Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)
1923-09-15 / nr. 211
ANUL K NO. .211 Fondator: CONST. IRI MIHU Redacția si Administrația i strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 lari...................... 300 lei . 6 .......................160 . Manuscrisele nepublicate nu au — la apoiană — tELEFON NO. 42/3 CONSTANȚA Sâmbătă 15 SEPTEMBRIE 1923 Director: L. M. MOLCU - Apare zilnic la ora 12 — 11 M leu numărul Ziarele anunță iminenta remaniere a guvernului. La Constanța, a început în pușcarea porcilor. Acțiunile îndrăznețe nu pot scăpa de sancțiuni Conflictul italo-grec, la o întorsătură curioasă. Era evident că Italia urmărea ocupațiuni teritoriale și că a găsit prilejul cel mai bun, clipa în care membrii misiunii Tellini, au fost asasinați la Santi Quaranta. Era de așteptat ca toate puterile setoase de pace să intervină pentru aplanarea conflictului. Era, de asemeni, de prevăzut ca Grecia, istovita de război și lupte intestine să nu stea în cumpănă și sa accepte judecata Națiunilor, făgăduind să execute totul și toate ce i se vor dictă. Era neîndoios că, odată satisfacția primită, Italia va reveni asupra necugetatului său act politic, ocuparea Corfului, și că va recunoaște până la urma că nu poate ocupa indefinit teritoriile grecești. Se pare însă, că logica tuturor nu e pe placul Italiei și acum a găsit un nou pretext de a-și perpetua agresiunea. Răspunsul acestei mari puteri, la nota plină de curtoazie a conferinței ambasadorilor și prin care i se cerea Italiei sa precizeze condițiunile de evacuare a insulei Corfu, e menit sa minuneze și sa umple de grijă pe cei mai optimiști. Cînd ancheta asupra asasinatului va da satisfacția deplină, atunci Italia va părăsi Corfu , iar măsurile de întărire ale ocupației și pregătirile militare italienești, ne arata ca oricînd și oricum se va termina acea anchetă, Italia va cuta să răspundă „nu sunt satisfăcută“. E prea mult ; e prea îndrăzneț acest sistem. El nu va putea duce la roadele dorite de actualul conducător al Italiei. Nu va fi popor care să nu se revolte în fața acestui procedeu și e de mirare că puterile mari și mici îngăduie, fără a reacționa, sa se petreacă acum gesturi de așa natură. Vrea Italia să se războiască, vrea dînsa să se lupte cu Grecia și cu Sîrbia? Vrea acest popor sa cuprindă lumea din jurul său, să întroneze din nou politica imperialista a Romanilor ? Vrea Italia, pentru un petec de pămînt sau un orășel cu nume italienesc să aprindă focul în Europa ? Ce concepții și ce veleități nepotrivite cu timpurile și cu noile idei ! Sau se știe, însă, că în fața primejdiei, acei cari au știut să înfrîngă pe cuceritorul teuton, vor ști să îngenunche și pe cuceritorul neoroman, începuse lumea să admire renașterea poporului italian. Era o rază de lumina splendida, care străbatea haosul de întuneric, destrăbălare și mișelie, începe lumea însă, să vadă, că lumina s’a întinat cu toate aceasta cusururile pe care le-a combătut, și le-a doborît, pentru a și le apropria. E o rușine a veacului, cea ce se pregătește. I C. Ilimeseit Anchetele noastre Mini ilt saHtate al nasolii Personalul bugetar — Câți măturători funcționează — De ce nu se poate curata orașul. — Cu cât este plătit personalul. — Ce măsuri sânt necesare de luat pentru o bună funcționare a acestui serviciu Nu e om care să nu se revolte la priveliștea murdară pe care o înfățișează orașul Constanța. Articolelele d-lui Gr. Roșu ajutor de primar, sunt încă în mintea cititorilor noștri. Ar putea fi mai bine, scrie d-sa și înboldește și pe să-și dea osteneala ca cetățeni să nu murdărească târgul, aruncând în neștire gunoaiele, care unde apucă. Are dreptate d. Roșu; și noi credem că vina cea mare e a locuitorilor, dar nu mai puțină vină are și administrația comunală. . Am făcut o anchetă la serviciul de salubritate a orașului și am putut constata neputința în care se sbate. Lăsăm de o parte învinuirile ce s'ar putea aduce șefului acelui serviciu, pentru a recunoaște că și el e cu mâinele legate. După state, personalul serviciului ar trebui să se ridice la 100 de inși, în realitate funcționează numai 70. Sunt 8 grajduri, patru de zi, patru de noaptea, un gardian de zi și un gardian de noapte, 20 de furgonari, și 40 de măturători de stradă. Dintre cei 20 de furgonari, fac serviciul efectiv cu furgoanele, numai 10, fiindcă 5 sunt detașate la serviciul sanitar, uzina de la Hinog, Caragea-dermen, și cu aprovizionarea materialelor, iar alți cinci sunt vizitii, trei la doctorii de oraș și veterinari și doi la serviciul tehnic. Cu măturătorii de stradă, se petrec lucrurile la fel, din 40 de inși, își fac serviciul efectiv numai 30, fiindcă opt oameni stau pe la piețe, unul este ajutor lemnar și altul ajutor feral. Prin urmare personalul este absolut insuficient. Dar pe lângă asta nici salariile nu sunt suficiente, deoarece un om primește intre 25 și 35 lei pe zi. Și fără a face demagogizm, trebue să recunoaștem că munca cerută e supraomenească. Lucrul începe la ora unu din noapte și durează 16 ore fără întrerupere. Carele de gunoi, fac câte 6 curse pe zi, iar de la abonați se adună zilnic aproximativ câte 6 vagoane de gunnoi. E o adevărată supraproducție și cu drept cuvânt cetățenii Constanței sunt invitați să fie mai grijulii. Pentru a remedia, însă, și a readuce serviciul acesta la o situație mai bună și prin urmare mai util obștiei; ar trebui ridicat numărul personalului la cel puțin 200 de inși, ar trebui utilat cum trebuie, fiindcă cu două mături mecanice, cârpăcite, nu se poate face multă treabă; ar trebui crematării, pentru a evita acumularea gunoaielor și perderea de timp cu căratul lor la prea mari dinstante. Așa cum este utilat serviciul, cu toată bunavoința cetățenilor, tot niu se va putea obține un rezultat mulțumitor. Cronica zilei Rugăminte... poștală Am primit o c. p. misterioasă cu următorul conținut, în limba franceză: •Noroci Copiază și trimite aceasta la 9 persoane cărora le dorești binele. Lanțul a fost început de un ofițer american și trebue să facă înconjurul lumii. Nu rupeți lanțul căci se va întâmpla nenorocire aceluia ce l va întrerupe. Expediază lista aceasta în termen de 24 ore și după 9 zile ți se va împlini o mare fericire. Mergi surâzând în anul 1923.[... Foarte frumos / D-vs cunoașteți cât suntem de slabi și superstițioși. Dar cine a inventat această... șmecherie ? Nu căutați. Sunt sigur că nu veți ghici. Vă voi lumina eu ! Autorul este însuși ministrul finanțelor. D-l Vintilă Brătianu a găsit un mijloc ingenios de a plăti datoriile enorme ale Statului fără a mai recurge la noi dări... sau la sporirea celor vechi. De multă vreme s’a spus că vistiernicul țării lucrează la un nou «sistem». De fapt d-sa a scris în ultimele luni 9.000 de c. p. cu textul de mai sus, căruia i-a dat grai străin pentru a nu da de bănuit. Ce se întâmplă ? Din 9.000 de suflete, cel puțin 8.000 sunt superstițioase... O nenorocire ? Doamne ferește... Dar și o fericire! oferim... Aceasta face ca în Fazi 8.000 c. p. a 50 bani, plus 8000 timbre de ajutor a 10 bani sunt vândute de R. M. S. In ziua a doua, înmulțiți pe 8 cu 8 și veți găsi 16.000 c. p. a 50 bani, plus 16.000 timbre de ajutor a 10 bani. In ziua a treia 160.000 c. p. a 50 bani, plus 160.000 timbre de ajutor a zece bani. In ziua a patra 1.600.000 c. p. și 1.600.000 timbre. In ziua a cincea 16.000.000 c. p. și 16.000 000 timbre. In ziua a șeasea 1.600.000.000 c. p. și 1.600 000.000 timbre. In momentul când punem sub presă aceste rânduri, budgetul statului are un excedent de 9.600.000.000 lei. Peste șase zile, surplusul va fi alte de 756 miliarde, ș. m. d. Acest «truc» merita să fie scos în vileag, odată cu prinosul laudelor noastre la adresa genialului inventator. O îndoială totuși ne roade sufletul: banii fi vor care întrebuințați la astuparea găurilor sacului budgetar. Istoria va vorbi, iar noi vom face... de teamă să nu se curoșască literele. Ex. Poni EVACUAREA Constantinopolului Constantinopol 14. — Evacuarea Constantinopolui de trupele aliate continuă. Tot materialul de război aflat la Dardanele și San Stefano a fost îmbarcat, împrejurimile Constantinopolului au fost evacuate de trupele aliate cari s-au concentrat la Dardanele de unde se vor îmbarca. Generalul Harrington, înaltul comisar britanic va părăsi Constantinopolul în cursul acestei săptămâni. Patriarhhatul a reluat relațiile cu guvernul turc Constantinopol 14.Patriarhhatul ecumenic din Constantinopol a reluat relațiile oficiale cu guvernul turc, care însă a cerut ca să se clarifice în cel mai scurt timp situația patriarhhate Meletie, actualmente retras la Sfântul Munte. IBMwrtM £^ii Mfe7wÍM15ÍMMig«B«aMl«E1535ijraS^ Nu cei bogați sunt și cei mai darnici Am înregistrat, este câtăva vreme, gestul larg al d lui Chirițescu, care a donat A. S. R. Principesa Ileana 10 vagoane de piatră pentru construcția unui ospiciu de tuberculoși. Azi acelaș C. Chirițescu, auzind de începerea clădirii liceului din Constanța, a oferit comitetului școlar pentru clădirea liceului, un vagon de var și cinci agoane de pietriș. Ii cunoaștem cu toții pe d. Chirițescu și știm că nu e un milionar, de aceea daniile d-sale ne apar așa precum sunt în realitate, sacrificii însemnate. In fața acestui fel de a fi, trebue să ne închinăm și să recunoaștem că d. C. Chiricescu e un adevărat filantrop și ceia ce e și mai rar, un veritabil patriot., In tăcere, omul acesta, muncește și tot ce adună, într'o bună zi, găsește putința de a face o faptă mare dându-și câștigul în folosul obștii. Alături de nou comitetul școlar, pentru clâdirea liceului din Constanța aduce cele mai călduroase mulțumiri, d-lui C. Chirițescu, a cărui nume să sperăm alături de multe alte nume de filantropi, va fi binecuvântat de viitoarele generații de școlari. Promisiuni Este mai bine de un an, prin luna August 1922,exact la 28 August, primarul orașului Constanța acordând un interview ziarului „Argus“ face căteva declarațiuni importante relativ la gospodăria comunală. Vorbește primarul nostru de apă, de lumină, de Tranwaiu și făgăduește că în cursul anului se va dubla conducta de la Hinog până la Constanța, astfel ca să se dubleze și debitul zilnic de la 7800 m. c. la 14000 m. c. de apă, necesari unei populatiuni de peste 65000 de locuitori. Mai vorbește primarul nostru despre lumina elecrică și făgăduește că în cursul anului, după repararea uzinei electrice, să concesioneze luminatul și tranvaiul. A trecut anul, suntem în luna a doua a altui an și nu s’a văzut nimic înfăptuit. Budgetul a crescut la 40 de milioane, nu a rămas la 29 milioane, cu care spera primarul să înfăptuiască făgăduelile. De ce oare merg lucrurile anapoda, ca racul și din rău nu mai rău? Departe de a mări debitul apei, prin dublarea conductei, orașul Constanta, nu are nici Ce avea înainte, când e sorbul prea scurt, când nu-i combustibil, când dă greș mașinăria. Departe de a avea uzina electrică reparată și lumina repartizată după cum trebuie, abia lucesc niște opaie prin casele oamenilor. Am cerut mereu lămuriri asupra lucrărilor și întreprinderilor comunale spre a putea judeca fără părtinire, dacă înprejurările sunt neprielnice, sau oamenii sunt vinovați. Nu am primit răspunsul niciodată. Am fi dorit să știm unde s’au dus, ori se duc banii comunali, dacă nu se înfăptuește nimic. Ni s’a vorbit de școli, biserici, pavaje și reparațiuni la uzine. Toate acestea par că sunt legende. Toate sunt numai promisiuni. „Dacia“ în județ ALACAP Incendiu. — Un incendiu a distrus recolta de orz și ovăz a d-lor Gh. lonescu și Memet Mustafa. Pagubele se ridică la 200000 lei. PARTELIMON. Incendiu. — O șiră de paie și două de fân ale locuitorului Marin Mocanu au fost consumate de un incendiu. COGEALAC Furt. — Indivizi rămași necunoscuți, s’au introdus prin spargere în locuința locuitorului Vasile Ciurea, furând 3 inele de aur, unul de argint, patru I juguri de ham și un corp de ham întreg. Șeful postului a luat măsuri pentru urmărirea hoților. Dela Frontieră In noaptea de 8 Septembrie, bandiții au furat locuitorului Ivan Panaitof din com. Vladimirova un număr de 50 oi pe care le-au trecut în Bulgaria. Plutonul de grăniceri român din Ekișcea intervenind către grănicerii bulgari, trei din bandiți au fost prinși intr’un sat în Bulgaria la 20 km. depărtare de frontieră. Ei sunt țigani chire. Cercetările continuă. Ar fi de dorit din partea vecinilor ca și la atacurile comitaglilor să ia parte la descoperire. Aranea muscas capit. Vero. [gara peștii delimitarea frontierei raMiaii Comisia a ajuns cu zarea până la pichetul de limiNo. 31 unde a suspendat nostru lucrările. Ea a plecat la Bazargic de unde se va înapoia pe ziua de 12 și va continua delimitarea. In prezent comisia fixează locul unde vor fi așezați stâlpi de ciment, însemnând aceasta prin țăruși înalți de 50 cm, înfipți în movilele de pământ. Pe țăruș se înscrie No. stâlpului ce va fi așezat și felul lui, mare sau mic. Cor. Un protest al epiroților greci Atena 14. — Președintele asociației epiroților greci, Vortzos, publică următoarea declarație: «Asociația epiroților din Atena interpretând sentimentele tuturor epiroților greci, protestează împotriva aserțiunilor calomnioase lansate de ziarele italiene împotriva asociațiilor epirote și împotriva populației Epirului în general cu prilejul crimei abominabile de la Cacovia. In Grecia nu există asociațiuni epirote de felul celora pe cari și le închipue presa din Roma; asociațiile epirote sunt organizații inocente și inofensive cari urmăresc numai apărarea drepturilor și intereselor patriotice. Agitații contrarevoluționare la Athena Atena 14.—Guvernul urmărește de aproape agitațiile pe cari agenții contrarevoluționari le întrețin în populația din Atena. Acesteia au organizat un pelerinaj la mormântul lui Gunaris unde au depus flori, apoi au împrăștiat manifeste prin cari se cere aducerea corpului defunctului rege Constantin la Atena. Poliția a confiscat manifestele și a întreprins cercetări, pentru descoperirea autorilor. Carafi numai renumita bere ,GYB“ Buletin juridic parchetul Au fost înaintieri parchetului cu actele dresate sub stare de arest următorii indivizi: Eliza Niță și Aurelia Mănescu pentru înșelăciune, Ion Mesaris și Marin Al. Deacu autorii spargerii dela fabrica „Rapid“, Frantz Polifcă din Caracicula, pentru distrugere și amenințări, Florea Filimon din Caraomer pentru ultragiu, Maria Iacob Pavel din Cogealac pentru calomnie și Mihalache N. Ion din Cernavoda pentru furtul comis acum căteva zile la Ion Dumitrescu. Dela Consiliul de război lele tmes al levMeiioi Mail Continuarea interogatoriului acuzaților. — Lipsa originalului unui act important.— Plastografie.— Teroarea executată de Rașinof, preotul Ianef și Ghermaniei.— Pentru o bucată de pâine.— Rașinof e un falsificator ordinar?— Audierea martorilor. ZIUA liîn Ședința de dimineață In ședința dintr’ a treia zi de dimineață, s’a continuat interogatoriul celor 35 de Inculpați prezenți în instanță cari râmaseră reaudiați din ziua precedentă. Depozițiile mai tuturora se mărginesc la următoarele cuvinte: „Nu știu, n’am văzut nimic, n’am nici o cunoștință de nimic. Nu m’am înscris pe nici un proces-verbal în care să fi fost scris ceva despre întocmirea vreunui comitet revoluționar. Am depus o singură dată semnătura mea, în anul 1915, pe o listă de subscripție ce ne-a fost prezentată pentru ajutorarea săracilor și invalizilor rămași pe urma războiului balcanic.* Și în adevăr se constată din actele ce li se impun că au fost scrise în 1915. Cuprinsul lor, e lasă un jurământ prin care subscrișii se leagă către patrie (care?) să o slujească cu credință. Unii din acuzați mărturisesc după cum am relatat, că au subscris aceste acte de bună voie, însă au fost induși în eroare, vorbindu-li-se de liste de subscripții. Alții afirmă că li s’au smuls iscăliturile chiar pe astfel de tablouri, sub teroare și cei ce au exercitat amenințările asupra lor au fost Rașinov, preotul Anghel Ianef și Ghermaniei; cei doi din urmă au dispărut în Bulgaria imediat, ce siguranța i-a pus în urmărire. Multora din acuzați, ordonanța definitivă și d. Comisar regal nu le găsesc altă vină decât aceia că figurează ca președinți ori agenți secreți pe tabloul pe care Rașinov pretinde ca l-a furat din arhivele comitetului revoluționar bulgar din Sofia. N’au semnat nici un act și nici o manifestare antiromânească nu li se poate impune. Voluminoasele dosare ce s’au format pro causa, cuprind multe curiozități. Astfel cercetându-se piesele aflătoare în el s-a descoperit că există traducerea unei procuri semnată de mai mulți acuzați prin care dau delegație unuia din membri sâ-i reprezinte în fața comitetului revoluționar central; originalul însă al acestei procuri nu se află la dosar și nimeni nu poate lămuri acest mister. O altă curiozitate e ca în 12 iscălituri puse pe o altă procură se disting doar trei trăsături de 1 tere, ceea ce denotă că cel mult trei interesați, au falsificat semnăturile celorlalți. Advocatul Goruneanu care a relevat acest fapt a atras imediat atențiunea consiliului și a cerut sa se facă o expertiză grafică a actelor depuse la dosar. Doui din semnatarii procure, anume Niculae Petcof, și Gh. Pavlol nu știu să scrie și totuși numele lor figurează pe act, d-nii advocați Țimiraș, Sandu și Stelian Ștefanescu nu s’au putut opri de a arăta lipsa de valoare a unei asemenea piese. Depozițiile acuzaților erau smulse pe baza întrebărilor meșteșugite puse de d. președinte al consiliului, colonel Botez, a comisarului regal Rotrau și a advocaților apărării. Cu această ocazie ne vedem datori să relevăm chipul perfect în care d. colonel Botez a prezidat desbaterile. Mulțumită cunoștințelor d-sale bogate în știința Dreptului (fiind 6 ani comisar regal) și a calmului arătat a putut pune capăt incidentelor cari fatal se iscau intre comisarul regesc și apărare și a putut duce până în ultima sa fază, cu bine, procesul. Ședința de după amiază In după amiaza zilei, s’au luat depozițiile martorilor atât ai acuzării cât și ai apărării. Printre ei distingem pe d-nii Maior Ursachi, administrator financiar Racovița, adm. de plasă Radu Mihăilescu, perceptor Stoian Pricop, învățător Raducu, subcomisar Onica, primar Nicu Ionescu, fostul adm. de plasă Simionof, și doi plutonieri de jandarmi cari, toți au depus în favoarea acuzaților socotindu-i ca incapabili de crima ce li se impută. Din martorii acuzării, chiar au fost mulți cari au depus în favoarea acuzaților. Doar d-nii Gh. Elisievici Anagnostopol, primul șef al brișigăzii de siguranțe și al doilea ajutor, au depus împotriva inculpaților. De o importanță deosebită e declarația martorului acuzării, Banciu Busilov, care a declarat că a văzut ca Rașinos, avea într’un birou al său din Varna, pecetia cu cap de mort și inscripția «Comitetul revoluționar bulgar» adică acela care e pusă pe tabloul pe care Rașinof pretinde că l-a sustras din arhivele comitetului revoluționar din Sofia. Declația aceasta colaborată au altele vă îndreptați pe apărare să susțină desigur că toate piesele aflătoare la dosar sunt plăsmuite de delatorul Rașinof. Consiliul de miniștrii de la Roma Roma 13.La consiliul de miniștri Musolini a făcut o expunere a situației externe; primul ministru a arătat caflictul italo-grec se află in faza de executare a sancțiunilor commpuse de conferința ambasadorilor, care în substanță a primit cererile cuprinse în primul ultimatum italian. Atitudinea formală a Italiei a reușit să îndepărteze intervenția Ligei Națiunilor. Evacuarea Corfului va avea loc, după cum am declarat-o și repetat-o imediat ce condițiunile formulate de nota conferinței ambasadorilor vor fi fost îndeplinite. Acest punct de vedere este absolut corect și nimeni nu se va putea îndoi, în nici un fel de realitatea Italiei. De îndată ce reparațiunile vor fi fost îndeplinite, Italia va evacua insulele care au fost ocupate ca un simplu gaj. Anumite insistențe din străinătate sunt inoportune, tendențioase și chiar ofensatoare. In ceia ce privește chestiunea Fiume, Mussolini a amintit ca la 31 August comisiunea paritară și a terminat lucrările înaintând celor doua guverne rezultatele obținute. Guvernul italian a notificat guvernului iugoslav că până la 15 Septembrie va trebui să se ajungă la o soluție dată fiind tulburarea materială și morală în care se găsește Fiume, cu tot sprijinul și ajutoarele acordate de guvernul italian. O ultimă propunere absolut echitabilă și conciliantă a fost făcută de Italia guvernului din Belgrad prin intermediul d-lui Antoniovici, ministrul Iugoslaviei la Roma. Până azi guvernul iugoslav nu a răspuns acestei propuneri; este deci prematur să se tragă vre-o concluzie, în sensul indicat de ziare. Există încă posibilitatea unui acord direct fără a fi nevoie de vre-un arbitraj, mai ales dacă guvernul din Belgrad va considera dintr-un punct de vedere mai puțin îngust și mai puțin local relațiile dintre cele două țări. In curând guvernul Italian va demonstra cu documente precise bunăvoință și răbdarea de care a dat dovada.