Dacia, iulie-decembrie 1923 (Anul 10, nr. 147-301)

1923-09-15 / nr. 211

ANUL K NO. .211 Fondator: CONST. IRI MIHU Redacția si Administrația i strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 lari...................... 300 lei . 6 .......................160 . Manuscrisele nepublicate nu au — la apoiană — tELEFON NO. 42/3 CONSTANȚA Sâmbătă 15 SEPTEMBRIE 1923 Director: L. M. MOLCU - Apare zilnic la ora 12 — 11 M­ leu numărul Ziarele anunță iminenta remaniere a gu­vernului. La Constanța, a început în pușcarea por­cilor. Acțiunile îndrăznețe nu pot scăpa de sancțiuni Conflictul italo-grec, la o întorsătură curioasă. Era evident că Italia urmărea ocupațiuni teritoriale și că a găsit prilejul cel mai bun, clipa în care membrii mi­siunii Tellini, au fost asa­sinați la Santi­ Quaranta. Era de așteptat ca toate puterile setoase de pace să intervină pentru aplana­rea conflictului. Era, de a­­semeni, de prevăzut ca Grecia, istovita de război și lupte intestine să nu stea în cumpănă și sa accepte judecata Națiunilor, făgă­duind să execute totul și toate ce i se vor dictă. Era neîndoios că, odată satisfacția primită, Italia va reveni asupra necugetatu­lui său act­ politic, ocuparea Corfului, și că va recunoaște până la urma că nu poate ocupa indefinit teritoriile grecești. Se pare însă, că logica tuturor nu e pe placul Ita­liei și acum a găsit un nou pretext de a-și perpetua agresiunea. Răspunsul acestei mari puteri, la nota plină de curtoazie a conferinței am­basadorilor și prin care i se cerea Italiei sa preci­zeze condițiunile de eva­cuare a insulei Corfu, e menit sa minuneze și sa umple de grijă pe cei mai­­ optimiști.­­ Cînd ancheta asupra a­­­sasinatului va da satisfac­­­­ția deplină, atunci Italia va părăsi Corfu , iar măsurile de întărire ale ocupației și pregătirile militare italie­nești, ne arata ca ori­cînd și ori­cum se va termina acea anchetă, Italia va cuta să răspundă „nu sunt sa­tisfăcută“. E prea mult ; e prea îndrăzneț acest sistem. El nu va putea duce la roadele dorite de actualul conducător al Italiei. Nu va fi popor care să nu se revolte în fața aces­tui procedeu și e de mirare că puterile mari și mici în­găduie, fără a reacționa, sa se petreacă acum gesturi de așa natură. Vrea Italia să se războ­iască, vrea dînsa să se lup­te cu Grecia și cu Sîrbia? Vrea acest popor sa cu­prindă lumea din jurul său, să întroneze din nou poli­tica imperialista a Romani­­lor ? Vrea Italia, pentru un petec de pămînt sau un o­­rășel cu nume italienesc să aprindă focul în Europa ? Ce concepții și ce velei­tăți nepotrivite cu timpu­rile și cu noile idei ! Sau se știe, însă, că în fața primejdiei, acei cari au știut să înfrîngă pe cuceri­­­­torul teuton, vor ști să în­­genunche și pe cuceritorul neoroman, începuse lumea să ad­mire renașterea poporului italian. Era o rază de lu­mina splendida, care stră­batea haosul de întuneric, destrăbălare și mișelie, începe lumea însă, să vadă, că lumina s’a întinat cu toate aceasta cusu­­­­rurile pe care le-a combă­tut, și le-a doborît, pentru a și le apropria. E o rușine a veacului, cea ce se pregătește. I C. Il­imeseit Anchetele noastre Mini ilt saHtate al nasolii Personalul bugetar — Câți măturători funcțio­nează — De ce nu se poate curata orașul. — Cu cât este plătit personalul. — Ce măsuri sânt ne­cesare de luat pentru o bună funcționare a acestui serviciu Nu e om care să nu se re­volte la priveliștea murdară pe care o înfățișează orașul Con­stanța. Articolelele d-lui Gr. Roșu ajutor de primar, sunt încă în mintea cititorilor noștri. Ar putea fi mai bine, scrie d-sa și înboldește și pe să-și dea osteneala ca cetățeni să nu murdărească târgul, aruncând în neștire gunoaiele, care unde apucă. Are dreptate d. Roșu; și noi credem că vina cea mare e a locuitorilor, dar nu mai pu­țină vină are și administrația comunală. . Am făcut o anchetă la servi­ciul de salubritate a orașului și am putut constata neputința­­ în care se sbate. Lăsăm de o parte învinuirile ce s'ar putea aduce șefului a­­celui serviciu, pentru a recu­noaște că și el e cu mâinele le­gate. După state, personalul servi­ciului ar trebui să se ridice la 100 de inși, în realitate funcționează numai 70. Sunt 8 grajduri, patru de zi, patru de noaptea, un gardian de zi și un gardian de noapte, 20 de furgonari, și 40 de mă­turători de stradă. Dintre cei 20 de furgonari, fac serviciul efectiv cu furgoa­nele, numai 10, fiindcă 5 sunt detașate la serviciul sanitar, uzi­na de la Hinog, Caragea-dermen, și cu aprovizionar­ea materiale­lor, iar alți cinci sunt vizitii, trei la doctorii de oraș și vete­rinari și doi la serviciul teh­nic. Cu măturătorii de stradă, se petrec lucrurile la fel, din 40 de inși, își fac serviciul efectiv numai 30, fiindcă opt oameni stau pe la piețe, unul este aju­tor lemnar și altul ajutor feral. Prin urmare personalul este absolut insuficient. Dar pe lân­gă asta nici salariile nu sunt suficiente, de­oarece un om pri­mește intre 25 și 35 lei pe zi. Și fără a face demagogizm, tre­­bue să recunoaștem că munca cerută e supra­omenească. Lu­crul începe la ora unu din­­ noapte și durează 16 ore fără întrerupere. Carele de gunoi, fac câte 6 curse pe zi, iar de la abonați se adună zilnic apro­ximativ câte 6 vagoane de gu­n­noi. E o adevărată suprapro­ducție și cu drept cuvânt cetă­țenii Constanței sunt invitați să fie mai grijulii. Pentru a remedia, însă, și a readuce serviciul acesta la o si­tuație mai bună și prin urmare mai util obștiei; ar trebui ridi­cat numărul personalului la cel puțin 200 de inși, ar trebui uti­lat cum trebuie, fiindcă cu două mături mecanice, cârpăcite, nu se poate face multă treabă; ar trebui crematării, pentru a evita acumularea gunoaielor și per­­derea de timp cu căratul lor la prea mari dinstante. Așa cum este utilat serviciul, cu toată buna­voința cetățeni­lor, tot niu se va putea obține un rezultat mulțumitor. Cronica zilei Rugăminte... poștală Am primit o c. p. misteri­­oasă cu următorul conținut, în limba franceză: •Noroci Copiază și trimite aceasta la 9 persoane cărora le dorești binele. Lanțul a fost început de un ofițer american și trebue să facă înconjurul lumii. Nu rupeți lanțul căci se va întâmpla nenorocire aceluia ce l va întrerupe. Expediază lista aceasta în termen de 24 ore și după 9 zile ți se va împlini o mare fericire. Mergi surâzând în anul 1923.[... Foarte fru­mos / D-vs cunoașteți cât suntem de slabi și superstițioși. Dar cine a inventat această... șmecherie ? Nu căutați. Sunt sigur că nu veți ghici. Vă voi lumina eu ! Autorul este însuși ministrul finanțelor. D-l Vintilă Brătianu a găsit un mijloc ingenios de a plăti datoriile enorme ale Statului fără a mai recurge la noi dări... sau la sporirea celor vechi. De multă vreme s’a spus că vistiernicul țării lucrează la un nou «sistem». De fapt d-sa a scris în ultimele luni 9.000 de c. p. cu textul de mai sus, căruia i-a dat grai străin pentru a nu da de bănuit. Ce se întâmplă ? Din 9.000 de suflete, cel puțin 8.000 sunt superstițioase... O nenorocire ? Doamne ferește... Dar și o fe­ricire! oferim... Aceasta face ca în Fa­zi 8.000 c. p. a 50 bani, plus 8000 timbre de ajutor a 10 bani sunt vândute de R. M. S. In ziua a doua, înmulțiți pe 8 cu 8 și veți găsi 16.000 c. p. a 50 bani, plus 16.000 timbre de ajutor a 10 bani. In ziua a treia 160.000 c. p. a 50 bani, plus 160.000 tim­bre de ajutor a zece bani. In ziua a patra 1.600.000 c. p. și 1.600.000 timbre. In ziua a cincea 16.000.000 c. p. și 16.000 000 timbre. In ziua a șeasea 1.600.000.000 c. p. și 1.600 000.000 timbre. In momentul când punem sub presă aceste rânduri, budgetul statului are un excedent de 9.600.000.000 lei. Peste ș­ase zile, surplusul va fi alte de 756 miliarde, ș. m. d. Acest «truc» merita să fie scos în vileag, odată cu pri­nosul laudelor noastre la adresa genialului inventator. O îndoială totuși ne roade sufletul: banii fi vor care în­trebuințați la astuparea gău­rilor sacului budgetar. Istoria va vorbi, iar noi vom face... de teamă să nu se curo­­șască literele. Ex. Poni EVACUAREA Constantinopolului Constantinopol 14. — E­­vacuarea Constantinopolui de trupele aliate continuă. Tot materialul de război aflat la Dardanele și San Stefano a fost îmbarcat, împrejurimile Constantino­polului au fost evacuate de trupele aliate cari s-au con­centrat la Dardanele de unde se vor îmbarca. Ge­neralul Harrington, înaltul comisar britanic va părăsi Constantinopolul în cursul acestei săptămâni. Patriarhhatul a reluat relațiile cu guver­nul turc Constantinopol 14.­Pa­triarhhat­ul ecumenic din Constantinopol a reluat re­lațiile oficiale cu guvernul turc, care însă a cerut ca să se clarifice în cel mai scurt timp situația patriar­hhate Meletie, actualmente retras la Sfântul Munte. IBMwrtM £^ii­ Mfe7wÍM15ÍMMig«B«aMl­«E1535ijraS^ Nu cei bogați sunt și cei mai darnici Am înregistrat, este câtă­­va vreme, gestul larg al d lui Chirițescu, care a do­nat A. S. R. Principesa Ilea­na 10 vagoane de piatră pentru construcția unui os­piciu de tuberculoși. Azi a­­celaș C. Chirițescu, auzind de începerea clădirii liceu­lui din Constanța, a oferit comitetului școlar pentru clădirea liceului, un­ vagon de var și cinci agoane de pietriș. Ii cunoaștem cu toții pe d. Chirițescu și știm că nu e un milionar, de aceea daniile d-sale ne apar așa precum sunt în realitate, sa­crificii însemnate. In fața acestui fel de a fi, trebue să ne închinăm și să recunoaștem că d. C. Chiri­­cescu e un adevărat filan­trop și ceia ce e și mai rar, un veritabil patriot., In tăcere, omul acesta, muncește și tot ce adună, într'o bună zi, găsește pu­­tința de a face o faptă mare dându-și câștigul în folosul obștii. Alături de nou­ comitetul școlar, pentru clâdirea li­ceului din Constanța aduce cele mai călduroase mulțu­miri, d-lui C. Chirițescu, a cărui nume să sperăm ală­turi de multe alte nume de filantropi, va fi­­ binecuvân­tat de viitoarele generații de școlari. Promisiuni Este mai bine de un an, prin luna August 1922,­­exact la 28 August, primarul orașului Con­stanța acordând un interview ziarului „Argus“ face căteva de­­clarațiuni importante relativ la gospodăria comunală. Vorbește primar­ul nostru de apă, de lumină, de Tranwaiu și făgăduește că în cursul anului se va dubla conducta de la Hinog până la Constanța, astfel ca să se dubleze și debitul zil­nic de la 7800 m. c. la 14000 m. c. de apă, necesari unei po­­pu­latiuni de peste 65000 de lo­cuitori. Mai vorbește primarul nostru despre lumina elecrică și făgă­­duește că în cursul anului, după repararea uzinei electrice, să concesioneze luminatul și tran­­vaiul. A trecut anul, suntem în luna a doua a altui an și nu s’a vă­zut nimic înfăptuit. Budgetul a crescut la 40 de milioane, nu a rămas la 29 milioane, cu care spera primarul să înfăptuiască făgăduelile. De ce oare merg lucrurile anapoda, ca racul și din rău nu mai rău? Departe de a mări debitul a­­pei, prin dublarea conductei, o­­rașul Constanta, nu are nici Ce avea înainte, când e sorbul prea scurt, când nu-i combustibil, când dă greș mașinăria. Depar­te de a avea uzina electrică re­parată și lumina repartizată după cum trebuie, abia lucesc niște opai­e prin casele oame­nilor. Am cerut mereu lămuriri a­­supra lucrărilor și întreprinde­rilor comunale spre a putea judeca fără părtinire, dacă în­­prejurările sunt neprielnice, sau oamenii sunt vinovați. Nu am primit răspunsul nici­odată. Am fi dorit să știm unde s’au dus, ori se duc banii comunali, dacă nu se înfăptuește nimic. Ni s’a vorbit de școli, biserici, pavaje și reparațiuni la uzine. Toate acestea par că sunt legende. Toate sunt numai promisiuni. „Dacia“ în județ ALACAP Incendiu. — Un incendiu a distrus recolta de orz și ovăz a d-lor Gh. lonescu și Memet Mustafa. Pagubele se ridică la 200000 lei. PARTELIMON. Incendiu. — O șiră de paie și două de fân ale locuitorului Marin Mocanu au fost consu­mate de un incendiu. COGEALAC Furt. — Indivizi rămași ne­cunoscuți, s’au introdus prin spargere în locuința locuitoru­lui Vasile Ciurea, furând 3 ine­le de aur, unul de argint, patru I juguri de ham și un corp de­­ ham întreg. Șeful postului a luat măsuri pentru urmărirea hoților. Dela Frontieră In noaptea de 8 Septembrie, bandiții au furat locui­to­rului Ivan Panaitof din com. Vladimirova un număr de 50 oi pe care le-au trecut în Bulgaria. Plutonul de grăniceri român din Ekișcea intervenind către gră­nicerii bulgari, trei din bandiți au­ fost prinși intr’un sat în Bulgaria la 20 km. depărtare de frontieră. Ei sunt țigani chire­. Cercetările continuă. Ar fi de dorit din partea vecinilor ca și la atacurile co­­mitaglilor să ia parte la des­coperire. Aranea m­uscas capit. Vero. [gara peștii delimitarea frontierei raMiaii Comisia a ajuns cu zarea până la pichetul de limi­No. 31 unde a suspendat nostru lu­crările. Ea a plecat la Bazargic de unde se va înapoia pe ziua de 12 și va continua delimitarea. In prezent comisia fixează locul unde vor fi așezați stâlpi de ciment, însemnând aceasta prin țăruși înalți de 50 cm, înfipți în movilele de pământ. Pe țăruș se înscrie No. stâl­pului ce va fi așezat și felul lui, mare sau mic. Cor. Un protest al epiroți­­lor greci Atena 14. — Președintele asociației epiroților greci, Vortzos, publică următoarea declarație: «Asociația epi­­roților din Atena interpre­tând sentimentele tuturor epiroților greci, protestează împotriva aserțiunilor ca­lomnioase lansate de ziarele italiene împotriva asociații­lor epirote și împotriva po­pulației Epirului în general cu prilejul crimei abomina­bile de la Cacovia. In Grecia nu există aso­­ciațiuni epirote de felul ce­­lora pe cari și le închipue presa din Roma; asociațiile epirote sunt organizații ino­cente și inofensive cari ur­măresc numai apărarea drepturilor și intereselor patriotice. Agitații contrarevoluțio­nare la Athena Atena 14.—­Guvernul ur­mărește de aproape agita­țiile pe cari agenții contra­revoluționari le întrețin în populația din Atena. Aces­­teia au organizat un pele­rinaj la mormântul lui Gu­­naris unde au depus flori, apoi au împrăștiat mani­feste prin cari se cere a­­ducerea corpului defunctu­lui rege Constantin la A­­tena. Poliția a confiscat mani­festele și a întreprins cer­cetări, pentru descoperirea autorilor. Carafi numai renumita bere ,GYB“ Buletin juridic parchetul Au fost înaintieri parchetului cu actele dresate sub stare de arest următorii indivizi: Eliza Niță și Aurelia Mănescu pentru înșelă­ciune, Ion Mesaris și Marin Al. Deacu autorii spargerii dela fa­brica „Rapid“, Frantz Polifcă din Caracicula, pentru distru­gere și amenințări, Florea Fili­­mon din Caraomer pentru ul­­tragiu, Maria Iacob Pavel din Cogealac pentru calomnie și Mihalache N. Ion din Cerna­voda pentru furtul comis acum căteva zile la Ion Dumitrescu. Dela Consiliul­­ de război lele tmes al levMeiioi Mail Continuarea interogatoriului acuzaților. — Lipsa­ originalului unui act important.— Plastogra­fie.— Teroarea executată de Rașinof, preotul Ianef și Ghermaniei.— Pentru o bucată de pâ­ine.— Rașinof e un falsificator ordinar?— A­­udierea martorilor. ZIUA liî­n Ședința de dimineață In ședința dintr’ a treia zi de dimineață, s’a continuat interoga­toriul celor 35 de Inculpați pre­zenți în instanță cari râmaseră­­ reaudiați din ziua precedentă. Depozițiile mai tuturora se mărginesc la următoarele cuvinte: „Nu știu, n’am văzut nimic, n’am nici­ o cunoștință de nimic. Nu m’am înscris pe nici un pro­­ces-verbal în care să fi fost scris ceva despre întocmirea vre­unui comitet revoluționar. Am depus o singură dată sem­nătura mea, în anul 1915, pe o listă de subscripție ce ne-a fost prezentată pentru ajutorarea să­racilor și invalizilor rămași pe urma războiului balcanic.* Și în adevăr se constată din actele ce li se impun că au fost scrise în 1915. Cuprinsul lor, e lasă un jurământ prin care sub­­scrișii se leagă către patrie (care?) să o slujească cu cre­dință. Unii din acuzați mărturisesc după cum am relatat, că au subscris aceste acte de bună voie, însă au f­ost induși în e­­roare, vorbindu-li-se de liste de subscripții. Alții afirmă că li s’au smuls iscăliturile chiar pe astfel de tablouri, sub teroare și cei ce au exercitat amenință­rile asupra lor au fost Rașinov, preotul Anghel Ianef și Gher­maniei; cei doi din urmă au dis­părut în Bulgaria imediat, ce si­guranța i-a pus în urmărire. Multora din acuzați, ordonanța definitivă și d. Comisar regal nu le găsesc altă vină de­cât aceia că figurează ca președinți ori agenți secreți pe tabloul pe care Rașinov pretinde ca l-a fu­rat din arhivele comitetului re­voluționar bulgar din Sofia. N’au semnat nici un act și nici­ o manifestare antiromânească nu li se poate impune. Voluminoasele dosare ce s’au format pro causa, cuprind multe curiozități. Astfel cercetându-se piesele aflătoare în el s-a des­coperit că există traducerea unei procuri semnată de mai mulți acuzați prin care dau de­legație unuia din membri sâ-i reprezinte în fața comitetului revoluționar central; originalul însă al acestei procuri nu se află la dosar și nimeni nu po­ate lămuri acest mister. O altă curiozitate e ca în 12 is­călituri puse pe o altă procură se disting doar trei trăsături de 1 tere, ceea ce denotă că cel mult trei interesați, au falsificat semnăturile celorlalți. Advoca­tul Goruneanu care a relevat acest fapt a atras imediat aten­țiunea consiliului și a cerut sa se facă o expertiză grafică a actelor depuse la dosar. Doui din semnatarii procure­, anume Niculae Petcof, și Gh. Pavlol nu știu să scrie și totuși numele lor figurează pe act, d-nii ad­vocați Țimiraș, Sandu și Stel­ian Ștefanescu nu s’au putut opri de a arăta lipsa de valoare a unei asemenea piese. Depozițiile acuzaților erau smulse pe baza întrebărilor me­șteșugite puse de d. președinte al consiliului, colonel Botez, a comisarului regal Rotrau și a advocaților apărării. Cu această ocazie ne vedem datori să relevăm chipul perfect în care d. colonel Botez a pre­zidat desbaterile. Mulțumită cu­noștințelor d-sale bogate în știința Dreptului (fiind 6 ani comisar regal) și a calmului a­­rătat a putut pune capăt inci­dentelor cari fatal se iscau intre comisarul regesc și apărare și a putut duce până în ultima sa fază, cu bine, procesul. Ședința de după amiază In după amiaza zilei, s’au luat depozițiile martorilor atât ai acuzării cât și ai apărării. Printre ei distingem pe d-nii Maior Ur­­sachi, administrator financiar Racovița, adm. de plasă Radu Mihăilescu, perceptor Stoian Pricop, învățător Raducu, sub­comisar Onica, primar Nicu Io­­nescu, fostul adm. de plasă Si­­mionof, și doi plutonieri de jan­darmi cari, toți au depus în fa­voarea acuzaților socotindu-i ca incapabili de crima ce li se impută. Din martorii acuzării, chiar au fost mulți cari au depus în favoarea acuzaților. Doar d-nii Gh. Elisievici Anagnostopol, primul șef al bri­și­găzii de siguranțe și al doilea ajutor, au depus împotriva in­culpaților. De o importanță deosebită e declarația martorului acuzării, Banciu Busilov, care a declarat că a văzut ca Rașinos, avea într’un birou al său din Varna, pecetia cu cap de mort și in­scripția «Comitetul revoluționar bulgar» adică acela car­e e pusă pe tabloul pe care Rașinof pre­tinde că l-a sustras din arh­i­­vele comitetului revoluționar din Sofia. Declația aceasta colabo­rată au altele vă îndreptați pe apărare să susțină desigur că toate piesele aflătoare la dosar sunt plăsmuite de delatorul Ra­șinof. Consiliul de miniștrii de la Roma Roma 13.­­La consiliul de miniștri Musolini a făcut o expunere a situației externe; primul ministru a arătat ca­flictul italo-grec se află in faza de executare a sancțiunilor com­­m­puse de conferința ambasadorilor, care în substanță a primit cererile cuprinse în primul ultimatum italian. Atitudinea formală a Italiei a reușit să îndepărteze intervenția Ligei Națiunilor. Evacuarea Corfului va avea loc, după cum am declarat-o și re­petat-o imediat ce condițiunile formulate de nota conferinței am­basadorilor vor fi fost îndeplinite. Acest punct de vedere este absolut corect și nimeni nu se va putea îndoi, în nici un fel de realitatea Italiei. De îndată ce reparațiunile vor fi fost îndepli­nite, Italia va evacua insulele care au fost ocupate ca un simplu gaj. Anumite insistențe din străinătate sunt inoportune, tenden­țioase și chiar ofensatoare. In ceia ce privește chestiunea Fiume, Mussolini a amintit ca la 31 August comisiunea paritară și a terminat lucrările îna­intând celor doua guverne rezultatele obținute. Guvernul italian a notificat guvernului iugoslav că până la 15 Septembrie va trebui să se ajungă la o soluție dată fiind tulburarea materială și morală în care se găsește Fiume, cu tot sprijinul și ajutoa­rele acordate de guvernul italian. O ultimă propunere absolut echitabilă și conciliantă a fost făcută de Italia guvernului din Belgrad prin intermediul d-lui Antoniovici, ministrul Iugoslaviei la Roma. Până azi guvernul iugoslav nu a răspuns acestei pro­puneri; este deci prematur să se tragă vre-o concluzie, în sensul indicat de ziare. Există încă posibilitatea unui acord direct fără a fi nevoie de vre-un arbitraj, mai ales dacă guvernul din Belgrad va considera dintr-un punct de vedere mai puțin îngust și mai puțin local relațiile dintre cele două țări. In curând gu­vernul Italian va demonstra cu documente precise bunăvoință și răbdarea de care a dat dovada.

Next