Dimineaţa, noiembrie 1904 (Anul 1, nr. 288-302)
1904-11-16 / nr. 288
Revista Femina în ultima i blică o mono și afrcj "„ifesijj^o _n>einjSosa noastră m<^t0niS>'âr§^SWffleluT o in acelașî timp sÂnsoțit iîU»mw^n*vtd fotografii cuuoscute la noi. Mi se pare interesant să arăt în."ce termeni se exprimă revista pariziană despre principesa noastră moștenitoare. „A. S. R. principesa Măria a Romîniei, fiica marei ducese Maria a Rusiei, aceasta fiind ea însăși fiică a răposatului Alexandru II împăratul Rusiei și a ducelui de Edinburg, este una din cele mai simpatice figuri ale Curților europene. Măritată In 1892 cu prințul Ferdinand, ea va prezida într’o bună zi la destinele ’ națiunei Romîniei, și se poate prevedea de pe acum că niciodată o suverană n’a fost mai respectată și mai iubită. Maria este copila răsfățată a poporului român, popor bun și sentimental care nu șovăește de a proclama virtuțile victoriei sale suverane. Tînără, frumoasă, elegantă, un obraz limpede, regular, cu m sta.jgajip,un albastru cor lectoar.e gjuftîn^rrcr.meter al rasei sal’; părul șaten pal, strins intr’un coc împletit pa ceafă , maro, zglobie, bine făcută, cu o talie lungă și mlădioasă a cărei grație a parvenit cu reputațiunea ei la toate națiunile Europei, princesa Maria întrunește la atîtea calități fizice" calități morale și intelectuale de cea mai înaltă valoare: bunătatea, simplicitatea, originalitatea chiar și gustul de artă. Astfel princesa Maria este populară la București și în satele din Romînia. La trecerea ei mii de capete se înclină și «a»turării Saadia Sanaa." După bwiĂi»pi: una din virtuțile pe caii te porci le iubește la cel cari îl guvernă este simplicitatea. Or, simplicitatea princesei Maria este proverbială in Romînia , e întâlnită, aproape în fiecare zi, pe străzile București or, singură sau cu copiii ei, Carol, cel mai mare, care împlinește 1n ani și care e caporal la școala militară; Elisabeta, Maria, pe lângă cari uneori se află și micul Nicolae, în vârstă de optsprezece luni. Uneori întreagă aceasta lume de copii mici însoțește pe mama la plimbarea de la șosea,ua Bois de Boulogne în miniatură. Dar cel mai des plimbarea se face în trăsură— un fel tip faeton înhămat cu patru cai și pe caii princesa ii mină singură. Caii sunt marea ei pasiune, o pasiune care provine fără îndoială din educațiunea ce a primit-o în Anglia unde a crescut pînă la vîrsta de șaptesprezece ani— și care este aceea a tinerelor fete moderne, libere și bogate. Poate că tot în Anglia prințesa Maria a căpătat gustul tenmis-ului pe care-l cultivă acum cu o ardoare cu totul specială și pentru care a instalat un loc în grădina Cotroceni, reședința ei obicinuită" ....Adevăratele recepțiuni se dau în :Au fost înaintați la gradul de sub-locotenint tinerii absolvenți ai școalei de războiu din Germania al căror nume urmează: In urma infanteriei pe ziua de 15 ianuarie 1903 . Bolintineanu Nicolae în batalionul 2 vânători „Regina Elisabeta“ însumînduse la regimentul Argeș No. 4 Vasilescu Cristea în batalionul 2 vinători „Regina Elisabeta“ insumîndu-se în regimentul Vlașcă No. 5. In arma cavaleriei , Veseli Mihai, în regimentul 5 călărași. In arma artileriei : Tănescu Florea, în regimentul 12 artilerie, insnunindu-se la regime^Éil Bacău No. 27. ^ In arma infanteriei pe ziua de 14 ianuarie 1904: Rădulescu Alexandru, în batalionul 2 vînători „Regina Elisabeta“, însumîndu-se la regimentul Radu Negru No. 28. In tot cursul săptămînoî trecuto s’au constatat în Capitală 11 cazuri noul de scarlatina, 7 de febră tifoidă, 8 de pojar, 9 de tuse convulsivă și 5 de difterie. De scarlatina sînt bolnavi în toată Capitla 38 persoane.^ † D-nii Alexandru Nicolaide și State T. Ionoson, membri în consiliul general al județului Dolj, au fost numiți în funcțiunile onorifice de membri în consiliul de igienă și salubritate publică al acelui județ. M .Azi și mîma vor avea loc în județele Vaslui și Tecuci mai multe vînători pentru stirpirea animalelor sălbatice.Statistica producției petroleului în țară la noi pe ultimii doi ani, a fost dată la tipar și va apărea zilele acestea.Consiliul sanitar superior va ține ședință mîine seară sub președinția d-lul N. Manolescu directorul general al serviciului sanitar, spre a rezolva mai multe acte medico legale și alte chestiuni curente. • Următoarele înaintări, admiteri, reprimiri și destituiri s’aîi făcut în corpul tolegrafo-poștal . Actualul elev gradul III Stcănescu I. Virgilul a fost înaintat după vechime la gradul elev. ActualiWmpiranți de elevi Antoniu T. Alexandru și Golăescu A. Candid, au fost înaintați la gradul III de elevi. Bacalaureatul Ionescu CI. Teodor a fost admis aspirant de elev. Actualul aspirant de elev Negoiță T. Ion a fost înaintat la gradul III de elev. Foștii elvi gradul III Crăciunescu Iordan Il și Ștefănescu T. Petre au fost reprimiți ca elevi gradul III. Fosta aspirantă Dumitrescu Victoria a fost r.■.primită ca aspirantă de elevă, a fost văzu«.. in mijlocul unei serate, pentru o.. .. selina primei rochii s’a uzat prin frecarea de hainele ori de mîinile dansatorului ! O mică comedie organizată de princesa însă’șî, o comedie de paravan, o pantomimă, în care și ea are să termină aceste serate, princesa are o predilecție pentru pantomimă—poate pentru că mimează excelent. Dar arta dramatică și arta coreografică nu sunt singurele cari o pasionează , ea are un gust foarte pronunțat pentru pictură, dedîndu-se la interpretarea florilor, dîndu-le o expresiime curioasă prin formă și colorit. Ea a creeat astfel un gen care e foarte apreciat in țară; operele ei sânt foarte căutate și ea o generoasă față de intim, în această privință.“ Deși artistă — de trei ori artistă —prințesa Maria nu e mai puțin ferneo casnică, ea iubește interiorul, aranjamentul mobilor ; o floare într’o vaza un bibelou pe o etajeră reflectează personalitatea ei. Și în fine, pentru ca nici o ordine Ga idei să nu’i fie complect străină, prințesa Maria este colonel în regimentul 3 roșiori. Ea -și pune uniformă în frecmrilSau —și asta nu pentru a face o revistă obligatorie—ci pur și simplu spre a merge în ziua de Crăciun ca să aducă ofițerilor regimentului cadourile cari se obicniesc în armata romînă.... Astfel se scurge viața acestei tinere femei—tînără și frumoasă, și prințesa înrudită cu toate familiile mari domnitoare din Europa, și care pare că a gă ât fericirea în simplicitate, in bunătate“. Maria Demetrian Cugetămi Ce este exactivitatea ? Respectul cutuia. ¥ind din rezultatele uitării de sine ser cere sacrificii, menajări. * . -Ce o speranța ? Nevoia de a fi fericit!! Secrhplarea viitorului Bucuria înainte de bucurie. Ultima lașitate poșta mea O ferventă cititoare, Loco.—„Când se propune unei fete o căsătorie, unde e preferabil să se întâlnească pentru prima oară tinerii .“ De obiceiu se alege un bal ori o serată pentru o asemenea întâlnire, casa unui prieten comun și chiar casa părințească, dar aceasta din urmă numai cînd ei ristimai dinainte garanții sigure că inclinațiunile reciproce sunt astfel încât căsătoria se va face. Părinții fetei trebue să asiste, fără îndoiala. M. B. SBS SSBBWS^^SBSI S mi a VBB Stim SS SiŰ^^S^i Actualul conductor gradul III Lungeanu Ion a fost înaintat conductor branî UI X L. Alexandrescu Constantin a fost admis conductor gradul III. Conductorul gradul II Rădulescu Ștefan a fost destituit din funcțiune. • Ministerul de interne a fost încunoștiințat ori de prefectura județului Mehedinți că Constantin Sănătescu comptabilul orașului T.-Severin a săvârșit delapidări cifrate până acum la 14.000 lei. Se crede însă că numitul a delapidat o sumă cu mult mai mare. Prefectura județului Mehedinți a trimis o circulară tuturor prefecților de județe și polițiilor din țară, prin care se cere a lua măsuri pentru dovedirea tânărului marinar Filip Dumitrescu care se crede a fi originar din Pitești—dispărut de aproape 2 săptămini din s.Severin, unde făcea serviciu pe șlepul cu No. 632 al navigației fluviale române.Pentru Sîmbătă au fost convocați la ministerul de domenii un foarte mare număr de industriași din Capitală, spre a studia proectul de lege relativ la încurcarea industriei naționale, și a aviza la modificările ce cred de cuviință a se introduce în acest proect.Ministerul de instrucție a introdus mai multe modificări in regulamentul pentru aplicarea legei asupra învățământului agricol. După noul regulament, pe viitor maeștrii pentru predarea de meserii în școlile inferioare sau elementare de agricultură și meserii vor fi recrutați în aceleași condiții ca și la școlile inferioare sau elementare de meserii. Tot după noul regulament, regulele pentru conptabilitatea materialelor și lucrărilor de ateliere privitoare la școlile de meserii vor fi aplicabile și atelierelor de meserii de la școlile de agricultură și meserii, iar întrebuința resurnelor încasate din vânzarea obiectelor lucrate în atelierele școlil i de agriculteură și meserii va fi supusă la aceleași regiile prevăzute pentru școlile de meserii similare.Eli s’a întrunit consiliul de treizeci și cinci al societății de cultură macedo-romînă și s'a ocupat cu alegerea casierului și a doi secretari, precum și cu luarea mai multor dispozițiuni referitoare la bunul mers al societății. In curind se va înființa la Constantinopol un internat universitar român pentru a înlesni continuarea studiior la facultățile turcești a absolvenților școilor secundare române din Turcia. • Un român macedonean din Rusia a trimis preotului român din Abda (Macedonia) niște odăjdii de o frumusețe rară. • Negustorul român Sterie Cușu din Porivolo (Macedonia), care fusese capturat de niște briganzi greci, a fost pus în libertate, in urma amenințarea romârilor că vor executa pe niște rude ale briganzilor prinse și sechestrate de romîni. ® D. dr. E. Movilian va ține miine seară la orele 9 în sala societăței „Aurora“ din str. Mircea-Vodă 12 o conferință intitulată „Din lumea ficțiunilor și realităților medicale“.Românii din Grebena (Macedonia) au înființat o „Casă a școalelor“, cu scop de a aduna fonduri pentru cumpărare de teren pentru un local de școală. • Consiliul profesoral al facultăței de medicină din Iași a decis să recomande pe d. dr. Teleman Teohari, agregat la catedra de patologie internă, spre a fi numit profesor definitiv la acea catedră, ca unul ce funcționează deja din trei ani ca agregat. © In pădurile btoegtî și Stubuleț din nouă trage, credit județean ș. La această tragere se vor 333 obligațiuni pentru o valoare 265.708 lei. © In cătunul Sodora din județul Iași s’a înființat, din inițiativa preotului și a învățătorului local, o bancă populară cu numele de „Cotnari“. • la tariful general de călători și bagaje pentru traficurile directe internaționale valabile dela 15 iunie 1903 s’art introdus de către direcția căilor noastre ferate mai multe mortificărî cari au și intrat in vigoare. • Ministerul de interne a fost înștiințat ori Că alaltă era s'a întâmplat o nouă ciocnire în stația de c. f. Mărășești. Trenul de marfă cu No. 709 s’a ciocnit cu o mașină izolată care venea dinspre Tecuci. Accident de persoane n’a fost cu toate că ciocnirea a fost foarte violentă. Patru vagoane de marfă au fost însă cu desăvârșire sfărîmate. •Camera de meserii din Capitală va ține ședință zilele la acestea spre a rezolva mai multe costiuni curente. • Aziv&se vor termina înscrierile ca externi,Satoi-interni și aud. liberi în școala superioară de agricultură de la Herăstrău. Tot azi se vor termina inscrierile în școala superioară de științe de stat, din Capitală. Din inițiativa d-uî director general al c. f. r. cu începere de la 1 Ianuarie 1905, toate vagoanele de dormit ale Companiei internaționale cu 12 și 14 locuri, se vor înlocui cu vagoane mari, cu cite 18 locuri, avînd 4 osii cari sînt mult mai confortabile, ca cele actuale. ® D. ministru Sp. Ilaret a sosit aseară în Capitală. © Din ultimul buletin întocmit de direcția generală a serviciului sanitar, rezultă că actualmente sînt în toată țara 2.700 bolnavi de scarlatina, pojar, febră tifoidă, diftene, disenterie și tuse convulsivă. De scarlatina sînt bolnave 470 persoane, de pojar 60 persoane, de difterie 90 persoane, de febră tifoidă 600 persoane, de disenterie 260 persoane iar de tuse convulsivă 1.000 persoane.Consiliul de igienă al Capitalei va ține ședință mîine la oreleă p. m. sub președinția d-lui dr. N. Georgescu medicul șef al Capitalei, și se va ocupa tot cu cestiunea măsurilor ce trebuesc luate pentru împiedicarea falsificărei laptelui ce se debitează în Capitală. ® Comitetul local din București al societăței Dante Alighieri, care—după cum se știe—are de scop răspândirea limbe și culturei italiene, deschide, cu autorizația ministerului de instrucțiune publică, un curs gratuit de limba italian Cursul se va ținea seara, de 2 ori pe săptămînă, la școala italiană. Cei ce doresc să urmeze acest curs int rugați să-i înainteze, pînă la 21 Noembrie curent, cererile de admisiune arătîndu-șî fiecare atit profesiunea cît și studiile ce posedă. Cererile, chiar prin o simplă carte poștală, se vor adresa d-lui președinte al comitetului. Ziua și ora deschiderea cursului se va anunța la timp prin ziare. • Pianistul Emil Saner, care va da două concertei la Ateneu, a sosit aseară în Capitală. Falsurile de la Fabrica de Zahăr din Roman 13 Noembrie 1904 In urma încheerea socotelior cu agricultorii, controlorul fabricei de zahăr din localitate însărcinat cu lichidarea, a descoperit un mare fals în sarcina funcționarului Herman Singher care — înțeles fiind cu cîțîva agricultori — a trecut în registre o cantitate mai mare de sfecle de cum primise, escrocînd astfel fabrica cu o sumă destul de importantă. Astă noapte Singher, aflînd de această descoperire, încercă să dispară; a fost însă prins de poliția locală la orele 2 într’o circiumă din str. Sucedava, și arestat. Astăzi fiind adus în cabinetul judelui instructor, dînsul mărturisi faptele ce îi se impută implicând în această afacere mai mulți agricultori între cari și pe Ionescu din corn. Elisabeta Doamna — din partea căruia primise o poliță în valoare de 200 rp* drept răsplată — cît și pe un alt funcționar al fabricei Katz care servia ca intermediar și care de asemenea a fost depus. Vă vomi. ține în curent cu această afacere care produce senzație în localitate. Fioridor Justiția populară, după ce a ascultat timp de zece zile dezbaterile senzaționalului proces al d-rului Max Jacobsohn, aducând un verdict de nevinovăție, l-a achitat de Îngrozitoarea pîră ce i s'a adus,actica de soț ucigaș. Acest verdict Ia deschis porțile artistului și după un an de detenție preventivă, Max Jacobsohn, a a devenit liber pe persoana și faptele sale. Acum duci, ne-a fost mai ușor c, oricînd să obținem o convorbire cu acest om al zilei, convorbire pe care o redau în cele ce urmează, în str. Radu-Vodă Sîmbătă, după liberarea d-rului Iacobsohn, am căutat prilejul să vorbesc cîteva cuvinte cu fostul acuzat, pentru ca apoi să împărtășesc cititorilor propriile impresii ale aceluia care timp de zece zile a fost unicul subiect, de vorbă. Mulțimea de curioși ce se îngrămădea în jurul nostru mi-a făcut imposibilă tentativa așa că ne-am despărțit, dîndu-n o întîlnire pentru a doua zi, Duminică la orele 10 dimineața. La ora fixată, m’am prezentat era la d. Iacobsohn, care locuește provizoriu la o rudă a sa, d. Leoneanu architect, cu domiciliul în str. Radu-Vodă 8. La intrarea în vestibul am observat mai multe perechi de șoșeri și galoși precum și haine, ceea ca dovedea că erau și alți străini în casă, răspunde vreî soț. . . și .autoarea apăsa. I ce s’a aruncat asupra mea Și . o -i greu să auzi, să citești să v c . '. calomniat, că ești copi gd acu. .'ca cea mai grea de soț ucigaș ' • ac ■’ i poți răspunde, să nu ai pai ' i..': libertatea sau mijlocul de a stirni<' că ești nevinovat, că ceti c ’ , pasiunilor omenești, a Luni zii*, continuă d-rul Jacobs .1 âot • limit de rudele instructei 1 "-1 g de școală, fost prieten al un iz atit de ostil mie —• că si i .- vin în celo mai mic! det ! ce . făcut de cînd m’am iuti. .. ... , ce tristă figură a făcut a c : .... dar cînd înaintea jurații•mereu „nu îmi amintesc“. "■ [UNK] [UNK] a. ■ buna credință, dar cit »Ut să-i ..rig : „vezi d-lo judecător cc. ui . fapte și încă nu fapte mici potențiale. Dar eram acuz.v *ii miar inocenți n’au cuvînt. ..cși bănia, acuzărei 'ci • .ți suferit mult în timpul Ci■‘te . .. banca acuzărei ?. i . . tristă, nespus de tristă ai • ipto n’am să uit în viața in uita acuzărei. uda spre Văcăreștie ei....a.iY vrozav ce cred că poate cx : . a om, mai ales pentru una a mea. .a» io mai grozavă însă. Si -> acola rău famat, să te fi o. cercetat, răscolit, de atit - ai ales să știi că viața ta o așa cumpănă, să auzi ata minei !w, atîtea calomnii, atitea fapte aparență, limpezi insă în îoutc-u șionștiința ta, să auzi că din cel ni neînsemnat incident se trig cone.uz.' rugrozitoare, o ceva de nedescris e cea cu neputință de suportat . . vii.-a !rul Iacobsohn, slut înf. p.'.n ! Purtarea îngerească a l ior Davi..n. directorul penitenciarului Vo . și dr. Crisțescu, modi I cu: ex'.niV'aclai'vlifí imi-a'u ușurat mult , chinul arestului simțiti r .liru dreptate M de învăță'.urî im tras din acest proces. An . . .. pilă unde poate merge ura omenească, am văzut spectacolul trist ce i -o Ar. Chorovicî și a săi!... . dar dumai , au văzut pînă unde merge sjutere virului, puterea dreptăție, am . . .i drii babeș și Cantacuzino, oameni recunoscuți mie, po , care iii vi-'lă. ' : -an văzut, luptînd și sacrificiere.-si ,tru triumful adevărului și ii drepții«!, ■ Am ii'ii vizut pe avocații Delavrancea, Udorii Găiescu, Davidescu și Cioruicant, d eu atita desinteres și c !fc. -i in cauză dreaptă ! - mipu'. d-v". vă e prea scump am cuiri- pum.ru am abuza o ultimă între! co .’o - j do gînd să faceți ^ acu. r— Mi -■ie la Ploești, am novoc doj .n. i.'vaină nu știu ce voiu face, ii st ii încă nimic. F. Emilian în € " Citi fi t-a íLETEEUL de aniul ora 5 seara ^ S-- .toată, țara - I. :■ Uf IIi î.‘ , " ' ele femeie © utallaas Țepeș ■ hînaau --riginal istoric de ; V «*’ t 1eorțea na : 1 apa. IV aniu ț'ivif.tului imperial din Viena © roman pe senzație © - €", 'i.Bor.T:întorea lui Niță Stere 1 I. Acari au asistat.—Coroa.1...-- Serviciul divin.— Cuvîntările Fotografiarea ca fiavru- Fsraira a cortegiului. Ori dană filiază a avut loc inmormîntarea lui Niță Stere; numeros public se adunase de cu V'î'... l-i defunctului: '■ or U'în 1 p. m» viisFa cuiu tv »o»» lui și o ană parte din sti. 13 Șepten.bru’ cică înțesate de lume. Afară de r mimoșii prieteni politici, și afară de tom I . ut . era un număr aproape extraordinar de cetățeni, veniți din toate u V. . . v .udei. î.uti* . titlului liberal au fost de ase:r. • •pirați. Au fost d-nii mini.. .. n îr.. Costinescu, Lascar, Stoicescu, iorm. G.Itianu și Porumbare. Apoi d-r.i O. I. Robescu, I. C. Atanasin, precrii ■ Covurlui, V. G. Morțun, ■ Otiesm, Take Fioro,popescu, Ferechide, ■ dr. fla ip.iri, I. Bibicescu, O. Nacescu, I. Uiacoties.."... Răsvan, Bragadini, D. i M. Ion ... I Demetrescu, Mihăișă M. e^.u, ral dr. Șerbănescu, Saita, dr. farmacist N. An Ihoescu, G. Assan, C. Ogrezețcu.Anton Carp, deputat Al Constanzei Elefterie lonescu, consilier comunal ( I iítescu, prof.ser Găvănescu, Toma Constantinescu, avocat Țicu Ștfa:.i. .ou. Minalcea, avocat G. Ecistotie, 1 n..■ Caloglu, Nanovici, Gr. ■ Vasilis'.-i. Adimescu, avocat Al. Petrovici. lo.'ind. Pio-som, Scupiewskhi, etc. . jroanele Pocsini dr <• .fot.no și pocarul raprj tu.*..* .....Í așezati coroane, trimise de . duhul național liberal, cetățenii din Dealul Spirei cetățenii din culoarea de albastru institutul de binefacere „Pro‘ vi ț. .'niia D. Plant-S, Adunarea depr.tațî.or ti ivocat Al. l’otrovicî, farai! .. . "s .... stinescu, familia Apostol Grisa, ••!" Elisabeta Stănescu, apci etvia cooperativă romînă a comercitoților băuturi spirtoase, cetățenii dinăwuea de voido, familia St. David - serviciului divin all . u.intarî d-niî M. Ferichide, Dim. ^oiiidza și avocatul Al. Petrovici. Toți treîjoratro ii au povestit mișcați, viața și meritele lui Niță Stere, spunînd că el a fost unul din puținii luptători statornici, convinși, înverșunați, pentru ideile liberale și democratice. Fotografiarea cadavrului La orele 2 și jum. p. m., în momentul scoaterei din casă a sicriului, care era dus pe brațe de amici, cadavrul a fost fotografiat împreună cu toate persoanele, catî-1 încojurau. Pornirea cortegiului In urma carului funebru au pornit pe jos d-uii miniștrii și persoanele marcante din partidul liberal. Dumnealor n'amt putut însă înainta decit pînă la monumentul pompierilor, deoarece adâncimea noroiului întrecea cu mult înălțimea șoșeni-groloșilor. Cortegiul a străbătut stradele 13 Septembrie, Mihai-Vodă, calea Victoriei, Carol I-iI, calea Rahovei, Aquilei, și apoi s’a îndreptat pa calea 13 Septembrie, spre cimitirul Grhencea, urmat de cîteva trăsuri și de un public puțin, numeros. D-nil miniștrii s’au despărțit de cortegiu imediat ce s’au urcat în trăsuri, adică chiar din dreptul monumentului pompierilor. La cimitir, după cântarea otpustului „vecinica pomenire“ și a troparelor obicinuite, sicriul făcut din bronz emailat și cu sculpturi aurite, a fost așezat în cavour, unde au fost puse și resturile pămintești ale mumii defunctului. Niță Stere fiind cavaler al ordinului „Steaua României“ i s-a făcut onoruri militare de către un batalion de vinători. V. Sosirea regelui în Capitală La gara de Nord.— Venirea principilor moștenitori.— Sosirea trenului regal.—Persoanele prezente.— Cercui din salonul regal.—Plecarea suveranilor la palat. Aseară la orele 4 și 50 de minute regele a sosit în Capitală venind de la Sinaia spre a prezida astăzi 15 Noembrie la deschiderea Corpurilor legiuitoare și a-și lua reședința de iarnă. Cu tot timpul urit,— cerul era foarte îndurat— un public numeros anima străzile pe unde avea să treacă suveranul, și în special calea Gaviței pînă la gară, unde se afla adunată o mare mulțime de oameni. Vasta curte a garei era tixită de lume de prin împrejurimi, care se infiieau ca să vadă pe rege, la plecarea sa am gara. Venirea prinților moștenitori La orele 5 fără un sfert principii moștenitori sosesc într’un landomi închis, însoțiți de micii principi Carol, în uniformă de elev ai școalei militare, Elisabeta, și Maria, precum și de d. adjutant Gratoschi. Sosirea trenului regal Fix la orele 4 și 50 de minute trenul regal intră în gară. Regele descinde din vagon sprijinindu-se cu oarecare greutate de rampa scării și pe peron e întâmpinat de d-nii miniștri Sturdza, Costinescu, Lascar, Stoicescu, Porumbare, Cianni și Ion I. C. Brătianu, cărora le stringi mina și cu cari se întreține cîteva minute. Suveranul intră apoi în salonul de recepțiune unde e primit de un mare număr de persoane. Persoanele prezenta Remarc astfel printre cei de față pe toți d-nii miniștri afară de d. Haret și pe d-nii Take Ionescu, Gh. Cantacuzino, general Lahovary, P. P. Carp, dr. Istrate, Ionaș Grădișteanu, Marghiloman, N. Filipescu, M. Ferechide, P. S. Aurelian, Eugen Stătescu, Paul Stătescu, general Manu, profecc Safta, Nicolaescu, Adamescu, Cezărescu, Sipsom, Antipe, mitropoliții Iosef Gheorghian, mitropolitul primat, și Partenie, mitropolitul Moldovei, col. Hiotu, generalii Oprescu, Angelegen, Grozea, Brătianu, Vasiliu Năsturel, Popescu, coloneii Gărdeacu, Zaharoana, Poenaru-Bordea, I.Kalinderu, Iepurescu, St. Greceanu, Gr. Ștefănescu procuror general, Iulian, Scarlat Popescu, Hamangiu, Gr. Dianu, Coco Demetrescu, Gr. Ștefănescu decanul facultăței de științe, dr. Obrejă, dr. Cantacuzino, Matei Corbescu, Șt. Sihileanu, Costescu- Comăneanu, col. Căpitanovici, Take Protopopescu, dr. Măldărescu, Victor Antonescu, Al. Constantinescu, etc., etc. VerbuI din salonul uigar. Regele și principii moștenitori făcură cerc în salonul de recepțiune. Suveranul, ca întotdeauna, găsi cîteva cuvinte pentru fiecare din persoanele prezente. Văzînd pe mitropolitul primat, suveranul i sărută nina și-l întrebă de sănătate. — Cu voia lui D-zeu mă simt mai bine, răspunse înaltul prelat. Puțin mai departe principesa vorbea cu d. Carp, care se afla în apropiere de d. Gh. Cantacuzino. Regele trecînd pe fngă cei doi bărbați de stat stinse mina d-lui Carp și apoi se intri ținu mai multe minute cu d. Cantacuzino, în timp ce d. Carp își continui conversația cu principesa Maria. Plecarea la palat La orele 5 și 20 de minute, regele părăsi salonul de recepțiune, luînd lot singur într'un landou închis, care plecă precedat de trăsura în care se afla d Sarta, prefectul poliției. Principii moștenitori și micii princip luară loc în alt landou și în uralok mulțime! suveranii se îndreptară spre palatul regal. Măsurile fie ordine Pentru a menține ordinea pe calea Griviței, poliția a luat măsura ca de la orele 4 d. a. sa nu se mai permită circularea înspre gară nici tramvaiului nici trăsurilor. De aci o mulțime de incidente provocate de publicul nemulțumit care diși plătise taxa pînă la gară se vedei silit să se coboare din vagon la capătul străzii Manea Brutaru, de unda vasea „ măsurile cu chibzuință. ...re minune să faci ordine o..joi circulația vehiculelor, și să știi să omonțiî fără a jigni interesele și drepturile publicului. Pățania uns! nunți Măsura aceasta de a se opri trăsurile să meargă spre gara a dat însă loc era unui incident tragic-comic, care în acelaș timp demonstra mai bine ca orice cît e de vexatorie. Din strada Atelierului venea un lung șir de trăsuri. Era o nuntă, care se îndrepta spre calea Griviței, mergînd la biserică, sau la domiciliul miresei — nu știm bine. La Colțul căei Griviței însă, o mulțime de sergenți iar înaintea primei trăsuri — un cuplu în care se aflau tinerii căsătoriți—și opresc întregul cortegiu, spre marea disperare a miresei care neștiind ce se întâmplase se spăimîntase la vederea atîtor sergenți. In zadar fură parlamentările întru nuntași și poliție, întregul cortegiu a fost în cele din urmă nevoit ca să ia drumul în direcție contrară, întorcîndu-se spre calea Victoriei. Publicul privitor a făcut haz, dar n’a cruțat și cuvinte foarte puțin măgulitoare la adresa polițiștilor. Dacă am publicat aceste incidente, n’am făcut-o decît pentru a atrage atenția d-luî prefect Saita, asupra inconvenientelor semnalate. Kop. ... .unita^ionarilor oomCți—La orele 2 după amiază a avut loc in str. Smîrdan 51 o întrunire intimă a funcționarilor comerciali. S’a luat hotarîrea de a se lupta tra tendinței comercianților din Gal^^ de a nu respecta legea repausului duminical. Societatea pentru protecția animaleor. — Comitetul acestei societăți s’a adunat la locuința, d-nei Butculescu, casiera societatei. A participat la ședință și d. prefect Saita. S’au luat mai multe hotărîri cu privire la diverse cazuri de brutalitate a animalelor constatate de membrii societăței. Asupra acestor hotărîri vom reveni intr’un articol de reportaj. Meseriașii strungari in fier s’au întrunit la clubul meseriașilor și au decis să facă demersuri pe lingă d. ministru de domenii, pentru constiti •••.. a..e. corporațiuni independente. Meseriașii brutari. — Toția^ekiUat meseriașilor săiuRiMteei UTri dimineață jglaffitiR^Suftetului corrporațiunea brutarilor și au luat mai multe deciziuni la avil> • ...u a acestei corporațiuni. Studenți în drept grupați în societatea „O. Bosianu“, au fost convocați pe ziția de o zi în sala No. 6 de la Universitate. Ședința s’a suspendat din cauză că e> nu s’a întrunit un număr suficient de membri. Studenții în medicină.La ora 2 d. a. s’a ținut ședință, ordinară la sediul societății studenților în medicină de la. Eforie. S’au făcut mai multe comunicări. —Societatea „Junimea studioasă medicală“ a ținut de asemenea ședință in localul ei de la spitalul „Caritas“. O societate artistică sub denumirea de societatea „Ecoul Artel“ sa fondat pe ziua de czr. In acest scop o adunare s’a ținut în strada Clemente No. 3 unde s'amt citit și votat statutele. Asociația generală a medicilor din țară a ținut aseară la orele 9 o ședință sub președinția d-’un profesor dr. V. Babeș, în localul institutului bacteriologic. In sala „Jignitta“ sV.i întâlnit ezî după amiază membrii societății de ajutor „Math n Z’u’ca“ și a hotărît a acorda ajutoare la mai mulți săraci. Convorbire cu d-rill Max Jacobsohn eiorilor Deschiderea parlamentului Parlamentul nostru își deschide azi seziunea ordinară. In vederea aceasta mare parte dintre senatori și deputați au sosit aseară în Capitală. Ceilalți vor sosi cu trenurile de azi de dimineață. La orele 11 se va oficia obișnuitul te-deum la mitropolie, în prezența suveranului, a miniștrilor, a deputaților și senatorilor, etc. După aceea regele va trece în localul Camerei, unde va citi mesagiul de deschidere, în prezența miniștrilor și a celor două corpuri parlamentare întrunite. La orele 3 d. a. majoritățile parlamentare se vor întruni în sala Senatului în consfătuire intimă. Cu această ocaziune se va face cunoscută lista cu numele persoanelor destinate a forma nouile biurouri parlamentare.❖ In vederea acelei consfătuiri s’au ținut aseară consfătuiri mai restrinse ale grupărilor din partidul liberal. Una, aceia a parlamentarilor din gruparea vechilor cadre liberale, s'a ținut la d. deputat Al. Constantinescu, altrad. Stoicescu, ministrul, domeniilor. Eri dimineață s'a ținut un consiliu de miniștrii la ministerul de interne la care au asistat și d-niî P. S. Aurelian și Merichide, președinții corpurilor legiuitoare D nk miniștrii au semnat mesagrul, apoi s-a stabilit lista persoanelor pe car guvernul le va susține spre a fi alese în biurourile parlamentare. C- D. Dună. dejun, regele și regina s'aăîntreținut aproape o oră cu ofițerii, Suverana s'a întreținut asupra trecitei epoce a războiului neatîrnărei. Regina s’a interesat de nouii reeni sosiți la corp, de constituțiunea și starea lor fizică. Regele s'a întreținut mult cu un comandant al batalionului, interesîndu - s e demersul instrucției în corp, e rezultatele tragere! în țintă, și nici timpul a ascultat cu un vădit intern toate detaliile date. A vorbit apoi î treacăt despre actualul războiu și d mersul operațiunilor. La prob 3 regele și regina luîu dubu a rămas de la ofițerii batalionuli s'au retras, după care ofițerii au parisit palatul, rămînînd ca în curând batalionul I Vînători să părăsească Sinai intorniidu-se la Craiova. Un ostaș Alegerile pentru consiliul comunal din Constanța — Prin fir telegrafic — CONSTANȚA, 14 Noembrie. Astăzi au avut loc alegerile parțiale pentru cele trei locuri vacanți pentru consiliul comunal, provocați prin demisia d-lor Georgescu, Santi și Iavioi. A prezidat d. Alexiu, consiler li Curtea de apel din Galați. Alegerea s’a petrecut în cea ma mare liniște. Lista opoziției compusă din d-nii Kolkin, colonel Zissu și Roman, a întrunit 187 voturi. Lista administrației a întrunit 185 voturi. Lista opoziției a fost declarată aleasă. Aceasta este a doua alegere făcută sub regimul nouei procedur electorale. ^ Pontina Afacerea contesei de French Deși cererea de extrădare a contesei de French, făcută de guvernul elvețian, a fost admisă de consiliul de miniștri, totuși contesa nu a fost încă estrădată. Ea va fi trimeasa în Elveția Sâmbăta viitoare, dacă până atunci avocatul erdin Lalmannu nu va reuși să obțină anunțarea faliulentului contesei de French și revocarea cerelui de extrădare a guvernului elvețian. In ce privește delictul de abuz de încredere ce se impută contesei de l’...1- — nuLUntim>ate exista, deoarece contesa a achitat suma de banico datora creditorului ei. Contesa de French este încă reținută la poliție în camera inspectorilor, sub paza unei sentinele. Sura judiciară Jurisprudent». — Curtea de casație secția II prin decizia No. 1224/904 , decis următoarele: Deși art. l din legea de organizări judecătorească stabilește, ca principiu rotațiunea judecătorilor la diferitele secțiuni prin tragere la sorți, la fiecare începufc de an judecătoresc, astfel ca, e juiindta misiv lui servească doi an de-a rîndul la aceiași secțiune, însă din termenii legei dela 1 Aprilie 1900 prin care s’a înființat încă o secțiune la tribunalul Brăila, rezultă că legiuitorul, îi vederea multiplelor afaceri ale secție I-a a acelui tribunal, a voit a’i da un judecător mai mult decît la ceaalti j secțiune înființată din nou, și în vedene că judele instructor era unic așa că nu avea cu cine alterna a derogat la principiul rotativ mai pus în legea de organizare judecătorească, prevuzind că judecătorul de instrucție al trib. Brail să fie alipit numai pe lingă secția I-a Așadar, trama! secția întîia a tribunalului Brăila este competentă a se pronunța asupra confirmarea mandatelor emise de judecătorul de instrucție al acelui tribunal. întrunirile de erî în Capitală Alegerea dela biserica armenească Eri s’au adunat în localul școalei di curtea bisericei armenești enoriașii acestcei biserici spre a alege un epitrof Adunarea a fost prezidată de d. atute de primar Cezărescu, azistat de d-n Moscofian, delegatul primăriei, P. Hurmuzescu, Zaharia Buieliu și ca secretar d-nii Ardaseș Melidon și Buieliu Atton. Din 200 înscriși, au fost numai 9 votanți. D. I. Grigorian a fost ales optrop, întrunind 89 din voturile exprimate. întrunirea fie la soc. IHaceao-R: mină. — Era la orele 3 d. a. a avi loc la sediul societății Macedo-Romîn Fapte diverse Prinderea, eseu cunoscut spărgător.— Am anunțat zilele trecute, că la ziua de 6 Noembrie, întorcându-se acasă, d-șoapi Efrosina Nițescu, sora d-lui inginer Nițescu, domiciliat în str. Ecoului 41, găsise în casă un individ brun, maruuțol, care sărise peste poartă, forțase ușile,spărsese un scrin și acum scotocea în toată casa, căutînd bani. Surprins de d-șoara Nițescu, pungașii! o amenințase cu un topor, somînd-o să tacă, iar în urma luase fuga și se făcuse nevăzut După opt zile de cercetări continue, d-l comisar Pavlidi, șeful circ. a 11-a, și d-l T. Caragea, subcomisar, au izbutit să prindă pe îndrăznețul spărgător și să-l aresteze.El se numește Vilii și este cunoscut ca unul dintre cei mai periculoși pungași din Capitală. După terminarea anchetei la poliție, Vilii a fost înaintat parchetului împreună cu toporul, pe care și-l procurase din curtea d-in inginer Nițescu, și alte numeroase obiecte de furat. Ancheta a stabilit, că el este autorul unui mic număr de spargeri și furturirecente. Aoeisientul nenorocit din gara Nord.—Acarul Gheorgerrfon, a 11 incinerî pe linia B. M , a fost surprinsă mașina de manevră No. 52, care lovidu-l l’a trântit la pământ, și Y-a tăi piciorul drept mai jos de genunchi. Nenorocitul acar a fost transportat imediat la spitalul Filantropia. Apeisientul fi la bulevardul Ferdinand.Un anume Ido Dinu, de fel din unilovn, in vîrsta ca flo .57 Honaî,servitor, a fost găsit ori căzut în nesimțire pe bulevardul Ferdinand Ungă oborul de vite. Sergentul de post îl ridică și-l trimese la spitalul Colntina, unde bolnavel a fost reținut. Furtul din strada, Colocetiî.—Erî noaptea niște indivizi necunoscuți au intrat în curtea caselor . cn No. 27 din str. Potroceni, furînd dela d-na Roza Barta o muțime de rufo ciul se aflau întinse pe o fringhie. 1 Circumscripția 19, căreia i s’a reclarmat cazul, c in căutarea hoților. 1 Fuga adosit îndrăgostiți.— Era de diminuați un anume Nicolae Grădinare, lucrator C. F. R. a reclamat poliției că fiica sa Marița, în etate de 19 ani, în lipsa sa de acasă, a fugit cu un eismai anume Dumitru. După informațiunile luate, fugarii ar fi plecat cu tronul de Predeal de la orele 11 a. m. Măriți a avut grija de a pleca și cu o sumă de 40 lei ce l-o duse spre păs■trare un vecin. S’a cerut telegrafie gărci Ploești ca ■ să ia măsuri pentru prinderea celor două fugari. Furtul din str. Buzești.—• D. Victor D. Martinoscci, trecind ori cu o căruță cu marfă pe str. Buzești, i s'a furat din căruță o hulă de halva cu alinii in greutate de 45 de kilogcauto. • S’au luat măsuri pentru prindere ■ pungașilor cari se presupune că sunt organizați în bandă spre a comite furturi din căruțele cu marfă ce trec pe acesa stradă. _ _ ___ i