în surul hambarului de mijloc al vasului, având craniul sfărâmat. Nefericitul alunecase pe gura hambarului, căzând de la o Înălțime de 15 metri. Căpitănia portului a deschis o anchetă. Dreptul de aparare Din partea Consilieratului Agricol, primim urmatoarele: Domnule Director, Avem onoarea vă comunica cele ce urmează și vă rugăm să binevoiți a le publica în ziarul de vs. In ziarul Dobrogea Jună No. 239 din 17 Octombrie 1923 și 242 din 20 Octombrie 1923 s’au adus de Un necunoscut și de d. T. Teodorescu din Hasancea anumite acuzați uni serviciului agricol Constanța. Pentru lămurirea opiniei publice din județul Constanța ne permitem a atrage atențiunea tuturor celor interesați ca serviciul agricol fiind organ executiv, procedează conform ordinelor ce primește deja organele superioare, iar cei mulțumiți de felul executării acestei ordine se vor adresa direct Casei centrale a cooperației și împroprietăririi str. Sf. Dumitru No. 2 București la rândul ei va ordona anchete și pedepsirea celor vinovați, în caz de executare greșită și de rea credință a ordinelor sus arătate. Față de cele arâtate mai sus regretăm că nu putem răspunde prin presă atacurilor, eventual oricât de îndreptățite ar fi, și oricâtă revoltă personală am avea contra acelora cari atacă pe nedrept și fără răspundere. Un exemplu de felul cum procedează Casa centală a cooperației și împroprietăririi ne permitem a vă comunica. Copie după ordinul No. 21724 din 31 Martie 1920 către Consilieratul Agricol Constanța. Constatându-se că d. T. Teodorescu administratorul comitetului Hasancea, a comis în această calitate nereguli și abuzuri după cum iese din procesul verbal din 5 Martie a. c. dresat de d. Ralea controlor agronom, avem onoare a vă face cunoscut că demisiunea ce ne-ai prezentat nu se primește și că se distitge pentru ziua de 1 Martie a. c. (1920). Sumele datorite de d-sa se vor reține de acel Considerat, vărsându-se comitetului în contul sumelor luate de d.leodorescu. p. Director, (ss) Mândru p. Șeful serviciului, (ss) Nedescifrabil Asemenea vă comunicăm că această adresă a fost de considerat tuturor trimeasă ziarelor din localitate și Monitorului Oficial al județului Constanța cu rugămintea de a se publica cele arătate mai sus -gratuit. Consilier Agricol, Gh. Asimiovici Șeful cancelariei, D. Alessiu Buletin juridic Parchetul A primit reclardația lui Contantin Ion Manu din comuna Dulgheru prin care spune ca, în urma lovirei ce a avut de suportat păintele său Ion Manu dela Ioniță Șerban și Ion Crstocea în luna Mai, acesta a murit la 24 Octombrie crt., cerând autopsirea cadavrului și constatarea faptului. A deschis acțiune publică contra următorilor:. Melică Gheorghe din Fetești pentru furt de lucruri casnice dela d. inginer Mihailescu dela depoul c. f. i., N. din Constanța str. Mihailopol Dumbrava Roșie 46 pentru înșelăciune. inanțe-Comert - Economie —-----.------1 1 Miwi ■■Kinwrm Cursurile schimbului i BBBBagBaaEggqffiBaK gEgaBsassmagr BSSistasBtsam ț Bursa din Paris de la j 26 Octombrie 1923. CUSUSUL SCHIMBULUI IN STRĂINĂTATE 26 Octombrie 1923 Z U8 rGh Budapesta Piața cerealelor 1 Cereale sosite și vândute la obor. 1 1 căruță cu grâu de toamnă cu 380 lei suta de kgr. 61 căruțe cu orz cu 315 lei suta. 2 căruțe cu in cu 1200 lei suta de kgr. 1 18 căruțe ovăz cu 305 lai j suta de kgr. 11 căruțe rapițâ sem. 780 lei | suta de kgr. 34 căruțe porumb v. cu 380 lei suta de kgr. 76 căruțe porumb nou cu 300 lei suta de kgr. 18 căruțe cu Meiu cu 330 lei suta de kgr. 2 căruțe cu fasole cu 1000 lei suta de kgr. 15 căruțe cu fân cu 140 lei 1 suta de kgr. Operațiuni încheiate prin Bursă. 5 jum vagoane cu orz cu 335 lei suta de kgr. 5 jum vag. porumb nou cu 360- 365 lei suta de kgr. Jum. vag. cu In cu 1270 lei suta de kgr. Piața de pielărie Pe kgr. talpă 130 140 piele , blank 150-200, tóval 190-200, 1 box indigen 45-60 tei (fusul) b... străin 58-72, serfo I-a 63-80 H a 35-78, 111-a 29-32, mesina 200- 230, lak ster’ing 140-150, snc a II-a 95 D5- Pieile brute au scăzut cu 30-40 la sută din preț. Piața colonialelor Zahăr 27-29, orez 17, cafea 60-70, paste făinoase 20-24 măsline 38 48, untdelemn grecesc 60-75, franțuzesc 75-90, sardele portugheze în cutie 14 16, cașcaval 50-56, telemn 40, stafie de sultante 60, negre 30. 27 OCTOMBRIE 1923 Piața lemnăriei Pe metri cubi: rugiărie 1800- 2000, dușumele 2100 2300, tâm?V. ,e 2100, sânduri tombint *"^ " a HDD, cioplituri daâ. 1400, scânduri diverse 1- a 300, il-a 1700, IV-a 1500, șipcărie 1-2 jum. m I. 1500, 3 cm. lungime 1800. Mișcarea portului Vase intrate. — „Capitaln Damian», tank francez deșert dela CospoH. Vase plecate : — «Durostor» român cu 200 tona făină pentru Galați, „Cite de Perone" francez cu 540 tone petrol și benzină pentru Cospos-Pyreu. Arena Praga Romania . . . 8.05 Londra............. 76.80 I' New-York . . . 17.1: ' Germania . ... nt Cinat Belgia..........................86 SO Italia ...... 76.80 Praga..........................necotat Elveția.....................304,75 Viena ...... 24.0 Grecia............................28,50 București 2,65 Berlin 60 Amsterdam 218.50 New-York 5.61 12 Londra 25,22 Paris 32,65 Milano 25.22 k12 Praga 16.55 Budapesta 0.0302 1[2 Belgrad 6.50 Varșovia 0.000150 Viena 00078 3*4 București 336 Belgrad 807 Berlin 085 Budapesta 382 Londra 318.600 Milano 3170 New-York 71.060 Paris 4145 Praga 2090 Varșovia 3.50 Zuerich 12.650 București 97 Berlin 0.02 Paris 1i 50 New-York 19.430 Italia 88Q Praga 578 Belgrad 230 Varșovia 1.60 Londra 88.000 Zuerich 3440 Viena 27.35 Belgrad 40.25 Berlin 0.3 Zuerich 626 Milano 159.50 Paris 206.50 Londra 156.50 New-York 34.70 Viena 4.89 Varșovia 17. Budapesta 187.8 O măsură chibzuită Nu odată, nu de două, ci de nenumărate ori am avut prilejul să dăm curs prin ziarul nostru, plângerilor pe cari cetățenii și în special comercianți, le-au îndreptat împotriva chipului în care se transportă mărfurile-cova, de la magaziile gării, la domiciliu. Pentru a pune capăt speculei ce se făcea de către diferiții intreprinzători da cărăușie, și pentru a curma debandada ce avea loc, autoritațile superioare ale gării, au hotărât să pună la licitație întreprinderea de cantonaj și să o acode aceluia dintre concurenți cari prezintă mai multe garanții morale și muteriale. Sorții au căzut cum nu se poate mai nimerd, asupra ofertei d-lui Aurel Teodorescu, cunoscut întreprinzător. In chipul acesta se rezolvă greaua problemă a transportului mărfurilor de la gară, la destinații. Imediat ce sosește in gară un colet, de către antrepriza d-lui A. Teodorescu, se ridică auzul și se înmânează destinatarului. Dacă acesta acceptă primire, aceiași întreprindere, fără cea mai mică întârziere, posedând zece camioane, transportă marfa la domiciliu. Și toate acestea, pentru impreț redus, stipulat într’un tarri, vizat de autoritățile superioare ale C. F. R. Măsura luată de către gara locală, e cât se poate de chibzuită și n’avem decât s’o felicităm pentru buna inspirație ce a avut-o. Negustor, Procesul contrabandei de pe vaporul „împăratul Traian“ Am anunțat că agenții vămii au descoperit pe bordul vasului „împăratul Traian“ în urma denunțului făcut de marinarul I. Florea zis Ștefan, un balot cu covoare, pe cari călătorul Garabet Istamargian intenționa să le treacă în c ’trabandă. Contraband, știrii doi din complicii săi fiind dați judecăți pe baza legii micuți parceteri după amiază a venit procesul spre judecare, în fața secțiunii întâia a tribunalului Constanța. Tribunalul era compus din u-nii judecători Rusescu și Stănescu, fotoliul ministerului public ocupat de Vărnav, iar apărarea de procuror susținuria de d-nii avocați Al. Gherghel și Seipio Vulcan. După o lungă instrucție orală, avocații apărării au luat cuv Ttul și au reușit prin’o *■ ... ’ r faptelor și prin expu%sa «ariei tentative, să sinnăo centință de ach’tare. Redeschiderea școalei bulgare din Bazargic D. doctor Baccelaros președintele comunității bulgare din Bazargic, in urma intervențiilor făcute de d sa, la ministrul instrucțiunei, a obținut redeschiderea școalei și a gimnaziului bulgar din Bazargic, însă cu predarea materiilor în limba română și cu programul școlilor românești,