Dimineaţa, noiembrie 1904 (Anul 1, nr. 288-302)

1904-11-16 / nr. 288

Revista Femina în ultima i blică o mono și afrcj "„ifesijj^o _n>ein­jSosa noastră m<^t0niS>'âr§­^SWffleluT o in­ a­­celașî timp sÂnsoțit iîU»mw^n*vtd­ foto­grafii cuuoscute la noi. Mi se pare in­teresant să­ arăt în­."ce termeni se ex­primă revista pariziană despre princi­­pesa noastră moștenitoare. „A. S. R. principesa Măria a Romî­­niei, fiica marei ducese Maria a Ru­siei, aceasta fiind ea însăși fiică a ră­posatului Alexandru II împăratul Ru­siei și a ducelui de Edinburg, este una din cele mai simpatice figuri ale Curților europene. Măritată In 1892 cu prințul Ferdinand, ea va prezida în­tr’o bună zi la destinele ’ națiunei Ro­­mîniei, și se poate prevedea­ de pe a­­cum că niciodată o suverană n’a fost mai respectată și mai iubită. Maria este copila răsfățată a poporului ro­mân, popor bun și sentimental care nu șovăește de a proclama virtuțile vic­­toriei sale suverane. Tînără, frumoasă, elegantă, un obraz limpede, regular, cu m sta.jgajip,un albastru co­r­ l­ectoar.e gju­ftîn^rrcr.me­ter al rasei sal­’; părul șaten pal, strins intr’un coc împletit pa ceafă , maro, zglobie, bine făcută, cu o talie lungă și mlădioasă a cărei grație a parvenit cu reputațiunea ei la toate națiunile Europei, princesa Maria întrunește la at­îtea calități fizice" calități morale și intelectuale de cea mai înaltă valoare: bunătatea, simplicitatea, originalitatea chiar și gustul de artă. Astfel princesa Maria este populară la București și în satele din Romînia. La trecerea ei mii de capete se­­ înclină și «a»t­urări­i Sa­adia Sanaa." După bwiĂi»pi:­ una din virtuțile pe caii te porci le iubește la cel cari îl guvernă este simplicitatea. Or, simpli­citatea princesei Maria este proverbială in Romînia , e întâlnită, aproape în fiecare zi, pe străzile București or, sin­­gură sau­ cu copiii ei, Carol, cel mai mare, care împlinește 1n ani și care e caporal la școala militară; Elisabeta, Maria, pe lângă cari uneori se află și micul Nicolae, în vârstă de opt­spre­­zece luni. Uneori întreagă aceasta lume de copii mici însoțește pe mama la plimbarea de la șosea,­ua Bois de Bou­logne în miniatură. Dar cel mai des plimbarea se face în trăsură­— un fel tip faeton înhămat cu patru cai și pe caii princesa ii mină singură. Caii sunt marea ei pasiune, o pasiune care pro­vine fără­ îndoială din educațiunea ce a primit-o în Anglia unde a crescut pînă la vîrsta de șapte­spre­zece ani— și care este aceea a tinerelor fete mo­derne, libere și bogate. Poate că tot în Anglia prințesa Maria a căpătat gustul tenm­is-ului pe care-l cultivă acum cu o ardoare cu totul specială și pentru care a instalat un loc în gră­dina Cot­roceni, reședința ei obicinuită" ....Adevăratele recepțiuni se dau în :Au­ fost înaintați la gradul de sub-lo­­coteni­nt tinerii absolvenți ai școalei de războiu din Germania al căror nume urmează: In urma infanteriei pe ziua de 15 ia­nuarie 1903 . Bolintineanu Nicolae în­­ batalionul 2 vânători „Regina Elisabeta“ însumîndu­se la regi­mentul Argeș No. 4 Vasilescu Cristea în batalionul 2 vină­­tori „Regina Elisabeta“ insumîndu-se în regimentul Vla­șcă No. 5. In arma cavaleriei , Veseli Mihai, în regimentul 5 călărași. In arma artileriei : Tănescu Florea, în regimentul 12 artilerie, insnunindu-se la regim­­e^Éil Bacău No. 27. ^ In arma­ infanteriei pe ziua de 14 ia­­nuarie 1904: Rădulescu Alexandru, în ba­­talionul 2 vînători „Regina Elisabeta“, însum­îndu-se la regimentul Radu Ne­gru No. 28.­­ In tot cursul săptămînoî trecuto s’au constatat în Capitală 11 cazuri noul de scarlatina, 7 de febră tifoidă, 8 de po­jar, 9 de tuse convulsivă și 5 de dif­­terie. De scarlatina sînt bolnavi în toată Capitla 38 persoane.^ † D-nii Alexandru Nicolaide și State T. Ionoson, membri în consiliul general al județului Dolj, au­ fost numiți în funcți­unile onorifice de membri în consiliul de igienă și salubritate publică al ace­lui județ. M .Azi și mîma vor avea loc în județele Vaslui și Tecuci mai multe vînători pen­tru stirpirea animalelor sălbatice.­­Statistica producției petroleului în țară la noi pe ultimii doi ani, a fost dată la tipar și va apărea zilele acestea.­­Consiliul sanitar superior va ține șe­dință mîine seară sub președinția d-lul N. Manolescu directorul general al servi­ciului sanitar, spre a rezolva mai multe acte medico legale și alte chestiuni cu­­rente. • Următoarele înaintări, admiteri, re­primiri și destituiri s’aîi făcut în corpul tolegrafo-poștal . Actualul elev gradul III Stcănescu I. Virgilul a fost înaintat după vechime la gradul elev. ActualiWmpiranți de elevi Antoniu T. Alexandru și Golăescu A. Candid, au­ fost înaintați la gradul III de elevi. Bacalaureatul Ionescu CI. Teodor a fost admis aspirant de elev. Actualul aspirant de elev Negoiță T. Ion a fost înaintat la gradul III de elev. Foștii elvi gradul III Crăciunescu Iordan Il și Ștefănescu T. Petre au fost­­ reprimiți ca elevi gradul III. Fosta aspirantă Dumitrescu Victoria a fost r.■.primită ca aspirantă de elevă, a fost văzu«.. in mijlocul unei serate, pentru o.. .. selina primei rochii s’a uzat prin fre­carea de hainele ori de mîinile dan­satorului ! O mică comedie organizată de princesa însă’șî, o comedie de pa­ravan, o pantomimă, în care și ea are să termină aceste serate, prin­cesa­­ are o predilecție pentru panto­mimă—poate pentru că mimează exce­lent. Dar arta dramatică și arta core­­ografică nu sunt singurele cari o pasi­onează , ea are un gust foarte pro­nunțat­ pentru pictură, dedîndu-se la interpretarea florilor, dîndu-le o ex­­presiime curioasă prin formă și colorit. Ea a creeat astfel un gen care e foarte apreciat in țară; operele ei sânt foarte căutate și ea o generoasă față de in­tim, în această privință.“ Deși artistă — de trei ori artistă —­­prințesa Maria nu e mai puțin ferneo casnică, ea iubește interiorul, aranja­mentul mobi­­lor ; o floare într’o vaza un bibelou pe o etajeră reflectează personalitatea ei. Și în fine, pentru ca nici o ordine Ga idei să nu’i fie complect străină, prințesa Maria este colonel în­ regi­mentul 3 roșiori. Ea -și pune uniformă în frecmr­ilS­­au —și asta nu pentru a face o revistă obligatorie—ci pur­­ și simplu spre a merge în ziua de Cră­ciun ca să aducă ofițerilor regimen­tului cadourile cari­ se obic­niesc în armata romînă.... Astfel s­e scurge viața acestei tinere femei—tînără și frumoasă, și prințesa înrudită cu toate familiile mari dom­nitoare din Europa, și care pare că a gă­ ât fericirea în simplicitate, in bu­nătate“. Maria Demetrian Cugetămi Ce este exactivitatea ? Respectul cu­tuia. ¥ind di­n rezultatele uitării de sine ser cere sacrificii, menajări. * . -Ce o speranța ? Nevoia de a fi fericit!! Secrhplarea viitorului Bucuria înainte de bucurie. Ultima lașitate poșta mea O ferventă cititoare, Loco.—­„Când se propune unei fete o căsătorie, unde e preferabil să se întâlnească pentru prima oară tinerii .“ De obiceiu se alege un bal ori o serată pentru o asemenea întâlnire, casa unui prieten comun și chiar casa păr­ințească, dar aceasta din urmă numai cînd ei risti­mai dinainte garan­ții sigure că inclinațiunile reciproce sunt astfel încât căsătoria se va face. Părinții fetei trebue să asiste, fără în­doiala. M. B. SBS SSBBWS^^SBSI S mi a VBB Stim SS SiŰ^^S^i Actualul conductor gradul III Lun­­geanu Ion a fost înaintat conductor b­ra­nî U­I X L. Alexandrescu Constantin a fost ad­mis conductor gradul III. Conductorul gradul II Rădulescu Ște­fan a fost destituit din funcțiune. • Ministerul­ de interne a fost încunoș­­tiințat ori de prefectura județului Me­hedinți că Constantin Sănătescu comp­­­tabilul orașului T.-Severin a săvârșit de­lapidări cifrate până acum la 14.000 lei. Se crede însă că numitul a delapidat o sumă cu mult mai mare.­­ Prefectura județului Mehedinți a tri­mis o circulară tuturor prefecților de județe și polițiilor di­n țară, prin care se cere a lua măsuri pentru dovedirea tânărului marinar Filip Dumitrescu care se crede a fi originar din Pitești—dis­părut de aproape 2 săptămini din s.­­Severin, unde făcea serviciu pe șlepul cu No. 632 al navigației fluviale române.­­Pentru Sîmbătă au fost convocați la ministerul de domenii un foarte m­are nu­măr de industriași di­n Capitală, spre a studia proectul de lege relativ la încu­­rcarea industriei naționale, și a aviza la modificările ce cred de cuviință a se in­troduce în acest proect.­­Ministerul de instrucție a introdus mai multe modificări in regulamentul pentru aplicarea legei asupra învățămân­tului agricol. După noul regulament, pe viitor maeștrii pentru predarea de meserii în școlile inferioare sau elementare de a­­gricultură și meserii vor fi recrutați în aceleași condiții ca și la școlile infe­rioare sau elementare de meserii. Tot după noul regulament, regulele pentru con­ptabilitatea­ materialelor și lucrărilor de ateliere privitoare la șco­lile de meserii vor fi aplicabile și ate­lierelor de meserii de la școlile de a­­gricultură și meserii, iar întrebuința re­­surnelor încasate din vânzarea obiecte­lor lucrate în atelierele școlil i­ de a­gricu­lteură și meserii va fi supusă la a­celeași regiile prevăzute pentru școlile de meserii similare.­­Eli s’a întrunit consiliul de treizeci și cinci al societății­ de cultură ma­­cedo-romînă și s'a ocupat cu alegerea casierului și a doi secretari, precum și cu luarea mai multor dispozițiuni re­feritoare la bunul mers al societății. In curind se va înființa la Constan­­tinopol un internat universitar român pentru a înlesni continuarea studii­or la facultățile turcești a absolvenților șco­i­lor secundare române din Turcia. • Un român macedonean din Rusia a trimis preotului român din Abda (Ma­cedonia) niște odăjdii de o frumusețe rară. • Negustorul român Sterie Cușu di­n Porivolo (Macedonia), care fusese cap­turat de niște briganzi greci, a fost pus în libertate, in urma amenințarea romârilor că vor executa pe niște rude ale briganzilor prinse și sechestrate de romîni. ® D. dr. E. Movilian va ține miine seară la orele 9 în sala societăței „Au­rora“ din str. Mircea-Vodă 12 o confe­rință intitulată „Din lumea ficțiunilor și realităților medicale“.­­Românii din Grebena (Macedonia) au înființat o „Casă a școalelor“, cu scop de a aduna fonduri pentru cumpărare de teren pentru un local de școală. • Consiliul profesoral al facultăței de medicină din Iași a decis să recomande pe d. dr. Teleman Teohari, agregat la catedra de patologie internă, spre a fi numit profesor definitiv la acea cate­dră, ca unul ce funcționează deja din trei ani c­a agregat. © In pădurile btoegtî și Stubuleț din nouă trage, credit județean ș. La această tragere se vor 333 obligațiuni pentru o valoare 265.708 lei. © In cătunul Sodora din județul Iași s’a înființat, din inițiativa preotului și a învățătorului local, o bancă populară cu numele de „Cotnari“. • la tariful general de călători și ba­gaje pentru traficurile directe interna­ționale valabile dela 15 iunie 1903 s’art introdus de către direcția căilor noastre ferate mai multe mortificărî cari au și intrat in vigoare. • Ministerul de interne a fost înștiințat ori Că alaltă era s'a întâmplat o nouă cioc­nire în stația de c. f. Mărășești. Trenul de marfă cu No. 709 s’a cioc­nit cu o mașină izolată care venea din­spre Tecuci. Accident de persoane n’a fost cu toate că ciocnirea a fost foarte violentă. Patru vagoane de marfă au­ fost însă cu desăvârșire sfărîmate. •Camera de meserii di­n Capitală va ține ședință zilele la acestea spre a re­zolva mai multe costiuni curente. • Aziv&se vor termina înscrierile ca ex­terni,­Satoi-interni și aud. liberi în școala superioară de agricultură de la Herăstrău. Tot azi se vor termina inscrierile în școala superioară de științe de stat, din Capitală.­­ Din inițiativa d-­­uî director general al c. f. r. cu începere de la 1 Ianuarie 1905, toate vagoanele de dormit ale Companiei internaționale cu 12 și 14 locuri, se vor înlocui cu va­goane mari, cu cite 18 locuri, avînd 4 osii cari sînt mult mai confortabile, ca cele ac­tuale. ® D. ministru Sp. Ilaret a sosit a­­seară în Capitală. © Din ultimul buletin întocmit de di­recția generală a serviciului sanitar, re­zultă că actualmente sînt în toată țara 2.700 bolnavi de scarlatina, pojar, febră tifoidă, diftene, disenterie și tuse con­vulsivă. De scarlatina sînt bolnave 470 per­soane, de pojar 60 persoane, de difterie 90 persoane, de febră tifoidă 600 per­soane, de di­senterie 260 persoane iar de tuse convulsivă 1.000 per­soane.­­Consiliul de igienă al Capitalei­ va ține ședință mîine la oreleă p. m. sub președinția d-lui dr. N. Georgescu me­dicul șef al Capitalei, și­ se va ocupa tot cu cestiunea măsurilor ce trebuesc luate pentru împiedicarea falsificărei laptelui ce se debitează în Capitală. ® Comitetul local din București al so­­cietăței Dante Alighieri, care—după cum se știe—are de scop răspândirea limbe­ și culturei italiene, deschide, cu auto­rizația ministerului de instrucțiune pu­blică, un curs gratuit de limba italian Cursul se va ținea seara, de 2 ori pe săptămînă, la școala italiană. Cei ce doresc să urmeze acest cur­­s int rugați să-i înainteze, pînă la 21 Noembrie curent, cererile de admisiune arătîndu-șî fiecare atit profesiunea cît și studiile ce posedă. Cererile, chiar prin o simplă carte poștală, se vor adresa d-lui președinte al comitetului. Ziua și ora deschiderea cursului se va anunța la timp prin ziare. • Pianistul Emil Saner, care va da două concerte­i la Ateneu, a sosit aseară în Capitală. Falsurile de la Fabrica de Zahăr din Roman 13 Noembrie 1904 In urma încheerea socotelior cu agri­cultorii, controlorul fabricei de zahăr din localitate însărcinat cu lichidarea, a descoperit un mare fals în sarcina func­ționarului Herman Singher care — în­țeles fiind cu­­ cîțîva agricultori — a trecut în registre o cantitate mai mare de sfecle de cum primise, escrocînd ast­fel fabrica cu o sumă destul de impor­tantă. Astă noapte Singh­er, aflînd de această descoperire, încercă să dispară; a fost însă prins de poliția locală la orele 2 într’o circiumă din str. Suced­ava, și arestat. Astăzi fiind adus în cabinetul judelui instructor, dînsul mărturisi faptele ce îi se impută implicând în această afa­cere mai mulți agricultori între cari și pe Ionescu din corn. Elisabeta Doamna — din partea căruia primise o poliță în valoare de 200 rp* drept răsplată — cît și pe un alt funcționar al fabricei Katz care servia ca intermediar și care de asemenea a fost depus. Vă vom­i. ține în curent cu această afacere care produce senzație în loca­litate. Fioridor Justiția populară, după ce a ascultat timp de zece zile dezbaterile senzațio­nalului proces al d-rului Max Jacob­­sohn, aducând un verdict de nevinovă­ție, l-a achitat de Îngrozitoarea pîră ce i s'a adus,­actica de soț ucigaș. Acest verdict Ia deschis porțile a­­rtistului și după un an de detenție pre­ventivă, Max Jacobsohn, a a­ devenit liber pe persoana și faptele sale. Acum duci, ne-a fost mai ușor c, ori­cînd să obținem o convorbire cu a­­cest om al zilei, convorbire pe car­e o redau în cele ce urmează, în str. Radu-Vodă Sîmbătă, după liberarea d-rului Ia­cobsohn, am căutat prilejul să vorbesc cîteva cuvinte cu fostul acuzat, pentru ca apoi să împărtășesc cititorilor pro­priile impresii ale aceluia care timp de zece zile a fost unicul subiect, de vorbă. Mulțimea de curioși ce se îngrămădea în jurul nostru mi-a făcut imposibilă ten­tativa așa că ne-am despărțit, dîndu-n o în­­tîlnire pentru a doua zi, Duminică la o­­rele 10 dimineața. La ora fixată, m’am­­ prezentat era la d. Iacobsohn, care locuește provizoriu la o rudă a sa, d. Leoneanu architect, cu domiciliul în str. Radu-Vodă 8. La intrarea în vestibul am observat mai multe perechi de șoșeri și galoși precum și haine, ceea­ ca dovedea că erau și alți străini în casă, răspunde v­r­­eî soț. .­­ . și .autoarea apă­sa­­. I ce s’a aruncat asupra mea Și . o -i greu să auzi, să citești să v c . '. calomniat, că ești co­pi gd acu. .'ca cea mai grea de soț ucigaș ' • ac ■’ i poți răspunde, să nu ai pai­ ' i­..': libertatea sau mijlocul de a sti­rn­i<' că ești nevinovat, că ceti c ’ , pasiunilor omenești, a Luni zii*­, continuă d-rul Jacob­s .1 âo­­t • lim­it de rudele instruc­­te­i 1 "-1 g de școală, fost prieten al un­­ iz atit de ostil mie —• că s­i i .- vin­ în celo mai mic! de­t ! ce . făcut de cînd m’am iu­ti. .­­. ... , ce tristă figură a făcut a­ c : .... d­ar cînd înaintea jura­ții­•­­mereu „nu îmi amintesc“. "■ [UNK] [UNK] a. ■ buna credință, dar cit »U­­­t să-i .­.rig : „vezi d-lo judecă­tor cc. ui­ . fapte și încă nu fapte mici­­­ p­o­­­tențiale. Dar eram acu­­z.v *ii m­iar inocenți n’au cuvînt. ..cși bănia, acuzărei 'ci • .ți suferit mult în timpul Ci­­■‘te . .. banca acuzărei ?­­.­ i . . tristă, nespus de tristă ai • ipto n’am să uit în viața in uita acuzărei. uda spre Văcărești­e ei....­­a.iY vrozav ce cred că poate c­x : . a om, mai ales pentru un­a a mea. .a» io mai grozavă însă. Si­ -> acola rău famat, să te fi­­ o.­­ cercetat, răscolit, de a­tit - ai ales să știi că viața ta o așa cumpănă, să auzi at­­a minei !­w, atîtea calomnii, atitea fapte aparență, limpezi insă în îoutc-u și­onștiința ta, să auzi că din cel n­i neînsemnat incident se trig cone.­uz.' rugr­ozitoare, o ceva de nedescris e ce­a cu neputință de su­portat .­­ . vii.-a !­rul Iacobsohn, slut înf. p.'.n ! Purtarea îngerească a l ior Davi.­.n. directorul penitencia­­­­rului Vo . și dr. Crisțescu, modi­ I cu: ex'.niV'aclai'vlifí imi-a'u ușurat mult , chinul arestului simțiti r .­liru dreptate M d­e învăță­'.urî im­ tras din acest­­ proces. An . . .. pilă unde poate merge ura omenească, am­ văzut spectacolul trist ce i -o Ar. Chorovicî și a­ săi!... . dar du­mai ,­­ au văzut pînă unde merge sjuter­e virului, puterea drep­­­­tăție­, am . . .i d­­rii b­abeș și Can­tacuzino, oameni recunoscuți mie, po , care iii vi-'l­ă. ' : -an­ văzut, luptînd și­­ sacrificiere.-si ,tru triumful adevăru­lui și ii drepții«!, ■ Am ii'­ii vi­zut pe avocații Delavran­­cea, Udori­i Găiescu, Davidescu și­­ Ciorui­­cant, d eu atita desinteres și c !fc. -i in cauză dreaptă ! - mipu'. d-v". vă e prea scump a­m cuir­i- pum.ru a­m abuza o ultimă în­tre! co .’o - j do gînd să faceți ^ acu. r­­— Mi -■­ie la Ploești, am novoc do­j .n. i.'v­ai­nă nu știu ce voiu face, ii s­t­­ i­i încă nimic. F. Emilian­ î­n € " Citi fi t-a íLETEEUL de ani­­­ul ora 5 seara ^ S-- .toată, țara - I. :■ Uf II­i î­.‘ , " ' ele femeie © utal­laas Țepeș ■ hînaau --riginal istoric de ; V «*’ t 1­eorțe­a­ n­a : 1 a­pa­­. IV a­­­niu ț'ivif.tului imperial din Viena © roman pe senzație © - €", 'i­.Bor.T:înto­rea lui Niță Stere 1 I. A­­­cari au asistat.—Coroa­­.1...-- Serviciul divin.— Cuvîn­­tările Fotografiarea ca fiavru- Fsraira a cortegiului. Ori dană f­iliază a avut loc inmormîn­tar­ea lui Niță Stere; numeros public se adunase de cu V'î'­.­.. l-i defunctului:­­ '■ or U'în 1 p. m» viisFa cui­­u tv »o»» lui și o ană parte din sti­. 13 Șepten­.bru’ cică înțesate de lume. Afară de­ r­ mim­oșii prieteni politici, și afară de tom I . ut . era un număr aproape extraordinar de cetățeni, veniți din toate u V. . . v .udei. î­­.­uti* . titlului liberal au­ fost de ase:r. • •pir­ați. Au­ fost d-nii mi­ni..­ .. n­ îr.. Costinescu, Lascar, Stoi­­cescu, iorm. G.­It­ianu și Porumbare. A­­poi d-r.i­ O. I­. Robescu, I. C. Atana­­­­sin, pr­ecr­­ii ■ Covurlui, V. G. Morț­un, ■ Oti­esm, Take Fioro,popescu, Ferechide, ■ dr. fla ip.­i­ri, I. Bibicescu, O. Nacescu, I. Uiacoties.."... Răsvan, Bragadini, D. i M. Ion­ ... I Demetrescu, Mihăișă M­­. e^.­u, ral dr. Șerbănescu, Saita, dr. farmacist N. An­ Iho­escu, G. Assan, C. Ogrezețcu.­­Anton Carp, deputat Al Const­a­­n­zei Elefterie lonescu, consi­lier comunal ( I iítescu, prof­.ser Găvă­­­nescu, Toma Constantinescu, avocat Țicu Șt­­fa:.i. .ou. Min­alcea, avocat G. E­c­i­s­totie, 1 n­..■ Caloglu, N­­anovici, Gr. ■ Vasilis'.-­i. Adi­mescu, avocat Al. Petro­­­­vici. lo.'in­d. Pio-som, Scupiewskhi, etc. . jroanele Po­csini dr <• .fot.no și po­carul rapr­j tu.*..* .....Í așezati coroane, trimise de . duhul național liberal, cetățenii din Dealul Spirei cetățenii din culoarea de albastru institutul de bine­facere „Pro­­‘ vi ț. .'n­iia D. Plant-S, Adunarea depr.tațî.or ti ivocat Al. l’otrovicî, fa­rai! .. . "s .... stinescu, familia Apos­tol Gris­­a, ••!­" Elisabeta Stănescu, apci etvia cooperativă romînă a comer­­citoțilo­­r băuturi spirtoase, cetățenii din­­ăwu­ea de voido, familia St. Davi­d - serviciului divin all . u.intarî d-niî M. Ferichide, Dim. ^oiiidza și avocatul Al. Petrovici. Toți treîjoratro­ ii au povestit mișcați, viața și meritele lui Niță Stere, spu­­nînd că el a fost unul din puținii lup­tători statornici, convinși, înverșunați, pentru ideile liberale și democratice. Fotografiarea cadavrului La orele 2 și jum. p. m., în momen­tul scoaterei din casă a sicriului, care era dus pe brațe de amici, cadavrul a fost fotografiat împreună­ cu toate per­soanele, catî-1 încojurau. Pornirea cortegiului In urma carului funebru au pornit pe jos d-uii miniștrii și persoanele marcante din partidul liberal. Dumnealor n'amt pu­tut însă înainta decit pînă la monumen­tul pompierilor, de­oare­ce adâncimea noroiului întrecea cu mult înălțimea șo­­șeni-groloșilor. Cortegiul a străbătut stradele 13 Septem­brie, Mihai-Vodă, calea Victoriei, Carol I-iI, calea Rahovei, Aquilei, și apoi s’a îndreptat pa calea 13 Septembrie, spre cimitirul Grhencea, urmat de cîteva tră­suri și de un public puțin, numeros. D-nil miniștrii s’au despărțit de cor­­tegiu imediat ce s’au urcat în trăsuri, adică chiar din dreptul monumentului pompierilor. La cimitir, după cântarea otpustului „vecinica pomenire“ și a troparelor obici­nuite, sicriul făcut din bronz emailat și cu sculpturi aurite, a fost așezat în ca­­vour, unde au­ fost puse și resturile pămin­­tești ale mumii defunctului. Niță Stere fiind cavaler al ordinului „Steaua României“ i s-a făcut onoruri militare de către un batalion de vină­­tori. V. Sosirea regelui în Capitală La gara de Nord.— Venirea princi­pilor moștenitori.— Sosirea trenu­lui regal.—Persoanele prezente.— Cercui din salonul regal.—Pleca­rea suveranilor la palat. Aseară la orele 4 și 50 de minute re­gele a sosit în Capitală venind de la­ Si­naia spre a prezida astăzi 15 Noembrie la deschiderea Corpurilor legiuitoare și a-și lua reședința de iarnă. Cu tot timpul urit­,— cerul era foarte îndurat­­—­ un public numeros anima stră­zile pe unde avea să treacă suveranul, și în special calea Gaviței pînă la gară, unde se afla adunată o mare mulțime de oameni. Vasta curte a garei era tixită de lume de prin împrejurimi, care se in­fiieau ca să vadă pe rege, la plecarea sa am gara. Venirea prinților moștenitori La orele 5 fără un sfert principii moș­tenitori sosesc într’un landomi închis, în­soțiți de micii principi Carol, în unifor­mă de elev ai școalei militare, Elisa­beta, și Maria, precum și de d. adju­tant Gratoschi. Sosirea trenului regal Fix la orele 4 și 50 de minute tre­nul regal intră în gară. Regele descinde din vagon sprijinin­­du-se cu oarecare greutate de rampa scării și pe peron e întâmpinat de d-nii miniștri Sturdza, Costinescu, Lascar, Stoicescu, Porumbare, Cianni și Ion I. C. Brătianu, cărora le stringi mina și cu cari se întreține cîteva minute. Suveranul intră apoi în salonul de recep­țiune unde e primit de un mare număr de persoane. Persoanele prezenta Remarc astfel printre cei de față pe toți d-nii miniștri afară de d. Ha­­ret și pe d-nii Take Ionescu, Gh. Cantacuzino, g­e­n­e­r­a­l Lahovary, P. P. Carp, dr. Istrate, Ionaș Grădiș­te­anu, Marghiloman, N. Filipescu, M. Ferechide, P. S. Aurelian, Eugen Stă­­tescu, Paul Stătescu, general Manu, profecc Safta, Nicolaescu, Adames­cu, Cezărescu, Sipsom, Antipe, mitropoliții Iosef Gheorghian, mitropolitul primat, și Partenie, mitropolitul Moldovei, col. Hiotu, generalii Oprescu, Angelegen, Grozea, Brătianu, Vasiliu Năsturel, Po­­pescu, coloneii­ Gărdeacu, Zaharoana, Poenaru-Bordea, I.Kalinderu, Iepurescu, St. Greceanu, Gr. Ștefănescu procuror general, Iulian, Scarlat Popescu, Ha­­mangiu, Gr. Dianu, Coco Demetrescu, Gr. Ștefănescu decanul facultăței de științe, dr. Obrejă, dr. Cantacuzino, Matei Corbescu, Șt­. Sihileanu, Costescu- Comăneanu, col. Căpitanovici, Take Protopopescu, dr. Măldărescu, Victor Antonescu, Al. Constantinescu, etc., etc. Verb­uI din salonul uigar. Regele și principii moștenitori făcură cerc în salonul de recepțiune. Suvera­nul, ca întotdeauna, găsi cîteva cuvin­te pentru fiecare din persoanele pre­zente. Văzînd pe mitropolitul­ primat, suve­ranul i sărută nina și-l întrebă de să­nătate. — Cu voia lui D-zeu mă simt mai bine, răspunse înaltul prel­at. Puțin mai departe principesa vorbea cu d. Carp, care se afla în apropiere de d. Gh. Cantacuzino. Regele trecînd pe fngă cei doi bărbați de stat st­­inse mina d-lui Carp și apoi s­e in­tri ținu mai multe minute cu d. Canta­­cuzino, în timp ce d. Carp își continui conversația cu principesa Maria. Plecarea la palat La orele 5 și 20 de minute, regele părăsi salonul de recepțiune, luînd lot singur într'un landou închis, care plecă precedat de trăsura în care se afla d Sarta, prefectul poliției. Principii moștenitori și micii princip luară loc în alt landou și în uralok mulțime! suveranii se îndreptară spre palatul regal. Măsurile fie ordine Pentru a menține ordinea pe calea Griviței, poliția a luat măsura ca de la orele 4 d. a. sa nu se mai permită cir­­cularea în­spre gară nici tramvaiului nici trăsurilor. De aci o mulțime de incidente pro­vocate de publicul nemulțumit care di­și plătise taxa pînă la gară se vedei silit să se coboare din vagon la capătu­l străzii Manea­ Brutaru, de unda vasea „ măsurile cu chibzuință. ...re minune să faci ordine o­..­joi circulația vehiculelor, și să știi să o­­monțiî fără a jigni interesele și dreptu­rile publicului. Pățania uns! nunți Măsura aceasta de a se opri trăsurile să meargă spre gara a dat însă loc era unui incident tragic-comic, care în acelaș timp demonstra mai bine ca ori­ce cît e de vexatorie. Din strada Atelierului venea un lung șir de trăsuri. Era o nuntă, care se în­drepta spre calea Griviței, mergînd la biserică, sau la domiciliul miresei — nu știm bine. La Colțul căei Griviței însă, o mul­țime de sergenți iar înaintea primei trăsuri — un cuplu în care se aflau ti­nerii căsătoriți—și opresc întregul cor­tegiu, spre marea disperare a miresei care neștiind ce se întâmplase se spăi­­mîntase la vederea atîtor sergenți. In zadar fură parlamentările­ întru nuntași și poliție, întregul cortegiu a fost în cele din urmă nevoit ca să ia drumul în direcție contrară, întorcîn­­du-se spre calea Victoriei. Publicul privitor a făcut haz, dar n’a cruțat și cuvinte foarte puțin măguli­toare la adresa polițiștilor. Dacă am publicat aceste incidente, n’am făcut-o de­cît pentru a atrage a­­tenția d-luî prefect Saita, asupra incon­venientelor semnalate. Kop. ... .unita^ionarilor oomCți­­—La orele 2 după amiază a avut loc in str. Smîrdan 51 o întrunire in­timă a funcționarilor comerciali. S’a luat hotarîrea de a se lupta tra tendinței comercianților din Gal^^ de a nu respecta legea repausului du­minical. Societatea pentru protecția anima­le­or. — Comitetul acestei societăți s’a adunat la locuința, d-nei Butculescu, ca­siera societatei. A participat la ședință și d. prefect Saita. S’au luat mai multe hotărîri cu pri­vire la diverse cazuri de brutalitate a animalelor constatate de membrii socie­­tăței. Asupra acestor hotărîri vom reveni intr’un articol de reportaj. Meseriașii strungari in fier s’au în­trunit la clubul meseriașilor și au decis să facă demersuri pe lingă d. ministru de domenii, pentru constit­i •••.. a..e. cor­­porațiuni independente. Meseriașii brutari. —­ Toția^ekiUat meseriașilor săiuRiMteei UTri dimineață jglaffitiR^Suftetului corrporațiunea bru­tarilor și au­ luat mai multe deciziuni la avil> • ...u a acestei cor­porațiuni. Studenți­ în drept grupați în socie­tatea „O. Bosianu“, au fost convocați pe ziția de o zi în sala No. 6 de la Uni­versitate. Ședința s’a suspendat din c­a­uză­ că e> nu s’a întrunit un număr suficient de membri. Studenții în medicină.­La ora 2 d. a. s’a ținut ședință, ordinară la sediul societății studenților în medicină de la. Eforie. S’au făcut mai multe comunicări. —Societatea „Junimea studioasă medi­cală“ a ținut de asemenea ședință in localul ei­ de la spitalul „Caritas“. O societate artistică sub denumirea de societatea „Ecoul Artel“ sa fon­dat pe ziua de czr. In acest scop o adunare s’a ținut în strada Clemente­ No. 3 unde s'amt citit și votat statutele. Asociația generală­ a medicilor din țară a ținut aseară la orele 9 o ședință sub președinția d-’un profesor dr. V. Babeș, în localul institutului bacterio­logic. In sala „Jignitta“ sV.i­ întâlnit ezî după amiază membrii societății de a­­jutor „Math n Z­’u’ca“ și a hotărît a a­­corda ajutoare la mai mulți săraci. Convorbire cu d-rill Max Jacobsohn ei­orilor Deschiderea parlamentului Parlamentul nostru își deschide azi seziunea ordinară. In vederea aceasta mare parte dintre senatori și deputați au sosit aseară în Capitală. Ceilalți vor sosi cu trenurile de azi de dimineață. La orele 11 se va oficia obișnuitul te-deum la mitropolie, în prezența su­veranului, a miniștrilor, a deputaților și senatorilor, etc. După aceea regele va trece în loca­lul Camerei, unde va citi mesagiul de deschidere, în prezența miniștrilor și a celor două corpuri parlamentare întru­nite. La orele 3 d. a. majoritățile parla­mentare se vor întruni în sala Senatu­lui în consfătuire intimă. Cu această ocaziune se va face cu­noscută lista cu numele persoanelor des­tinate a forma nouile biurouri parla­mentare.❖ In vederea acelei consfătuiri s’au ți­nut aseară consfătuiri mai restrinse ale grupărilor din partidul liberal. Una, aceia a parlamentarilor din gru­parea vechilor cadre liberale, s'a ținut la d. deputat Al. Constantinescu, altr­­­a­d. Stoicescu, ministrul, domenii­lor. Eri dimineață s'a ținut un consiliu de miniștrii la ministerul de interne la care au­ asistat și d-niî P. S. Aurelian și M­­erichide, președinții corpurilor legiuitoare D­ nk miniștrii au­ semnat mesagrul, a­poi s-a stabilit lista persoanelor pe car guvernul le va susține spre a fi alese în biurourile parlamentare. C- D. Dună. dejun, regele­ și regina s'aăîn­treținut aproape o oră cu ofițerii,­­ Suverana s'a­ întreținut asupra treci­tei epoce a războiului neatîrnărei. Regina s’a interesat de nouii reeni sosiți la corp, de constituțiunea și sta­rea lor fizică. Regele s'a întreținut mult cu­­ un comandant al batalionului, interesîndu - s e de­mersul instrucției în corp, e rezultatele tragere! în țintă, și ni­ci timpul a ascultat cu un vădit intern toate detaliile date. A vorbit apoi î treacăt despre actualul războiu­ și d mersul operațiunilor. La­ prob­ 3 regele și regina luîu du­­bu a rămas de la ofițerii batalionuli s'au­ retras, după care ofițerii au pari­­­sit palatul, rămînînd ca în curând bata­lionul I Vînători să părăsească Sinai intorniidu-se la Craiova. Un ostaș Alegerile pentru consiliul co­munal din Constanța — Prin fir telegrafic — CONSTANȚA, 14 Noembrie.­­ Astăzi au avut loc alegerile par­țiale pentru cele trei locuri vacanți pentru consiliul comunal, provocați prin demisia d-lor Georgescu, Santi și I­avioi. A prezidat d. Alexiu, consiler li Curtea de apel din Galați. Alegerea s’a petrecut în cea ma mare liniște. Lista opoziției compusă din d-nii Kolkin, colonel Zissu și Roman, a întrunit 187 voturi. Lista administrației a întrunit 185 voturi. Lista opoziției a fost declarată a­leasă. Aceasta este a doua alegere fă­cută sub regimul nouei procedur electorale. ^ Pontina Afacerea contesei de French Deși cererea de extrădare a contesei de French, făcută de guvernul elvețian, a fost admisă de consiliul de miniștri, totuși contesa nu a fost încă estrădată. Ea va fi trimeasa în Elveția Sâmbăta viitoare, dacă până atunci avocatul er­din Lalm­­an­nu nu va reuși să obțină an­unțarea faliulentului contesei de French și revocarea cerelui de extrădare a gu­vernului elvețian. In ce privește delictul de abuz de încredere ce se impută contesei de­­ l’­...­1-­ — nuLUn­ti­m>ate exista, de­oare­ce contesa a achitat suma de bani­co datora creditorului ei. Contesa de French este încă reținută la poliție în camera inspectorilor, sub­ paza unei sentinele. Su­ra judiciară Jurisprudent». — Curtea de casație secția II prin decizia No. 1224/904 , decis următoarele: De­și art. l­ din legea de organizări judecătorească stabilește, ca principiu rotațiunea judecătorilor la diferitele sec­țiuni prin tragere la sorți, la fiecare în­cepufc de an judecătoresc, astfel ca, e j­uiindta­ mi­siv lui servească doi an de-a rîndul la aceiași secțiune, însă din termenii legei dela 1 Aprilie 1900 prin care s’a înființat încă o secțiune la tri­bunalul Brăila, rezultă că legiuitorul, îi vederea multiplelor afaceri ale secție I-a a acelui tribunal, a voit a’i da un judecător mai mult decît la cea­­al­ti j secțiune înființată din nou, și în veden­e că judele instructor era unic așa că nu avea cu cine alterna a derogat la prin­cipiul rotativ mai pus în legea de orga­nizare judecătorească, prevuzind că ju­decătorul de instrucție al trib. Brail să fie alipit numai pe lingă secția I-a Așa­dar, trama! secția întîia a tribu­nalului Brăila este competentă a se pro­nunța asupra confirmarea mandatelor e­mise de judecătorul de instrucție al a­celui tribunal. întrunirile de erî în Capitală Alegerea dela biserica armenească Eri s’au adunat în localul școalei di curtea bisericei armenești enoriașii a­cestcei biserici spre a alege un epitrof Adunarea a fost prezidată de d. atute de primar Cezărescu, azist­at de d-n Moscofian, delegatul primăriei, P. Hur­muzescu, Zaharia Buieliu și ca secretar d-nii Ardaseș Melidon și Buieliu At­ton. Din 200 înscriși, au fost numai 9 votanți. D. I. Grigorian a fost ales op­trop, întrunind 89 din voturile expri­mate. întrunirea fie la soc. IHaceao-R: mină. — Era la orele 3 d. a. a avi loc la sediul societății Macedo-Romîn Fapte diverse Prinderea, eseu­ cunoscut spărgă­tor.— Am anunțat zile­le trecute, că la ziua de 6 Noembrie, întorcându-se acasă, d-șoapi Efrosina Nițescu, sora d-lui in­giner Nițescu, domiciliat în str. Ecoului 41, găsise­ în casă un­ individ brun, m­a­­ruuțol, care sărise peste poartă, forțase ușile,­spărsese un scrin și acum sco­tocea în toată casa, căutînd bani. Surprins de d-șoara Nițescu, pungașii! o amenințase cu un topor, somînd-o să tacă, iar în urma luase fuga și se fă­cuse nevăzut După opt zile de cercetări continue, d-l comisar Pavlidi, șeful circ. a 11-a, și d-l T. Caragea, subcomisar, au­ izbutit să prindă­­ pe îndrăznețul­­ spărgător și să-l aresteze.­El se numește Vilii și este cunoscut ca unul dintre cei mai periculoși pun­gași din Capitală. După terminarea anchetei la poliție, Vilii a fost înaintat parchetului împre­ună cu toporul, pe care și-l procurase din curtea d-in­ inginer Nițescu, și alte numeroase obiecte de furat. Ancheta a stabilit­, că el este autorul unui m­ic număr de spargeri și furturi­­recente. Aoeisientul nenorocit din gara­­ Nord.—Acarul Gheorgerrf­on, a 11 incin­­erî pe linia B. M , a fost surprins­ă mașina de manevră No. 52, care lovi­du-l l’a trântit la pământ, și Y-a tăi piciorul drept mai jos de genunchi­. Nenorocitul acar a fost transportat i­­mediat la spitalul Filantropia. Apeisientul fi la bulevardul Fer­dinand.­Un anume Ido Dinu, de fel din unilovn, in vîrsta ca flo .57 Ho­naî,­­servitor, a fost găsit ori căzut în nesim­țire pe bulevardul Ferdinand Ungă o­­borul de vite. Sergentul de post îl ridică și-l tri­­mese la spitalul Col­ntina, unde bolna­vel a fost reținut. Furtul din strada, Col­ocetiî.­­—Erî noaptea niș­te indivizi necunoscuți au intrat­­ în curtea caselor . cn No. 27 din str. Potroceni, fur­înd dela d-na Roza Barta o mu­țime de rufo ciul se aflau întinse pe o fringhie. 1 Circumscripția 19, căreia i s’a recla­­r­mat cazul, c in căutarea hoților. 1 Fuga a­dosit îndrăgostiți.— Era de­­ diminuați un anume Nicolae Grădinare,­­ lucrator C. F. R. a reclamat poliției că fiica sa Marița, în etate de 19 ani, în lipsa sa de acasă, a fugit cu un eismai anume Dumitru. După informațiunile luate, fugarii ar fi plecat cu tronul de Predeal de la orele 11 a. m. Măriți a avut grija de a pleca și cu­­ o sumă de 40 lei ce l-o duse spre păs­■­trare un vecin. S’a cerut telegrafie gărci Ploești ca ■ să ia măsuri pentru prinderea celor două­­ fugari. Furtul din str. Buzești.—• D. Vic­­­tor D. Martinoscci, trecind ori cu o că­­­ruță cu marfă pe str­. Buze­ști, i s'a fu­rat din căruță o hulă de halva cu al­ini­i in greutate de 45 de kilogcauto. • S’au luat măsuri pentru prindere­ ■ pungașilor cari se presupune că sunt or­ganizați în bandă spre a comite furturi­­ din căruțele cu marfă ce trec pe aces­a stradă. _ _ ___ i

Next