Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)

1923-10-28 / nr. 248

ANUL A No. 248 Fondator :»• CONST. SESMISCU Redacția și Administrația j .strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 Iar!....... 300­1 ®! » 6 a • » . » • » » 160 . Mapu.­.crisele cemublicate nu r» — la apalasiÉ -Director: L N. M ®SCU T­ELEFON -No. 42/3 Apare zilnic U* ora 12 -­ Se va înființa Cazierul judiciar pentru toți cetățenii Romîniei. "Vom avea prin urmare și cetățeni cu danga,­­ numele democrației protestăm. Amorul propiu al condamnaților este jignit. Mul­țumim Escelență! Spre sfîrșitul car­ier­ii sale de ministru al justiției, după cît se crede, d. Jean Th. Fiorescu, o încheie cu o o­­peră menită să facă vîlva și să-l așeze în pantheonul celor meritoși. De la reforma generală a codului de procedură ci­vilă, datorită­ d-lui C. Di­­sescu, de la acea a legei judecătoriilor de pace, fă­cută de d. Tom­a Șteüan, de la reforma utilă în ma­terie de căsătorii și în acea a gajurilor comerciale, în­deplinită de d. Al. Bădărau; legislatura generală a țării nu a­ fost luată în consi­derare de nici un m­inn­stru de justiție, ei mărginindu­­se să fie simpli șefi ai ma­gistraturii. Azi în fine ni se prezintă un proect practic și judi­cios, pr­in reforma unei părți , procedura civilă, făcută în văditul scop de a curma întirzierile, șicanile și pagubele cauzate prin atîtea și atîtea hîrțâloage inutile și formalități com­plicate. Importanța reformei de azi, constă bine înțeles, în felul de a accelera­ jude­cățile. Cea ce ni se pare însă mai important, este schimbarea principiilor de bază. Până acum dreptul de apărare era și este încă de altfel, fiindcă reforma nu e votată, atît de susți­nut încît el dădea dreptul pîrîților să abuzeze. Azi se pornește după alt principiu . Odată pus în cunoștință pîrii, cel tras la răspundere nu se mai bucură de inerția justiției, ci trebue să se apere efec­tiv și la vreme. Sentimentalizmul de pănă acum, sprijinitor al pîrîților, cade, și aceștia se vor bu­cura de un tratament egal cu reclamanții. Mai sunt în dreptul nos­tru, încă multe inversiuni sentimentale de soiul celei de mai sus. Debitorii, de pipă, se bucură de o pro­tecție înspăimîntătoare, față de creditori, cari își văd dobînzile convenționale scă­zute la quantum­ul legal, iar capitalul periclitat prin fel de fel somațiuni prea­labile și forme și termene, fără ca averea pîrîtului de­bitor să constitue un gaj neînstrăinabil. Va veni vremea, poate, și pentru această reformă. Mai sunt și alte concep­ții juridice introduse în le­gile noastre, cari sub cu­­vînt de protecție, aduc o știrbire capacității și liber­tății celor protejați. E ca­zul cu regimul minorilor, emancipaților și mai ales al femeilor. Poate că și pentru aces­te reforme va veni momen­tul înfăptuirii. Pină atunci, sîntem re­cunoscători de pasul făcut spre progres, cel puțin în procedură. Fără nici o ironie, trebue să mulțumim ministrului de justiție pentru îndrăz­neala ce a avut de a rupe cu sentimentalizmul bolnă­vicios, gîndindu-se numai la egalitatea dreptății. Mai am cuvînt să găsesc mare importanță în actuala reformă, fiindcă oratoria juridică, adică în cele mai multe cazuri îndrăzneala vorbăriei talentate cade», și este supusă studiului con­știincios, și rece, al memo­riilor scrise,­­n De la artă oratorică, prin reforma de față, avocatura trece la știința juridica pură. Nici o figura retorica nu va mai putea întuneca rea­litatea și nici clipele de distracție ale judecătorului nu vor putea fi­ complec­tate numai de notele gre­fierului. Procedura scrisă, pregă­tirea proceselor prin me­morii, adunarea temeiurilor juridice și a probelor pen­tru fapte, din vreme, va lăsa puțin loc pentru dis­­cuțiuni orale, adevărate du­eluri oratorice în care nu învinge întotdeauna drep­tatea și știința, ci gestul, armonia glasului, sau sim­patica înfățișare a pledan­tului. Și iată pentru ce, încă odată, îți mulțumim esce­­lență. C. Irimescu Cronica zilei .Rânduri pentru Ax. Poni Astfel începe drăguța Fatma. Zic „drăguța“ deși nu o cunosc și pentru că știu că toate feme­ile sunt drăguțe. «Ne-am cunoscut de mult» [se prea poate] „Iți aduci aminte­?“ (Ba chiar de loc). „Soarele, e­­ternul solitar, se ducea să se culce“ [Iar noi, eterni imbecili, nu făceam ca el.] „Am­ contem­plat și admirat amândoi apu­sul* [Numai?] „Te-ai apropiat de mine și mi-ai vorbit“ [Semn de bătrânețe.] „Ah! mi-ai vor­bit așa frumos“ (Cine ? eu ?) „Și la urmă mi-ai spus poves­tea tristă a vieții tale“ [Cu si­guranță, eram beat) „După un ceas eram prieteni vechi“ (Vai numai atât]! „Intr’un târziu mi-ai spus: să ne închipuim că suntem într'o catedrală“ [De ce nu în panorama lui madam Bra­un). „Am stat așa mult timp fără să ne vorbim“ (Că doar destul vorbisem păn’atunci). „Era una din acele ‘nopți când luna plină face parcă punte pes­te apa mării, punte de sidef“ [trial lovit],­­de­­ argint, mișcă­toare» (Puntea era de argint și de sidef, iar sideful mișca?) «Iar tu cu ochii perduți în zare vorbeai» [Parcă tăcusem]. „Co­pită, în ochii tei n’au pătruns încă pustiurile vieții“ (De unde puteam eu să știu, Fatma? („Tu încă n'ai plâns cântând» [Că te închidea mama la sanatoriu). «Ai zâmbit în fața oricărui tre­cător“ (Va să zică te am și in­sultat) „și când șoaptele lui ți-au fost mai prielnice, cu as tăi mâna ta a primit strânge­rea mânei lui» (Noroc că nu ai­ primit altceva]. *Și totuși nu‘ te-am uitat» [oh! îți mulțumesc Fatma], „Spune, îți mai aduci am­inte ?“ (Nu soro, ,par el]. Cine să fie oare ? Uite, vezi, îți vine să crezi, așa câteodată, că bafta cade pleașcă pe capul creștinului, ca para­mălăiață în gura lui nătârleață. Ca să fiu sincer, scrisoarea lui Fatma m'a mișcat, deși nu sa petrecut nimic din toate cele ce ea înșiră și drept să spun: dacă nu mi-ar fi mirosit o iro­nie și luare peste picior, ași fi turnat și eu drăguței Fatma o scrisoare cu amurguri cu mări de sidef și punți mișcătoare. Insă, vaii femeile mă îngro­zesc, îțeleg femeile „cinstite“... Noi, Vasile, vom merge iarăși Sâmbătă, odată cu băeții de băcănie, la Mișu și acolo vom găsi pe Radu și vom sta la masă cu Renata, pe când ne va cânta Gogu. Ax. Poni P.S. „Te dela benga” scrisese v­om face, culegătorul în cro­nica de eri, a să-l îndrepteze, găsit de cuviință tipărind în li­tere groase vom face. A.P. s­cufundarea vaporului „Elfann­e“ El urma să sosească la Constanța Agenția Singros din loca­litate, anunțase la timp so­sirea în localitate a vapo­rului poștal sub pavilion francez „Elfan­ne“, pentru a îmbarca mărfuri și pasa­geri pentru porturile euro­pene. Acest vapor t­iind­e zi noap­te din marea Marmara în Marea Neagră, din cețîi de pe mare, s’a pricina­nit cu un vapor englez cioc­ce venea defa Datum. Vaporul „Elianne”, având o gravă spărtură, s’a scufundat ime­diat. Echipagiul vasului si­nistrat a fost îmbarcat pe vaporul englez. Autoritățile maritime din Constantino­­pol au deschis o anchetă. Rescăderea ciubu­lui „Partidului Poporiș­tii“ In clădirea hotelul­i „Paris" organizații locală a Partidului Poporului“ și-a deschis tot clu­bul, în prez­nja unui foarte numeros număr de membri. După vizitarea sălilor, cât se poate de luxos amenajate, prin râvna depusă de d-l Traian Roșculeț, fost ajutor de mar, asistenții s’au întrunit pri­­n sala mare de jocuri, unde d. colonel Gh. Ghenciu, a vorbit despre inaugurarea ce se va juca în curând clubului, cu care ocazie, vor veni în Constanța și Raderi, partidului din Bucu­rești. S’a discutat apoi mai multe chestiuni cu privire la întărirea organizației locale a partidului Poporului și în urmă, întreaga asistență a sărbătorit printr-o agapă, în localul clubului, des­chiderea acestuia. Rănirea din strada Carol -j Astă noapte ciripi cetă­țeni turmentați de băutură, s’au întâlnit în dreptul câr­­ciumei d-lui Vlad Cincea­­nu din strada Carpl, cu doi soldați, cari se duceau cu bagajele la gară.­­­ Bețivii s’au năpustit a­­supra militarilor, lovindu-i , până ce aceștia au căzut jos întrun lac în sînge. După comiterea­, acestei fapte agresorii s-au făcut nevăzuți. Sergentul din post gă­sind pe cei răniți ,i-a ridi­cat transportându-i la spi­tal. Cazul se cercetează. Oi» lazargis Scarlatina. — In ultimul timp s’au înregistrat câte­­va cazuri de scarlatină în orașul nostru, dintre cari unul singur mortal, adică a încetat din viață d­i­n cauza acestei periculoase boale, copilul Stefan P. Popovici, fiul lui Petre Popovici, funcționar din localitate. Firme înscrise. — S’au în­scris la Tribunalul Caliacra ur­mătoarele firme: Coiiu Pavlov, cafenea, Jelia Stoianof, cârciumă, Suliman H. Osman,, cafenea, Teodor Jelez, cafenea și băcănie, Muftar Mus­­tar cafenea și băcănie, Enache V. Tritacof, băcănie, coloniale și manufactură în satul Șabla com­. Șabla și Prodan Vălcan Dimof, băcănie și cafenea satul Ceatalari comuna Teke. D’ Arviile. Accidentul din port Pe când­ Vasile Manescu lu­crător ia construcția preia tablă pentru a fi portului tăiată, un deget al mânei stânga a fost sdrobit de mașină. Pentru graiul, credința, cul­tura și obiceiurile strămoșești Față de interesul tot mai scăzut pe care neamul nostru îl arată, mai ales deîa **opoi încoace, către graiul, credința, cultura și obiceiurile strămo­șești, o mână de oameni de bine, cărturari și patrioți, au pus bazele societății «Graiul Românesc“, cu culturale scopul de a reînsufliți dragostea către aceste daru­ri prețioase, răma­se moștenite din străbuni, și de a da o mână de ajutor Româ­nilor, de peste hotare, ca să țină aprinsă forța românismului, «Graiul Românesc“ a răspân­dit acum de curând un apel, semnat de Mitropolitul Primat, Miron Cristea, doamnele Aslan, Ciumetti, Delavrancea, cea, Filat și de d-nii G. Diman- Anto­­nescu, Batzaria, Bibicescu, Mândrescu și alții, din care ex­­­­tragem următorul fragment scris cu­ căldura oamenilor de suflet, ce privesc cu îngrijorare la vii­torul neamului, temându-se în deosebi, ca Românii râmași în afară de hotarele țârii, sâ nu-și piardă graiul, credința, cultura și obiceiurile strămo­șești: Frați Români ! «Grele și nenumărate au fost jertfele, pe cari atât de generos le-ați adus pe altarul Patriei în­făptuind România Mare ! Voi, generație de sacrificii, ați avut fericirea să vedeți îm­plinit visul, care atâtea veacuri a clocotit încătușat în pieptu­rile părinților și strămoșilor voștri. In această fericire a voastră însă, nu tr­ebue sâ uitați, că nu toți fii, neamului românesc au avut norocul să se bucure de roadele biruinței: dincolo de hotarele României Mari de azi, împrejurările au făcut ca fără vina noastră, nici a lor, sau a popoarelor, în mijlocul cărora trăesc, să rămână numeroși, buni și vrednici f­r­a­ț­i de ai noștri. Dacă împrejurările ie-au hă­răzit altă soartă, o datorie sfântă ne poruncește să le dăm cel puțin hrana sufletească de care au atâta nevoie, pentru ca prin școli și biserici românești, să-și potată păstra graiul și cre­dința strămoșească. Societatea «Graiul Românesc“, și-a luat sarcina de a duce la îndeplinire această misiune, for­mând puntea de legătură între noi și toți frații noștri din afară de regat. Glasul conștiinței naționale vă cheamă neîntr­erupt la dato­rie față de neam ! Răspundeți chemărei sale cu același avânt generos ca de a­­tătea ori până acum! Voi, care ați adus atâta jert­fe Patriei voastre, faceți încă una pentru frații voștri de pes­te hotare! Veniți cu toții in rândurile noastre! Dați-ne sprijinul vostru mo­ral și material! Inscrieți-vă ca membrii în so­cietatea „Graiul Românesc“, for­mați filiale, sprijiniți-o din toate puterile voastre și Patria vă va fi încă odată recunoscătoare“. Cuvântul „Graiului Româ­nesc“ va prinde răsunet și în populația orașului nostru ? Așteptăm să vedem întocmită o filială și aci. Poate mai mult ca ori­unde se cade aceasta, căci în populația cosmopolită a Con­stanței se găsesc destul de mulți Macedoneni, Ardeleni și Bănă­țeni. (P. T.) Orice lămuriri, cereri de în­scriere ca membrii sau ofrande se vor adresa la sediul societății culturale „Graiul Românesc“ Pasagiul Comedia Scara B, Etajul II, București. T O. Goruneanu. MESÎIM DN­ SPARGA108 Brigada de siguranța din lo­calitate a semnalat poliției din Braila că spărgătorul losif Ușer Lupu zis Lupescu, s’ar afla în acea localitate. Eri brigada a fost înștiințată că numitul spărgător a fost prins urmând a fost trimis în localitate unde a comis mai­­ multe furturi. Groaznica neno­rocire din port Fochistul vasului «Re­gele Carol» cade în­­tr-un hambar, răm­â­­nând mort pe loc. Fochistul Corneliu Popo­­vici de pe vaporul „Regele Carol“, a fost găsit mort a­­seară la ore? 7, în su­rul hambarului de mijloc al va­sului, având craniul sfărâ­mat. Nefericitul alunecase pe gura hambarului, căzând de la o Înălțime de 15 me­tri. Căpitănia portului a des­chis o anchetă. Dreptul de aparare Din partea Consilieratului Agricol, primim urmatoarele: Domnule Director, Avem onoare­a vă comunica cele ce urmează și vă rugăm să binevoiți a le publica în zia­rul de vs. In ziarul Dobrogea Jună No. 239 din 17 Octombrie 1923 și 242 din 20 Octombrie 1923 s’au adus de Un necunoscut și de d. T. Teodorescu din Ha­­sancea anumite acuzați uni ser­viciului agricol Constanța. Pentru lămurirea opiniei pu­blice din județul Constanța ne permitem a atrage atențiunea tuturor celor interesați ca ser­viciul agricol fiind organ exe­cutiv, procedează conform or­dinelor ce primește deja or­ganele superioare, iar cei mul­țumiți de felul executării acestei ordine se vor adresa direct Casei centrale a cooperației și împroprietăririi str. Sf. Du­mitru No. 2 București la rân­dul ei va ordona anchete și pedepsirea celor vinovați, în caz de executare greșită și de rea credință a ordinelor sus a­­rătate. Față de cele arâtate mai sus regretăm că nu putem răspunde prin presă atacurilor, eventual ori­cât de îndreptățite ar fi, și ori­câtă revoltă personală am avea contra acelora cari atacă pe nedrept și fără răspundere. Un exemplu de felul cum procedează Casa centală a coo­perației și împroprietăririi ne permitem a vă comunica. Copie după ordinul No. 21724 din 31 Martie­ 1920 către Consilieratul Agricol Constanța. Constatându-se că d. T. Teo­dorescu administratorul comi­tetului Hasancea, a comis în această calitate nereguli și a­­buzuri după cum iese din pro­cesul verbal din 5 Martie a. c. dresat de d. Ralea controlor agronom, avem onoare a vă face cunoscut că demisiunea ce ne-ai prezentat nu se pri­mește și că se distitge pentru ziua de 1 Martie a. c. (1920). Sumele datorite de d-sa se vor reține de acel Considerat, vărsându-se comitetului în con­­­tul sumelor luate de d.­­l­eo­­dorescu. p. Director, (ss) Mândru p. Șeful serviciului, (ss) Nedescifrabil Asemenea vă comunicăm că această adresă a fost de consid­erat tuturor trimeasă ziarelor din localitate și Monitorului O­­ficial al județului Constanța cu rugămintea de a se publica cele arătate mai sus -gratuit. Consilier Agricol, Gh. Asimiovici Șeful cancelariei, D. Alessiu Buletin juridic Parchetul A primit reclardația lui Con­­tantin Ion Manu din comuna Dulgheru prin care spune ca, în urma lovirei ce a avut de suportat pă­intele său Ion Manu dela Ioniță Șerban și Ion Cr­s­­tocea în luna Mai, acesta a murit la 24 Octombrie crt., cerând autopsirea cadavrului și constatarea faptului. A deschis acțiune publică contra următorilor:. Melică Gheorghe din Fetești pentru furt de lucruri casnice dela d. inginer Mihailescu dela depoul c. f. i., N. din Constanța str. Mihailopol Dumbrava Roșie 46 pentru înșelăciune. inanțe-Comert - Economie —-----.------1 1 Miwi ■■Kinwrm Cursurile schimbului i BBBBagBaaEggqffiBaK gEgaBsassmagr BSSistasBtsam ț Bursa din Paris de la j 26 Octombrie 1923. CUSUSUL SCHIMBULUI IN STRĂINĂTATE 26 Octombrie 1923 Z U­8 r­­­G­h Budapesta Piața cerealelor 1 Cereale sosite și vân­dute la obor. 1 1 căruță cu grâu de toamnă cu 380 lei suta de kgr. 61 căruțe cu orz cu 315 lei suta. 2 căruțe cu in cu­ 1200 lei suta de kgr. 1 18 căruțe ovăz cu 305 lai j suta de kgr. 11 căruțe rapițâ sem. 780 lei | suta de kgr. 34 căruțe porumb v. cu 380 lei suta de kgr.­­ 76 căruțe porumb nou cu 300 lei suta de kgr. 1­8 căruțe cu Meiu cu 330 lei suta de kgr. 2 căruțe cu fasole cu 1000 lei suta de kgr. 15 căruțe cu fân cu 140 lei 1 suta de kgr. Operațiuni încheiate­­ prin Bursă. 5 jum vagoane cu orz cu 335 lei suta de kgr. 5 jum vag. porumb nou cu 360- 365 lei suta de kgr. Jum. vag. cu In cu 1270 lei suta de kgr. Piața de pielărie Pe kgr. talpă 130 140 piele , blank 150-200, tóval 190-200, 1 box indigen 45-60 tei (fusul) b... străin 58-72, serfo I-a 63-80 H­ a 35-78, 111-a 29-32, m­esina 200- 230, lak ster’ing 140-150, snc a II-a 95 D5- Pieile brute au scă­zut cu 30-40 la sută din preț. Piața colonialelor Zahăr 27-29, orez 17, cafea 60-70, paste făinoase 20-24 mă­sline 38 48, untdelemn grecesc 60-75, franțuzesc 75-90, sardele portugheze în cutie 14 16, caș­caval 50-56, telem­n 40, stafie de sultante 60, negre 30. 27 OCTOMBRIE 1923 Piața lemnăriei Pe metri cubi: rugiărie 1800- 2000, dușumele 2100 2300, tâm­­?V. ,e 2100, s­ânduri tombint *"^ " a HDD, cioplituri da­â. 1400, scânduri diverse 1- a 300, il-a 1700, IV-a 1500, șip­­cărie 1-2 jum. m I. 1500, 3 cm. lungime 1800. Mișcarea portului Vase intrate. — „Capitaln Damian», tank francez deșert dela CospoH. Vase plecate : — «Durostor» român cu 200 tona făină pentru Galați, „Cite de Perone" francez cu 540 tone petrol și benzină pentru Cospos­-Pyreu. A­r­e­n­a Praga Romania . . . 8.05 Londra............. 76.80 I'­ New-York . . . 17.1: ' Germania . ... nt Cinat Belgia..........................86 SO Italia ...... 76.80 Praga..........................ne­cotat Elveția.....................304,75 Viena ...... 24.0 Grecia............................28,50 București 2,65 Berlin 60 Amsterdam 218.50 New-York 5.61 1­2 Londra 25,22 Paris 32,65 Milano 25.22 k12 Praga 16.55 Budapesta 0.0302 1[2 Belgrad 6.50 Varșovia 0.000150 Viena 0­0078 3*4 București 336 Belgrad 807 Berlin 085 Budapesta 382­ Londra 318.600 Milano 3170 New-York 71.060 Paris 4145 Praga 2090 Varșovia 3.50 Zuerich 12.650 București 97 Berlin 0.02 Paris 1i 50 New-York 19.430 Italia 88Q Praga 578 Belgrad 230 Varșovia 1.60 Londra 88.000 Zuerich 3440 Viena 27.35 Belgrad 40.25 Berlin 0.3 Zuerich 626 Milano 159.50 Paris 206.50 Londra 156.50 New-York 34.70 Viena 4.89 Varșovia 17. Budapesta 18­7.8 O măsură chibzuită Nu odată, nu de două, ci de nenumărate ori am avut prile­jul să dăm curs prin ziarul no­stru, plângerilor pe cari cetățe­nii și în special comercianți, le-au îndreptat împotriva chi­pului în care se transportă măr­­furile-co­va, de la magaziile gă­­rii, la domiciliu. Pentru a pune capăt speculei ce se făcea de către diferiții in­­treprinzăto­ri da cărăușie, și pen­tru a curma­­ debandada ce avea loc, autoritațile superioare ale gării, au hotărât să pună la licitație întreprinderea de canto­­naj și să o aco­de aceluia din­tre concurenți cari prezintă mai multe garanții morale și mute­­riale. Sorții au căzut cum nu se poate mai nimerd, asupra ofer­tei d-lui Aurel Teodorescu, cu­noscut întreprinzător. In chipul acesta se rezolvă greaua problemă a transportu­lui mărfurilor de la gară, la des­tinații. Imediat ce sosește in gară un colet, de către antrepriza d-lui A. Teodorescu, se ridică a­uzul și se înmânează d­estinatarului. Dacă acesta acceptă primire­, aceiași întreprindere, fără cea mai mică întârziere, posedând zece camioane, transportă mar­fa la domiciliu. Și toate acest­ea, pentru im­preț redus, stipulat într’un tarri, vizat de autoritățile superioare ale C. F. R. Măsura luată de către gara locală, e cât se poate de chib­zuită și n’avem de­cât s’o feli­cităm pentru buna inspirație ce a avut-o. Negustor, Procesul contrabandei de pe vaporul „împăra­tul Traian“ Am anunțat că agenții vămii au descoperit pe bordul vasu­lui „împăratul Traian“ în urma denunțului făcut de marinarul I. Florea zis Ștefan, un balot cu covoare, pe cari călătorul Garabet Istamargian intenționa să le treacă în c ’trabandă. Contraband, știri­i doi din complicii săi fiind dați judecăț­i pe baza legii micu­ți par­cet­eri după amiază a venit proce­sul spre judecare­, în fața sec­țiunii întâia a tribunalului Con­stanța. Tribunalul era compus din­­ u-nii judecători Rusescu și Stănescu, fotoliul ministerului public ocupat de Vărnav, iar apărarea de procuror susținuria de d-nii avocați Al. Gherghel și Seipio Vulcan. După o lungă instrucție o­­rală, avocații apărării au luat cuv­ Ttul și au reușit prin­’o *■ ... ’ r faptelor și prin expu­%­sa «ariei tentative­, să sinnă­­o centință de ach’tare. Redeschiderea școalei bulgare din Bazargic D. doctor Baccelaros preșe­­dintele comunității bulgare di­n Bazargic, in urma intervențiilor făcute de d sa, la ministrul instrucțiunei, a obținut redes­chiderea școalei și a gimnaziu­lui bulgar din Bazargic, însă cu predarea materiilor în limba română și cu programul școlilor românești,

Next