Dacia, iulie-decembrie 1926 (Anul 13, nr. 141-288)
1926-11-26 / nr. 261
ANUL XIII No. 261 Director Proprietar M. nosey Rtdactia și Administrația Strada Traian No. 15 ABONAMENTUL e 12 luni . « , . I 600 le 8 »................... 350 - Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. M «nuscrisele aepublicíri noi a ÎURPOIS» » — T fiLEFON, No. 42/3 și 8511 — Apare zilnic la orele 12 — Reclame după tarif — Vineri 26 Noembrie 1926 Prin bunăvoința unui amic reîntors de curând din Grecia, ne parvine un exemplar din darea de fantă a comisiunii de stabilizare a refugiațlor din Asia Minoră, relativă la activitatea desfășurată până la 1 Octombrie 1926, în direcția colonizării acelor masse pe teritoriul Macedoniei. Lucrarea, o capo d’operă a alta grafice executată în scop de propagandă, metodic divizată și subdivizată, expune pe larg întreaga activitate a direcției generale a colonizărilor în Macedonia, cum și rezultatele la cari s’a ajuns până la data încheierei sale. Mai înainte de a trage concluziuni și exemple din cuprinsul acesteia, vom face o scurtă incursiune în relatările sale, socotindu-le util a fi cunoscute cu atât Al mai mult cu cât opera în sine apare în dimensiuni magnifice to,mai date fiind bine cunoscute tulburările interne și interminabilele schimbări de regim, cari au creiat o atmosferă atât de puțin prielnică întreprinderilor de manieră dificilă, ce au nevoe de liniște și normalism absolut pentru a putea căpăta forme concrete. Populația refugiată în Macedonia.Numărul familiilor cari au obținut până în prezent colonizarea rurală este de 116.941, un curs de instalare rurală în Macedonia și alte provincii ale țării, 25.000 familii. Numărul familiilor refugiate cari au format colonizări urbane, se evaluiază la 60.000. Familiile cari au obținut colonizări rurale în Macedonia, sunt stabilite în 1380 de colonii, dintre care 859 exclusiv din refugiați, dar compuse restul mixte. După proveniența lor, coloniștii se repartizează astfel ('netre se înțeleg familii compuse din mai mulți indivizi): Pont 36.413, Asia Minoră 33.103, Tracia 30.243, Caucaz 10.227, Bulgaria 6.000, diverse țări 855, în total: 201.941 familii. Ajutoarele date de stat pentru stabilire: —a) Pământuri: —Refugiaților rurali instalați în Macedonia li s’au cedat 562.921 ha., dintre cari 367.696 ha. teren arabil ; restul de 195.225 ha. e format din fânețe sau terenuri necultivabile. Lotul acordat fiecărei familii variază ca suprafață între 1 — 10 ha., iar distribuția s-a făcut având drept criteriu aptitudinile speciale ale refugiaților și condițiunile locale. In prezent se lucrează la cadastrul general al acestor terenuri, de către 17 echipe cari au măsurat deja 100.000 ha. b) Locuințe : —Familiilor colonizate la țară li s’au pus la dispoziție 96.073 locuințe, dintre cari o parte provin din abandonate de populația bunurile schimbată (turci 340.000 și bulgari 50.000), cam 53.240. 4936 construite de stat și 37.897 construite de comisiunea stabilizării refugiaților. Din aceste ultime 37.897 locuinți, 10 500 au fost construite de antreprenori și 27.397 de către refugiați cari au primit de la comisiune materialele necesare și împrumuturi în bani. c) Instalațiuni urbane :—Prin ajutoarele și concursul aceleiași instituții s’au construit în orașele Macedoniei 1425 locuinți pentru coloniștii urbani. d) Aprovizionări generale :— Subsistența temporară acordată refugiaților, în natură ruml etc.) atinge cifra (grâu pe de 22 milioane kgr., împrumuturi în bani 54.160.942 drahme și 40 milioane kgr, furaje pentru hrana animalelor. e) Distribuiri de animale : — Refugiaților rurali li s-au acordat 133.037 animale mari (cai, boi, vaci, catâri), 169.762 capre și oi, 903 tauri, 72.178 boi și vaci, 4. 486 cai, 5.741 catâri și 12.729 măgari. Prin propriile lor mijloace refugiații au mai cumpărat 96.362 animale mari și 235.600 animale mijlocii. Un serviciu veterinar compus din 17 medici veterinari funcționează în diferite puncte ale locurilor colonizate. f) Aprovizionări de semințe : Cerealele distribuite pentru însămânțari ating cantitatea de 26.571 000 kgr. In acelaș scop s’a acordat sub formă de împrumut și suma de 963.000 drahme. g) Diverse materiale și mașini agricole : — S’a furnizat de către comisiunea 17.305 căruți cu două colonizărilor și patru roate In acelaș scop s’au acordat împrumuturi de 19.837.676 drahme. Deasemenea s’au distribuit 191.892 instrumente agricole, ca: pluguri, grape, secerătoare etc. Comisiunea a furnizat un grup de 11 mari batoze pe cari le-a pus la dispoziția refugiaților prin intermediul cooperativelor înființate de ei. Deosebit de toate aceste avantagii făcute în mod direct refugiaților, pentru aclimatizarea lor cât mai perfectă s’au mai executat , următoarele lucrări hidraulice : 145 apeducte cu 180.710 metri liniari j conducte, 305 fântâni cu pompe și 169 fântâni areziene. Deasemenea s’au făcut lucrări de irigație și asanare a terenurilor mlăștinoase și inundabile, prin construcțuni de diguri, baraje și bazinuri cum și lucrări de comunicațiuni. S’au mai fondat în Macedonia 59 dispensării și tot atâtea farmacii, cărora li s’au atașat 60 de medici. Dispensarele au fost construite în regiunile cele mai insalubre, special pentru combaterea paludismului. Defrișarea pădurilor pentru extinderea terenurilor arabile, îngrășămintele chimice, arboricultura, apicultura, sericicultura, viticultura, gradinăriile și plantațiunile de tutun și bumbac, au avut a se bucura de o mare atențiune grație căreia au luat o mare desvoltare. Cu drept cuvânt, Macedonia colonizată prin metodele enumărate, va parveni în scurt timp să fie cea mai bogată provincie a Greciei. La începutul acestui studiu, aveam intențiunea să facem o paralelă cu colonizările întreprinse în Dobrogea noastră. Mărturisim însă că ne-a dispărut curajul unei asemenea încercări. Ceea ce s’a făcut la noi, în aceiași direcțiune e o palidă închipuire, deși atât resursele cât și liniștea internă și situațiunea prosperă a statului nostru ar fi permis într’un grad mai desvoltat chiar. E drept însă că nouă ne-a lipsit impulsul de energie pe care-l dă nenorocirea, ca suprem și unic liman... Aldem. Un exemplu: Oii Eiliizirilor întrii ------XXOXX------- Știri din Silistra FURTURI. — Necunoscuți introducându-se în satul Pașabali, au furat din curțile locuitorilor Ramadan Sali 7 oi, Murat 1. Hogea 8 oi și Iza Amet Gara 13 oi după care au dispărut spre pădurea Ch ostea. — Locuitorului An Omurtac, din Duingi (Constanța), îi furat din curte 3 cai. Ei au ș’au fost găsiți de către d. subcomisar Eșiret la țăranii Gheorghe V. Barnef și Gospodin Stoian din com. Babuc, cari veneau cu ei spre a-i vinde în orașul nostru. ÎMPUȘCAT. Pădurarul Tudosei Țuguia, din Cocina, a împușcat mortal pe Petre N. Nedelciu, din comuna Alfatlar, pe tarlalele di ntre Alfatlar-Cazimir. Cauzele împușcării nu se cunosc. Criminalul a dispărut. INCENDIU. — Un foc a isbucnit la locuința țăranului Memet Hagi, din Curt-Palar. Focul a luat naștere din neglijență. — Alt incendiu a isbucnit la moara d-lui Negeaga, din Golebina. Focul a luat naștere din neglijența proprietaruui. BANDIȚISME. — Locuitorul Petre Vasile Dumitroi din comuna Ghiulbelchioi (Durostor), aflându-se la stâna sa de pe raza acelei comune a surprins pe mai mulți cari încercau să fure lemne. bandiți Somândui să se retragă, unul din bandiți Ahmet Mustafa a înjunghiat pe Dumitroi în piept. Victima a fost internată la spital. Hoții au dispărut. j Cronica a MIe: * VISUL .Numeroși savanți, profesori, ' ’ doctori, filosofi, psihiatri și oameni de litere, s'au întrebat dacă visul este de natură fiziologică sau manifestație psihologică. âspunsurile sunt vagi iar controversele nesfărșite. Brunet face o deosebire între somn și vis. Somnul este de ordin fiziologic, pe când visul este o stare sui generis a spiritului. Având în vedere că „spiritul“ este rezultatul unei emanațiuni organice (creerul) și ținând seama de faptul că în timpul somnului organele corporale continuă a lucra, este natural ca și spiritul să funcționeze mai departe dând naștere visului. In cazul special care mă preocupă și de care ași dori să vă vorbesc, anume de zborul în vis“, Bergson spune textual (L’Energie spirituelle p 96): „Ai simțit că picioarele și-au perdut greutatea sau punctul de sprijin. Pe de altă parte, crezând că nu dormi, ai impresia că nu ești culcat. Ai zis așadar, in gând, că nu atingi pământul, deși ești sigur că ești în picioare. Ori, de fapt, ești culcat. Iată de unde vine că te-ai visat zburând“. La această constatare extrem de justă a matematicianului-filosof, ași avea de făcut o obsesiune gravă. In cazul specific și personal care mă chinuește, e curios de reținut, că, ori de câte ori visez, știu că visez și, în consecință, nu cred că dorm, ci sunt perfect conștient. De exemplu, câteva secunde înainte de începerea simt ca o umbră fluidă visului se desprinde, se desparte care de trupul meu și planează deasupra mea abea la cătina centimetri distanță. Imediat, cu gândul, îmi zic: — Acum dorm, dar îmi dau perfect seama. Să vedem dacă am să zbor și anume unde am să mă duc. De remarcat, că, niciodata n’am putut să-mi dirijez „spiritul“ acolo unde am vrut eu. De nenumărate ori, simțind că voi zbura și dându-mi perfect seama, am făcut sforări ] supraomenești pentru a-l îndrepta spre Paris. O adevărată luptă se încinge între „mine“ și acest alter ego care sfârșește totdauna prin a se duce unde vrea el, fără ca eu ! să știu încă încotro va apuca, j Se strecoară prin zid și pleacă.. Foarte curios și demn de zeț,nu mai este și faptul, că, în tot timpul „călătoriei", legătura prsistă a exista între trupul întins pe pat și „spiritul“ vagabond și nici o secundă nu încetez de a-mi repeta în gând: Ce vis curios !.. Să vedem, ce o să mai fie? Ax. Pon! ------—— XXOXX----------- Lemne pentru autorități Prefectura județului a cumpărat două parchete de lemne din pădurea Testimeiu din județul Tulcea. Cu aceste lemne se vor aproviziona toate școalele primare, primăriile, posturile de jandarmi, pretoratele și spitalele din județul nostru. Deasemenea se vor da lemne cu un preț redus funcționarilor prefecturii. Se înregistrează mereu pă De astăzi debateaduri incendiate. că la Teatrul Art-Hoții nu rămân fără adăpost, taaia si rapaMcal cupietist OMOL căci s’au strămutat la orașe. _____________ Pentru S. I. M In it csillár tul nostru de eri, am arătat că o vie agitație domnește in rândurile comerciantilor și exportatorilor din Mangalia, datorită faptului că vasele— fie ele chiar și de mic tonaj — nu pot acosta în bazinul acelui port, pentru bunul motiv că nu e drapat de ani de asile. Vasele fiind periclitate de a se sfărâma de stanci, ocolesc din această cauză portul Mangalia. , Nu înțelegem de ce direcțiunea porturilor maritime nu dispune draparea portului Mangalia, căci știm că și acel port produce un venit oarecarenumitei direcțiuni, din taxele pe cari le percepe și a cărora destinație ar fi tocmai întreținerea bazinului. Sperăm că d. inginer inspector general Ben J. va lua măsuri pentru curmarea răului. Răsculații albanezi câștigă teren ZAARA 24— Răsculații împotriva actualului guvern albanez, câștigă teren. Ultimile telegrame anunță că Scutari este asediat de orașul revoluționari cari sunt conduși de către locotenentul Dodnîcolla. Ocuparea orașului Scutari pare a fi iminentă . Sunt morți și răniți. --------xxoxx-------- Luptă între soldați și bandiți în Durostor SILISTRA 24. O patrulă de soldați din regimentul 36 infanterie pe când patrula prin pădurea Ahmatar, a fost atacată cu focuri de armă de o bandă de comitagii înarmați. Soldații noștrii răspunzând tot cu focuri de armă au silit pe bandiți să se retragă spre graniță. Victime nu au fost: S-au luat severe măsuri de pază. --------XXOXX-------- I , Agresiunea din Cernavoda In seara de 21 Noembrie a. c., pe când tânărul Matei Teodoreanu, tâmplar din Cernavoda, se plimba în oraș, în fața cârciumei Constantin Voicu din strada Carol, a fost acostat de către Savin Zgara, din Cernavoda, cerându-i sa-i dea suma de 1000 lei, care sumă Tudoreanu o datora lui Savin Zgara. Cum agresorul datora lui Tudoreanu suma de 3050 lei, acesta i-a spus să-i reție din această sumă lcolei, iar restul să-i dea. Drept răspuns, Savin Zgara în tovărășia altora care-l însoțeau a început să-l lovească pe Tudoreanu producându-i grave leziuni pe față și cap. ------------XXOXX------------ - , Proprietar modern D. Efrim Cojocaru a reclamat poliția pe proprietara casei unde locuește din str. Mircea 129. Maria Panaitescu, care în timpul lipsei sale de acasă, pe motiv că nu a plătit chiria, i-a aruncat lucrurile în curte. ------------XXOXX------------- - Muncitorești Printre muncitorii în alimentație din localitate, grupați în sindicatul profesional „Cuîina" se observă o vie mișcare. Lucrătorii chelneri se agită și cu ocazia congresului general al meseriilor care va avea loc 28 și 29 Noembrie a. c., o deberagație numeroasă compusă din fruntași ai acestei bresle va prezenta congresului un memoriu cuprinzând doleanțele lor cele mai legitime și mai juste. Stabilitate în serviciu și obligații pentru patroni de a avea în serviciu numai lucrători posesori ai titlurilor de capacitate, nu ca astăzi în majoritate intruși și transfugi din alte bresle fără nici o pregătire de meșteșug. Garantarea platei muncei efectuate ; plata josnică și rușinoasă a bacșișului înlocuită cu o remiză adăugată în costul consumațiilor, astfel ca publicul să fie scutit de acest impozit forțat — dăunător pentru toată lumea. ---------xxoxx------- Ședința consiliului de higienă Membrii consiliului de higienă al județului nostru s’au întrunit Marți după amiază în ședință sub preșidenția d-lui A. Popovici, prefectul județului. Au asistat la ședință și d-nii căpitan Ursoi comandantul companiei de jandarmi, pr. Protopopescu protoereul județului și Ionescu revizor școlar, convocați special de d. dr. Isăcescu medicul primar al județului. D. dr. Isăcescu luând primul cuvântul a dat cetire tabloului de mișcarea epidemiilor în județ, arătând că epidemiile mai grave au fost febra tifoidă și scarlatina. De asemenea d sa a arătat că suntem amenințați cu Pesta, care bântuie cu furie în Orient. Tot d-sa a explicat că a convocat special pe șefii autorităților din județ pentru ca împreună să se hotărască modalitatea aplicării măsurilor ce se vor lua. In continuare d. dr. Isăcescu arată măsurile ce urmează a se lua pentru combaterea epidemiilor. Consiliul hotărăște ca toți preoții învâțătorii, primarii, notarii și ceilalți reprezentanți ai autorităților să dea tot concursul organelor sanitare, pentru combaterea bolilor contagioase. D. dr. Bărzănescu își exprimă părerea ca serviciul sanitar să facă publicațiuni prin cari să se dea sfaturi sătenilor de modul cum trebuie să se ferească de boli. zuria sa citează o mulțime de cadete lanos, maaria, etc. ivite la țară și cari nu au putut fi vindecate, din cauză că au luat medicamente băbești. In continuare d. dr. Bârzănescu arată că ar trebui să se creieze nouă posturi de agenți sanitari. După comunicările d-lui dr. Bârzănescu, consiliul hotărăște a se face de urgență publicațiunile cerute de d sa. In ceia ce privește creiarea de noii posturi de agenți sanitari, se hotărăște a se avea în vedere la alcătuirea bugetului pe anul 1927. D. revizor școlar Ionescu a comunicat consiliului că va da ordin învățătorilor de la sate, să fie conferințe cu subiect sanitar, arătând sătenilor pericolul ce-i prezintă boalele contagioase. Consiliul a aprobat apoi câteva cereri pentru funcțonări de fabrici. -—■— xxoxx ---- | ] Ședința consiliului de higienă al municipiului Membrii consiliului de higiena al municipiului s’au întrunit ori după amiază în localul primăriei, sub preșidenția d-lui primar I. Bentoiu. După ce s’a dat citire procesului verbal din ședința precedentă, s’au luat în discuțiune chestiunile la ordinea zilei. D. dr. Mărgărint, a cetit o cerere a d-sase prin care roagă consiliul să ia măsuri cu privire la cinematografele din oraș, construite din scânduri și cari sunt un pericol permanent pentru public. După oarecari discuțiuni se hotărește ca această chestiune atât de importantă să fie desbătută într’o ședință viitoare, când membrii consiliului vor fi special con ivocați. S’a discutat o cerere a d-lui Morphi Papastavru proprietarul stabilimentului de băi din localitate care făcea cunoscut consiliului că este silit să închidă localul, deoarece treburile merg foarte prost. D. Papastavru propunea ca baia să fie subvenționată de primărie și în schimb, populațiunea săracă să poată face baia cu un preț minimal. Tot în cererea d-sale d. Morphi arată că o altă soluțiune ar fi ca municipiul să cumpere stabilimentele de băi și să le transforme în băi populare. D. consilier Radovici, a arătat că consiliul nu poate aproba cererile d-lui Papastavru. D-sa este de părere a se interveni la fabricile, atelierele, instituțiunile școlare, etc. din oraș cu rugămintea de a trimite ucenicii, elevii și lucrătorii la baie. Consiliul aprobă propunerea d-lui Radovici. D. dr. Petrescu luând cuvântul a arătat că municipiul ține recordul țării în ceea ce nostru privește cazurile de turbare. Aceasta se datorește câinilor vagabonzi cari sunt în foarte mare număr la noi. D-sa a cerut înființarea unui serviciu de hingheri. D. primar Bentoni a explicat d-nilor consilieri că societatea pentru protecția animalelor se opune la înființarea serviciului de hingheri, întrucât găsesc că măsura aceasta de prindere este barbară. Dar întrucât otrăvirea câinilor este o măsură mai barbară, d-sa se asociază la cererea d-lui Petrescu. “D. dr. Mărgărint a arătat că este absolut necesar înființarea unui serviciu de hingheri. Consiliul a hotărât a se înființa serviciul de hingheri și a însărcinat pe d. dr. Petrescu cu întocmirea unui regulament. Au venit apoi în discuție mai multe cereri pentru înființări de fabrici. Parte din ele au fost aprobate Consfătuirea agronomilor la consilieratul agricol In localul consilieratului agricol din localitate a avut loc dri dimineață o consfătuire a consilierilor agricoli din Dobrogea împreună cu agronomii regionali din județul Constanța. La consfătuire a luat parte și d. Max Popovici director la ministerul agriculturii și domeniilor. S’au discutat diverse chestiuni cu privire la starea agricolă județelor dobrogene. Deasemenea a s’a mai discuta și întocmirii urgente a modalitatea tablourilor celor îndreptățiți la împroprietărire, precum și situațiunea terenurilor luate de la turci în anul 1880, terenuri cari nu au fost împărțite veteranilor, ci au rămas statului, ce a hotărât ca toate terenurile date sătenilor împroprietăriți să fie împotruite pe linia de hotar. Consfătuirea a luat sfârșit la orele li și jumătate. Repararea șoselelor din județ In urma stăruințelor depuse de d. Andrei Popovici, prefectul județului nostru, ministerul lucrărilor publice, a dat ordin serviciului tehnic al județului să repare toate șoselele deteriorate din județ. Deasemenea d. Meissner, ministrul lucrărilor publice a promis că în bugetul pe anul 1927, va prevedea o sumă importantă pentru repararea șoselelor județului Constanța. ---------xxoxx------Știri din Măcin ACCIDENT. — Un grav accident s’a întâmplat Sâmbătă la moara „Steluța" die localitate, în următoarele împrejurări: Copilul Tănase Dumitru Cireașe, în etate de 14 ani, pe când voia să ajute la pornirea motorului, a fost apucat de cureaua de transmisiune, între motor și moară, fracturându-i piciorul stâng. Imediat au sosit la fața locului, d. polițai al orașului însoțit de oficiantul spitalului, care i-a dat primele îngrijiri. In stare gravă a fost internat la spitalul Brăila. A REPARAREA SPITALULUI ȘI PALATULUI ADMINISTRATIV. S-a aprobat suma de un milion spre a se repara spitalul Măcin, care se afla în ruină și palatul administrativ. Se crede că lucrările vor începe chiar în iarna aceasta. --------xxoxx---------, , Piața cerealelor 24 Noembr. 1926. -------XXOXX-------Polițe protestate La tribunalul local au venit spre protestare următoarele polițe : Gottfried Samerfeld Horoslar 3ooo, Gotpald și Conrad Facria 5ooo, Kondrat și Friederich Cogealia 4ooo, laia Agi Gladi Tatlageac 4oooo, Daniel Matias Cogealac 5ooo, 1 eodor Kopp Facria 5ooo, Golttfried Ilirschi Mangea Punar 25oo._____ Balul ziariștilor, s’a amânat pentru ziua de 27 Decembrie (a treia aci de Crăciun). Oborul 184 căruțe porumb 300-370 78 , orz 430-453 19 . ovăz 365-385 10 . dughie pae 200-270 4 . in 350-920 17 „ fân 100-150 2 „ meiu 320-310 8 „ grâu de toamnă 700-860 1 „ fasole -500 1 „ grâu arnăut 620 ISFflllNll In numărul nostru de ori am anunțat avansarea d-lui inspector vamal I. Daciu la gradul de inspector general al vămilor, post nou înființat pe data de 1 Ianuarie. Avansarea d-lui inspector Daciu la această înaltă demnitate e o răsplătire binemeritată adusă serviciilor depuse de d-sa în interesul instituțiunei din care face parte. De la venirea d-sa de în Constanța grație tactului desfășurat au fost armonizate pe deplin legăturile dintre funcționarii vămei locale și public, ceea ce a contribuit în bună măsură la normalizarea funcționării acestui important serviciu. Tactul desfășurat de d. inspector Dacia, e izvorît din conștiința deplină a demnitarului pătruns de însemnătatea misiunei sale. Iată de ce avansarea d-sale, a produs o vie satisfacțiune, în opinia publică constănțeana. I — o— Atragem atențiunea cititorilor asupra faptului că individul Grigore Athanasiu, un cunoscut apaș al presei dobrogene, care însă n’a făcut, nu face și nu va face parte din presă fiind niciodată incapabil de a concepe și exprima o ideie în scris, se prezintă la țară însușindu-și calitatea de director al ziarului „Dacia" pentru a o uza la diferite malversațiuni. Grigore Athanasiu nu are și n’a avut nici o legătură cu ziarul nostru și cu atât mai puțin cu directorul nostru, iar expedientele sale cari ar trebui să sesiseze justiția îl privesc pe el singur, neangajându-ne întru nimic. I). Virgil Constantinescu fiind angajat in serviciul administrativ al ziarului nostru, are drept a face orice încasări în numele și pentru ziarul „Dacia“. — 6— „ Societatea de vânătoare „Potârnichea“ din Constanța, aduce la cunoștința membrilor săi, că în ziua de Duminică 28 Noembrie a. c. va avea loc o vânătoare cu gonaci în pădurile Cangagia, eventual și Ac. Kahrae. Fiecare membru se va îngriji de transport și de hrană. Întâlnirea va avea loc în satul Cangagia, Duuminică dimineața la ora 7. Membrii cari vor lua parte la această vânătoare sunt rugați să se ascrie, până în seara zilei de 26 Noembrie, la d. N. Leoncinidi str. Carol 121, casierul Societăței. o o o