Dimineaţa, iulie 1905 (Anul 2, nr. 506-536)

1905-07-01 / nr. 506

te, Vineri 1 Iulie 1905 AST­ĂZI: 30 Iunie (13 iulie) 1005­­%VW^AAÍ^^^MVW^A^AA^VVW^A^^A^AA/W^^VW'A^^^/VVWvW'VVWWvWMWvW Calendar: WRTlmnox. Sob­orul celor 12 Apostoli. „ CATOLIC : S. Margareta. Soarele răsare 4 ore 45 m., apune 7 ore 58 m, fost o pleae violentă. Timpul nestatornic. Dimineața un cer se­nin prevestea o zi frumoasă ; spre amiază însă nori acoperiră încetul cu încetul ce­rul. Căldură năbușitoare. După amiază a Qnootupulo Parcul Oteteleșeanu 8 Compania lirică romînă de sub direcția d-lui UjiCulub UlC Const. Grigoriu va cînta Fetița Dulce, operetă în 3 acte. — Grădina Blanduziei : Teatru de varietăți în fiecare seară.—Grădina Hugo : Orchestră vieneză.—Grădina Mihaiu-Viteazul: In toate serile teatru popular român.—Grădina Rașca : Trupa romînă de operete de sub direcția d-lui N. Poenaru va cînta Greva Minerilor, operetă în 3 acte. HSEM'ESTO Autorități.—Toate autoritățile sunt des­chise. Judiciare. — Instanțele judecătorești sunt deschise. Expoziții. La școala superioară de arte și meserii (str. Polizu) expoziția anuală a obiectelor lucrate de elevi. Examene . La ministerul de interne se ține examenul de capacitate al ofițerilor de poliție, recrutați după vechile condi­­țiuni. TPSITEMOIS« LA COSISTASITA. Parlamentar­ile cu delegația marinarilor răsculați Vizita societăților bulgare Alaltăieri au intrat în București cei 1500 membrii a 14 societăți bul­gare de gimnastică și prezența lor ne-a putut da o idee, aproape com­plectă, despre starea actuală a po­porului bulgar și de metoadele ce urmează spre a păși tot m­ereu îna­inte. Abstracție făcînd de ținta orcărei organizațiuni de felul celor venite din principatul vecin, aceea ce am observat cu mai multă luare aminte, este că poporul bulgar e un popor foarte sănătos și foarte supus disci­plinei, toți membrii societăților de gimnastică sînt oameni robuști, zvelți și cu aparență marțială, toți dau dovadă de un mare spirit de ordine; acestea sînt două condițiuni esențiale pentru propășirea unui neam. Toate popoarele cari au cucerit și au­ stăpînit lumea, au fost popoa­rele cari au dat cea mai mare aten­țiune dezvoltării fizicului. Dacă nu ne înapoem mai mult de­cit pînă la greci și la romani, vedem că am­bele aceste popoare au cultivat spor­turile vremurilor cu cea mai mare îngrijire, așa că exercițiile corporale fäceau parte integrantă din educa­­țiunea obligatoare a tineretului și adulților. Popoarele can au dominat anti­chitatea prin cultura și puterea lor militară au fost popoare viguroase din punctul de vedere fizic, acest adevăr l’au înțeles și englezii, și germanii, și elvețienii, într’un cu­­vînt toate neamurile cari dominează pe celelalte, sau­ care voesc să tră­iască libere. Poporul bulgar, viguros prin or­ganizația sa fizică, cultivă sporturile cu multă asiduitate și, din acest punct de vedere, dă un exemplu unic micilor popoare din prejur. Nici grecii, nici sârbii, nici romînii nu au societăți de gimnastică atît de puternic organizate, nici unul din celelalte popoare nu ar putea tenta cu atîta ușurință miî și de membrii, disciplinați aproape, mi­litărește și gata, în orice moment a deveni niște foarte dîrjî apărăto patriei lor. Am văzut pe gimnasticii bulgari defilînd pe stradele Bucureștilor și î-am admirat din toată inima. Am­ăzut într’înșiî pe fiii unui popor mic, dar energic, hotărît să se apere și să trăiască, hotărît să se dezvolte și să devie mai mare. Noi romînii, cari desprețuim sporturile și refu­zăm de a ne supune oricărei dis­cipline, avem mult de învățat și avem un exemplu de urmat. Pe cînd noi opunem societăților de gimnastică bulgărești cîteva ze­cimi de membrii ai societăților noastre, populate în mare parte de străini, pe cînd noi nu prezentăm decît Un număr de școlari dedați o­­bligatoriu exercițiilor corporale, bul­garii vin cu miile la noi și alte mii cu mult mai numeroase au rămas în urma lor în patrie, fiindcă acolo gimnasticii sînt întregul popor, toate clasele și toate vîrstele. ■ Dela copii de 7 și 8 ani și pînă la moșnegii cu bărbile albe, bulgarii nu se sfiesc de a se deda la­ dezvoltarea fizicului, de aceea î-am văzut pe toți cîțî au venit alaltă erî sănătoși, mușchiuloși, nu piperniciți, nu obezi, toți avînd fețe sănătoase și înfăți­șare plină de viață. Bulgarii au defilat pe dinaintea noastră, de la copii și pînă la bătrînî, ca un regi­ment de soldați. Iar după aceea au știut să ne impue cu disciplina lor admirabilă, care nouă ne lipsește a­­proape cu desăvîrșire. Să nu ne rușinăm de a recunoaște un adevăr neplăcut pentru noi, din acest punct de vedere bulgarii ne-au bătut cu desăvîrșire. Și ne va trebui vreme lungă și stăruință multă, pentru ca, muncind serios, să putem organiza și noi poporul ro­mân așa după cum este organizat poporul bulgar. Să nu uităm că aceștia sunt vii­torii apărători ai patriei bulgare, aceasta este armata care se orga­nizează și se pregătește în tăcere, în fiecare oraș, în fiecare sat, în fiecare colibă, este întreaga Bulga­rie, care în afară de lucrarea ofi­cială și de armata propriu zisă, își oțelește mușchii și își întărește ner­vii, pentru ca să fie gata la ceasu­rile grele. i­elicitind pe bulgari pentru e­­nergia și destoinicia lor, nu putem face pentru neamul nostru altă u­­rare mai prielnică de­cît aceasta : „Ntomîni, vedeți pe bulgari și nu vă mărginiți a-i admira; faceți ca ei, Știri din străinătate Poliția rusească a împărțit niște ma­nifeste noui în popor, prin care îl a­­țîță contra zemstvourilor cari au făcut alianță cu evreii, polonezii și armenii pentru a răsturna pe tătucul nostru iu­bit, pe țar și a împovora poporul cu biruri grele. Manifestele spun la sfîrșit : „Să zdrobim pe toți acești rebeli cum vom putea, eșindu-le înainte noaptea din vrun colț ascuns, contra unor mi­zerabili de acest soiu, toate mijloacele sînt bune“.* In momentul de față se face recensă­­mîntul populației în orașul New-York. Se socotește că New-Yorkul"are 4 mi­lioane de locuitori, dintre cari 1.500.000 evrei; aceștia din urmă jumătate sunt evrei ruși emigrați. In New­ York se află reprezentați peste cincizeci de popoare, care vor­besc peste cincizeci de limbi. Emigrarea în Statele­ Unit­e crește co­losal. De la începutul anului 1905 au­ debarcat în Statele­ Unite peste o ju­mătate milion de oameni. In ultimii 3 ani s-au stabilit aci peste 3 milioane de emigranți. Clasa muncitoare în Ru­sia.­ După ultimele date statistice se află în Ru­sia 9.156.090 lucrători, dintre cari 6.335.030 bărbați și 2.821.060 femei. Din acest număr, 7.042.959 sînt lucră­tori propriu ziși (5.558.231 bărbați și 1.584.728 femei­) și 2.113.121 oameni de serviciu, dintre care 1.336.121 femei. Cel dîntîiu se repartizează astfel : lucrătorii agricoli 2.722.890, lucrători de drum de fer și de navigație 365.013, lucrători la întreprinderi comerciale 255.947, alți lucrători 1.095.084. Prin­tre oameni de serviciu numărăm: 1 mi­lion 710.058 servitori și 394.065 gărzi, oameni de birou etc. După statistica citată, cei 9.156.090 lucrătorii ruși formează 27­7 la sută din popul­ațiunea imperiului, care trăește din munca sa. Houtenamt cu premii Le la 1 Iunie „DIMINEAȚA“ deschide un nou­ abonament cu premii și anume: în Bani 2000 lei în preiecte: 1) Una mașină de scris „TOST“ în valoare de 700 lei, de la renumita companie engleză The Yost Tipewriter Co. L­td.—Sucursala în Bucu­rești, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid). 2) Un gr­am­of­on perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star“ fur­nizat de marele magazin de muzică Jean Feder calea Victoriei 54. 3) O^mai adoSă stă napolitană foarte fină și e­­legantă, cu bogate ornamente de sidef, furnizată de magazinul general de muzică -La Varjon str. Colțea No. 5. 4) Una mașină de cusut, de picior, Singer perfecționat, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare dela marele magazin de mașini de cusut Compania Americană, piața Sf. Gheorghe, București. 5) Una pușcă de vinătoare cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, ea va strigă choke-bhore, dela marele magazin de rame B. £.. Zisman, 44, calea Victoriei, Bu­­cureșt­­i 6) Un anloclu de teatru, de sidef. 7) Un binoclu de piele tot pentru teatru. 8) Un binoclu de piele pentru cîm­p, curse etc., etc. 9) Un barometru de lemn sculptat. 10) O trusă de călătorie. 11) O oglindă cu trei fețe 12) Un sac de mînă, de piele, cu lănțișor. 13) Un cadru pentru fotografii. 14) Ulei barometru de nichel. 15) 150 de diferite broșe de mozaic. La aceste premii iau parte atît, vechii noștri abonați în curent cu plata dela 1* Ianuarie 1905, cît și nouii noștri abonați dela 1 Iunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este: pe an 18 lei, pe 6 luni 9 loi, pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau în mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București Baki­ §1 serbări „Irina“ sociatatea lncratorilor tip«' % va CA M'- 210B, fle 3 iulie aL Si o mare serbare cîmpenească în grădina de dare la semn (Schiestadt). Mari surprize se pregătesc pentru această serbare. Bă­­tae de flori, confetii etc. Intrarea 50 bani de persoană. Societatea internațională a tapițerilor ■ din Rominia, va da în ziua de 10 Iulie a. c. o mare serbare cîmpenească în gră­dina și sala Eliseului Luter. Două mu­zici vor cînta pe tot timpul serbărei. Di­­rite distracții, jocuri de popice cu premii și altele vor distra mult publicul. Intra­rea 50 de bani de persoană. In caz de ploae serbarea se amînă. „Voința“ societatea meseriașilor și mun­citorilor din Rominia va da în ziua de 10 Iulie a. c., o mare serbare de vară în grădina Pariziana din str. 11 Iunie. Două muzici vor cînta pe tot timpul serbărea. Mari surprize, bătae de flori, confetii și Poșta umoristică vor distra mult publicul, intrarea generală 50 bani de persoană. Corporația dogarilor, dulgherilor, scă­­rarilor și parch­etarilor din București va da în ziua de 17 Iulie a. c., o mare ser­bare cîmpenească în grădina de dare la semn (Schiestadt). Două muzici vor cînta pe tot timpul serbărei; diferite surprize bătie de flori, confetii, serpentine și poș­ta umoristică vor amuza publicul. Intra­rea generală 50 bani de persoană. Beia ultima serată de vacanță a socie­­tăței corale „Doina“.­La serata dată de societatea „Doina“ în ziua de 25 Iunie a. c., în sala imperială a colosaldul Opler a asistat un mare public. Serata s'a în­ceput cu un concert, în care corul socie­­tăței a cîntat cu atîta vervă sub dirigia­­rea d-lui Gr. Filip maestru, în­cît stîrnea într’una aplauze furtunoase din partea publicului. La ora 12 noaptea a început dansul. Intre azistență am putut remarca pe următorii d-ni: Rucăreanu cu familia, Popescu-Olt casier, Costică vice-preșe­­dinte, Al. Clearh, Jean dela Sascut, Chi­­rițescu soldat și alți cari îmi scapă. D-șoare dansatoare au fost: Marioara Popescu-Lipia, Aneta Rîmniceanu, Maria Zamfirescu, Jesni Ionescu, Marioara Gheorghiu, Vasilica Kirițescu, Aurelia Potcoavă, Victoria Vlădescu, Matilda Ma­­urer, Alexandrina Emilian, Marioara Teo­dorescu, Marioara Nicolescu, Dorina Teo­­dorescu, Venturii Cristescu, Alexandrina Ionescu, Tudoreanu Elena, Aneta Pavlov, Anicuța Ștefănescu, d-șoarele Potoceanu, Didina Antonescu, Aurica Demetrescu, Elena Georgescu, Elena Andreescu și altele. Cavaieri au fost de asemenea numeroși. Serbarea a luat sfîrșit la ora 2 noaptea. De la serbarea venețiană­ a asociației funcționarilor comerciali din București. La serbarea venețiană a „Asociației func­ționarilor comerciali din București“, ani­mația a fost mare. Intrînd în grădină pă­reai că te afli într’un paradis, iluminațiile, artificiile și altele au făcut pe public să se veselească și să petreacă în mod mi­nunat. Lingă bufetul de bere, era insta­lată o frumoasă to­nbolă, unde mulți vi­zitatori au cîștigat obiecte de valoare. Apoi raia­ fermecat sau paradisul, era o grădină Închisă de jur împrejur, iar înă­untru orchestra cunoscutului viorist Di­­nicu, cînta cu multă vervă, distrînd pe cei aflători înăuntru. In salonul de dans, orchestra d-lui Dra­­gomir a știut a împăca pe tineri și a-i face să petreacă cît de mult. Intre asistenți am putut remarca pe ur­mătorii d-nii: D. D. Petrescu, Ion Iliescu, Grigorov, Pann, Steriu, Grand, Țenovici, Pinto, Teodorescu, Gh. Teodorescu, Lih­­man, Locotenenții Filip Ion și Mihăilescu Vasile din reg. 6 M. Y. și alții. Drăguțele domnișoare care au compus buchetul de dans au fost: d-rele Maria Dismetrian, Aneta Constantinescu, Marga­­­­­ . ... .. A Elenț» î­rg­uța Coci, Irena fricoldscii, > au.. Pe*­­ rescu, Pc.. * Io­sef. Ecset­erica Comaneaca, I­rina Ioîiescu, Marioara Nicolescu, Didina , ieorge V.: ,fi­ca Ștefănescu și altele­­ Vil Vi Vic Ull rtU boot V.-AIH . aj-UMV, ^ v.­iei Ciaușescu, Gheorgh­e Kosman Comi­­lopol, J. Coșereanu, A. Botoșescu, Petre Dănășescu, Costică Nicolescu, Scholat Pa­­nait, Cesianu Alexandru, Sterea Albulescu Costică Dragomirescu, Gogu Ștefănescu, litzu Bobeși, Ilie Georgescu, Iordan Ște­­ănescu Gheorghe Georgescu, Nae Teohan­ Enătescu N., Sylni, Ion Manolescu, Gheor­­ghiu elev, Ganea, Ionescu Barbu, Șanto­­nel N.­ D. Ionescu, O. Rădulescu și alții. D-nul Al. Teodorescu în frunte cu elevii societaței de gimnastică bulgare: Nicolae Petrov, Gheorghe Cațarov, Gabriel Cos­­­op și alții mulți bulgari studenți și func­ționari și-au făcut apariția la această ser­­bare pe la orele 10 seara, și-au luat parte a dans. Petrecerea a fost admirabilă și a durat pină la ora 2 noaptea aducînd societăței un beneficiu frumos. dide pe aleea principală. Cercuri de foc, Sori rotitori, dubli și tripli. Bombardarea Căcușel. Trei baterii de coastă bombardează vaporul „Potemkin“, care răspunde cu focuri.­Barca alego­rică a Presei sosește la locul dezastru­lui. Ceea ce se va executa pe lac va fi o copie a serbărilor de la Constanța, cînd s’a botezat vaporul „Romînia“.—A­­poteosa : știri diverse, telegrame, infor­mații și reclame. — Grandioasele artificii sînt executate de Piroteh­nia armatei. Mare tombolă: 1000 numere cîștigă­­toare. Caduceuri.—Mare bătae cu confeti și serpetine. Concurs de bărci pe lac. (Premii în bani). Baloane incendiabile. Terasa de la Monte-Carlo decorată cu lampioane și verdeață va excela în splen­doare. Rachete, Bombe, Focuri be­gale, Candele romane, Roze. Piane cu stole.— Bărci aeriane. Fîntîna miraculoasă din lacul Cișmigiu va uimi publicul. Muzici militare. Or­chestre naționale. Toate frumoasele spectacole pe cari le va vedea publicul vor fi gratuite. Ni­­căori nu va fi intrare specială, ci numai Intrarea generală 50 bani, executate de societatea Aurora din Bu­­curești. Exerciții la bare paralele și fixe, să­rituri cu prăjina, exerciții la cal, exe­cutate de membri aleși din toate socie­tățile Innak. Exerciții generale libere, executate de toate societățile Innak. Exerciții cu steaguri, executate de elevii societăței Innak din Sofia. Exerciții cu greutăți, executate a0 membri și elevii societăților Iunak din Plevna și­ Kiustendii. Exerciții cu măciuci și arme, execu­tate de membri și elevii societăților Iunak din Tîrnova și Rusciuk. Exerciții „Box", executate de mem­­bri societăților Iunak din Vratza și Rusciuk. „Lupte“, executate de membri socie­tăților Iunak din Gorne-Orehovitza și Rusciuk. Exerciții cu ghioaga, executate de membri societăței Iunak din Sofia. „Lupta“, executată de societatea ro­­mînă de gimnastică din București. Marș și exerciții cu bastoane, execu­tate de societatea Auroi. o­p..K Balet „seceră­tori“, execut.­­­ori societățea Iunak din Silistra. Jocuri naționale bulgare „Bîceniți“, executate de membri societăței Iunak din Vidin.­­ Diferite piramide, executate de mem­bri și elevii societăți­or Iunak din Sofia, Tîrnova, Silistra, Gorne-Orehovița, Eroul de Șipca și Vratza. Exerciții cu arme, executat­e de elevii tuturor societăților Iunak. Serbarea de zi terminindu-se la ora 8 luni. societățile au plecat în marș m militar, în Sunetul imnului societăților gimnastice Iunak, executate de corul societăților. Serbările de­­ seară Aseară escursioniștii bulgari au luat parte la serbarea organizată in onoarea lor în grădina Cișmegiîi. Un public numeros umplea grădina și s’a petrecut pînă la miezul nopri­i în mijlocul unei animațiuni și a unui en­­tusiasm de nedescris. Rep. Vizita bulgarilor Ziua a doua Eri înaintea prînzului, la ora 8, ex­cursioniștii s’au adunat în curtea socie­­tăței de gimnastică. Apoi s’au dus la biserica bulgărească din calea Călărașilor unde s’a oficiat un Te-Deum, la care au­ asistat și mem­brii agenției diplomatice bulgare din Capitală. Apoi excursioniști au vizitat, în gru­puri, diferite biserici romînești admirind în special biserica Domnița Bălașa. înaintea prînzului s’au dus la Cișme­­giu spre a face exerciții gimnastice , dar aci era atîta lume adunată în­cît nu s’a putut face nimic. După prînz bulgarii n’au avut dea­­sem­eni noroc. O ploae torențială cu grindină a stricat serbarea anunțată la Cișmegiu. Deabia pe la ora 5 jam. a început să se adune lumea. Scandalul Totuși producțiile de gimnastică nu au putut fi începute decit târziu căci vremea imbunătățindu-se, deodată o mare afluență de lume sosi în Cișmigiu și nu se putea goli aleea cea mare a grădinei, unde trebuiaü să se facă ex­­sercițiile. Nu a văzut­­ toată lumea exercițiile gimnastice și luptele, însă aproape toți au trebuit să se lupte cu gardiștii și cu jandarmii. La un moment dat, aproape de o tri­bună ridicată pentru profesori, s-a în­cins o adevărată bătălie între public și agenții forței publice. — Pentru asta am plătit antreu, ca să mănânc bătaie !—striga unul. — Mi-a rupt rochia !­­—se auzea vo­­cea unei cucoane, — Mor ! leșin ! — Apă! apă ! — Băgați-o în balta aia ! Și agenții forței publice împingînd lumea, cucoane, împreună cu ce­i doi care o susțineau căzură într’o baltă matre, formată <1­a ploao. — Hurana !—se auzi un strigăt for­ Serbările diin Cișmegiu Sîmbră 2 și Duminecă 3 iulie 1903 vor avea loc în grădina Cișmegiu­ Mari ser­bări populare date de „Cercul reporte­rilor“. Iată programul acestor serbări: Circiuma revistei „Furnica“ „La Butu­ruga mică“ răstoarnă „Carul... cu bere“. Consumații eftine.—Bere și vin. Cei mai valoroși artiști comici și lirici se vor pro­duce pe scena construită anume la acea­­stă circiumă. Quartet vocal. Taraf de lăutari. Piano. Parodia expoziției din 1906. — Curiozi­tăți științifice, literare și artistice în le­gătură cu alcolismul. Coruri pe lac exe­cutate de cei mai buni cîntăreți. Trei bare fixe. Figuri executate de d-nii Leonida, Mihăilescu, Durand—sub con­ducerea cunoscutului gimnastic Leonida Nicolau, elevul d-lui N. Velescu. Grafo­­fonul uriaș.­Frumoase lampioane vene­­țiene. Fotografie americană. Căișori pen­tru copii.—­Tragere la semn. Echilibriștii Băldșanu și Mihăilescu vor executa jocuri gimnastice. Box american executat* de d-nii Durand și Mihăilescu. Ohemin de fer. Fronturi diverse și splen­ faîMLS­E, Cin­ceasta is öftsa u. i­ .. haită, suită “rii» trăpaiS și .dușă atașă Deodată unuia îi vem o ide*.. . — Ce stăm noi ani ? Șuii pe deal ? Și într'o clipă deal­ul din b­u­jiocul Ci­ g­migiuiul fu acoperit de mii de persoane. Ssrbaraa Cu toate incidentele acestea a domnit mare animație. Iată ordinea în care au urmat exer­cițiile. Ne mulțumim a face o simplă enumerare, deoarece o dare de seamă prea largă ar ocupa prea mult loc , cu mențiunea însă, că societățile de gim­nastică bulgărești au fost entusiast a­­plaudate. Să nu uităm un cuvînt bun și pentru societățile din București: Societatea de tir, cu admirabilii elevi ai d-lui Moceanu, Turnvereinid și Aurora, care au fost duse la înălțime. După defilarea tuturor societăților bulgărești, au fost: Exerciții libere, executate de mem­brii societăților lunari de Rusciuk, Kius­­tetendil, Șumla, Vidin și Sovlievo. Exerciții pe baze paralele, executate de societatea Turnverein din București. Sărituri cu trambulina, executate de societatea Au­rora din București. Admirabilii elevi al lui Moceanu. Tragere la țintă cu arcuri, executate de elevii societăților lunari din Tîrnovo, Gorne-Oreh­ovița-Silistra. Tragere la țintă cu javelot, executate de elevii societăței lunari din Tîrnova. Exerciții cu bastoane, executate de membrii și elevii societăților lunar din I Șumla, Lovcea și Sofia.­­ Exerciții cu lance, executate de mem­­brii societăților lunar din Lovcea și Sofia. I Exerciții de gladiatori (cu lesaci), exe­­­­cutate de elevii societății lunar din Kiustendil. I Exerciții cu bastoane, executate de­­ membri societăților din Sofia și Lovcea. I Exerciții la fus, executate de sobcie­­tatea Turnverein din București. I Cadrul de scrimă cu sabia și floreta. Dăm loc aci primelor corespondențe pe cari le primim din T.­Jiu, cu privire la ciocnirea sîngeroasă ce a avut loc la punctul vamal Novaci, din Gorj. Deși ambele povestiri sînt aproape i­­dentice, totuși le reproducem, pe amîn­­două, pentru ca cititorii să poată apre­cia mai bine asupra cui cade răspunde­rea acestui regretabil incident. La urma corespondențelor publicăm te­legramele ce primim de la coresponden­tul nostru ce a sosit la fața locului. Iată prima corespondență : T.-Jiu, 28 iunie Incidentul de la Novaci.—Serbarea „Govieș".­­Mocanii și grănicerii.— O arestare.—Finanții și jan­darmii unguri.—O salvă de focuri.—Morți și răniți In ziua de 24 Iunie la Novaci în Gorj a avut loc între grănicerii noștri și jandarmii unguri un conflict, ale că­rui urmări nu se pot cunoaște pină a­­cum­. Pe șesul numit Poiana Muerei în fiecare an în acea zi se face petrecerea numită govie, la care iau parte satele din vecinătate, atît cele din Gorj cît și cele din Ungaria. In acest an petrecerea s’a terminat printr’o ceartă între mocanii din acele părți. Cînd vrajba amenință să se trasforme în bănie, șase grăniceri romîni ce se a­­flau acolo au­ intervenit , dar furia mo­canilor de dincolo a devenit și mai mare și peste două sute de inși înce­pură să amenințe pe grăniceri. U­nul din mocani trage cu revol­verul în grăniceri, fără a nimeri. Sol­dații îi somează să treacă peste hotar și trag primul foc în aer. Mocanii, în loc să se retragă, înaintează asupra gră­nicerilor, încurajați fiind de vreo 4—5 jandarmi unguri, cari erau într'o stare desăvîrșită de beție. Soldații romîni văzîndu-se ame­nințați trag în rîndurile mocanilor, e sfădu­tă­ lăsîn­d doi morți și mai mulți răniți. Grănicerii reușesc apoi să prindă pe autorităților superioare, se credea că va fi rezolvat pe cale diplomatică. In ziua de 27 cor. însă comandantul grănicerilor din Novaci, locotenentul Stoian, află că au trecut hotarul un ofițer cu 30 soldați unguri, iar la 5 km. de h­otar a fost adus un bata­lion. S-a telegrafiat imediat ministerului de războiu și generalul Lahovari, mi­nistru ad interim de războiu­, a telegra­fiat ca de urgență regimentul 5 de arti­lerie să plece la Novaci. Această telegramă a fost primită in noaptea de 27—28 cor. pe la 11 jum. și la ora 3 au plecat 10 ofițeri cu câte 30 artileriști de fiecare baterie, călări, cu revolvere și săbiile de campanie. La 6 dimineața a plecat apoi pre­fectul județului I. O. Klinceanu și co­lonelul Tetrat, comandantul reg. 13 in­fanterie. Cu trenul do­i a sosit și co­mandantul garnizoanei, d. colonel An­ton Popescu, șeful reg. 5 artilerie, îm­preună cu d. colonel Staur Simionescu, comandantul grănicerilor, iar la 9 au pornit spre Novaci. In oraș agitația este mare și toți aș­teaptă cu nerăbdare știri din Novaci. Artileriștii, în momentul în care vă scriu, urcă munții și probabil că se vor întilni cu soldații unguri, cari se în­­dreptează spre Novaci, ca să elibereze pe jandarmii arestați. Despre cele ce se vor mai întîmpla vă vom­ vesti la timp. Iată a doua povestire primită de la un alt corespondent al nostru: Hramul „Sînzenilor“.—La Poiana Muiereî. — Arestarea unui scan­dalagiu­ ungur. — Interveni­­rea armatei.—3 morți.—Mai mulți răniți.* Tg.­JIII, 27 Iunie. — In ziua de 24 Iunie fiind hramul Sînzenilor la Poiana Miereî. — pendinte de Novaci. — au asistat la acest hram ca da obiceiu, atît sătenii din Novaci și localitățile din îm­prejur cum și locuitorii—ungureni—din Ungaria. Se aflau de asemeni acolo gră­nicerii noștri și finanții unguri. Printre ungureni se afla unul, care prin purtarea lui necuviincioasă a pro­vocat intervenirea grănicerilor, pentru restabilirea ordinei. Cerîndu-i-se acelui ungurean pașaportul, el nu a putut să 1 prezinte și atunci grănicierii au voit sa-l aresteze. Finanții unguri cari se găseau față au intervenit pentru libe­rarea ungureanului arestat. Grănicerii văzînd această intervenție și temîndu-se de consecințe neplăcute pentru ei, au telefonat de grabă secției de grăniceri ce se găsea în apropiere, și după ea întreaga secție a sosit, au procedat la arestarea atît a ungureanului, cit și a­ finanților intervenienți. Locuitorii ungureni (din Ungaria) cari se aflau acolo în număr ca la 150—200 au intervenit în mod agresiv pentru li­berarea celor arestați și au tras cîteva focuri de revolver. In fața acestui pericol, grănicerii punindu-se in linie de bătie, au tras o salvă de puști, doborînd pe mai mulți, dintre cari 3 au căzut morți și restul răniți. Sînt răniți și de partea grănicerilor. . Fiind avizate autoritățile au plecat l­a fața locului d. prefect Kiriceanu­, d. procuror lacomi, d. colonel Popescu co­­mandantul regimentului de artilerie din­ localitate, însoțit și de d. colonel Staur Simionescu, comandantul grănicerilor,­ sosit azi dimineață aici, d. căpitan Ple­­șoianu comandantul jandarmilor și alții. Eri seară, la orele 40, au fost trimeg.1 250 artileriști călări?. In oraș domnește mare rumoare, cu atît mai mult au cît se zvonește că­­ ar găsi la granița ungară postat un regi­ment unguresc pentru paza morților. Plec imediat în localitate și vă vom fi trimete de urgență amănunte complecte. Jung Conflictul rosnînc-Inngar­ie la Jlovaci (§orj) * A Amănunte din Novaci, 29 Iunie Satul Novaci din județul Gorj este foarte populat, are pozițiuni pitorești, admirabile. Altitudinea este 680 m. Telegrama corespondentului nostru a fost prezentată­ la oficiul telegrafic din Novaci azi Mercur­ la orele 7.30 dimi­neața. Au­ plecat de aci azi dimineață la ora 6 ca să urce la Poiana Macrei, locul unde s’a întîmplat ciocnirea între romîni și unguri, spre a face cercetările la fața locului, domnii: colonel Popescu, comandantul garni­zoanei din Gorj, împreună cu cl. lt.-colonel Staur Simionescu, coman­dantul grănicerilor, lacomi, procuro­rul din Tg.­Jiu, Klinceanu, prefect de Gorj, colonelul Tetrat, doctorul Patelie­ Săvescu, inspector comunal și mai mulți jandarmi. Ungureanul și cei doi jandarmi unguri, arestați, după ce au fost cercetați aci, au fost porniți încă de eri dimineața la pichet, escor­tați de grăniceri sub comanda lo­cotenentului Stoian. In ciocnirea sîngeroasă au­ fost doi morți cari au fost ridicați după teritoriul nostru și duși pe cel ungar, unde sînt păziți de nu­meroase trupe ungare. Sînt poșta cinci­spre­zece ră­niți. Din primele cercetări se constată că întreaga răspundere cade asupra ungurenilor. 250 de artileriști și 15 ofițeri sunt cantonați aci. Acum au sosit nouă furgoane de subsistență. Urmează noul amănunte. Jung FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 65 — Tragedia marelui duce Sergiu 55 are roman ras de actualitate DE­O­LI­GI A. LEONTIEFF PARTEA III Agenta de ciocolată se depărta spre garderoba lăturalnică a parchetului, spre a lua parte în actul al doilea, în susținerea rolului ei. Apoi, Kolaroff se departă, căzut pro­fund în gînduri, și după ce mai bău ceva într’o cafenea din tîrg, el se în­toarse acasă și se dădu odihnei. După ce Kolajeff părăsise teatrul re­gal, jurnalistul îl părăsi de asemenea, și se întoarse la redacție, unde Kovacks îl aștepta deja. — Ei bine, ei bine ?—întrebă acesta curios, după ce se retrăseseră într’o o­­dae goală. „L’ai descoperit? — Da, de descoperit l’am descoperit eu, dar nu prea am multe să-ți spun ia afară de asta—răspunse celalt. „In timpul actului al doilea, s’a în­treținut în bufet vreme îndelungată, cu o damă care împărțea în teatru reclame — Despre ce? — Mă întrebi acum prea mult. „N’am putut auzi despre ce vorbea și și chiar dacă aș fi auzit, n’aș fi înțeles nici un cuvînt. ” — * — Pentru că se întrețineai­ într’o limbă de origine slavă. — EI, și? — El, și la zece și jumătate rusul tău a plecat. — Așa, așa. Asta-i un rezultat cam slab. „Dar spune mă te rog, ce e cu vin­­zătoarea de ciocolată ? — Și eu m’am întrebat asta, și am întrebat iată despre acelaș lucru și pe directorul Beöthy, precum de aseme­nea și cum se face, că firma franceză să-i fi scris lui, cerînd permisiunea ca o agentă a firmei, care călătorește cu trupa Sahreî Bernhardt, să împartă o­bm­ă, în mod absolut gratuit. „Deoarece ideea era frumoasă, el, directorul, n’a avut nimic de ripostat. — Știe el, sau știi tu întimplător cine e dama ? — Nu? — împarte dînsa și mîine dulcețu­­rile ei ? — Nu cred. Firma aceasta a cerut direcțiune­ permisiunea numai pentru o singură seară. Aș fi vorbit cu dragă inima aces­­tor agente, care ar fi putut să-mi spună cîte ceva despre rus. Dar dacă pleacă îmi pare foarte rău. — dă ți-ar fi putut spune cîte ceva, de asta nu mă îndoesc. „Dar dacă ar fi voit să-ți spună, asta, vezi, e cu totul altceva. — Lasă tu asta pe seama mea. „Aș fi știut eu s’o trag de limbă. „Da, dar asta­ e vorbă de clacă, căci nu știu unde ași putea da da fecioara cu ciocolată. „Ori­cum îl mulțumesc din inimă. Reporterul se duse la treaba lui, care îl chema la poliție la ora aceasta. Biroul presei de la poliție, care stă sub conducerea unui funcționar al sta­tului, aduce la cunoștință toate știrile pentru ziariști, toate faptele diverse, toate întimplările, toate crimele, toate arestările, și așa mai departe. Pe niște coli mari de hîrtie, cari stau pe mesele biroului presei, se în­semnează tot ce trebue dat publicitate. Dacă vreun caz din cele reportate de poliție pare interesant, atunci reporte­­rii mai cercetează și eî, pe cale parti­culară, ceea ce în limbajul reporteristic însemnează : „a cerceta afacerea“. De aci faptul, că, exceptînd gazetele americane, ziarele din Budapesta sînt cele m­ai bine informate, și se găsesc reportagii și comunicări de la cazurile cele mai senzaționale, pînă la faptele diverse cele mai puțin interesante. Nu arare­ori, reporterii aduc astfel poliției servicii strălucite, căci o „afa­cere“ descoperită de jurnalist este în­totdeauna urmată de știri și comunicări foarte interesante. Kovacks se duse așa­dar la biroul presei, unde mai mulți colegi se și a­­dunaseră, așteptînd raporturile poliției asupra evenimentelor nocturne, asupra vreunei bătăi la vreo masă verde, sau așa ceva. Kovacks rămase o clipă liniștit, fără a căuta vreo știre, apoi luă raportul de la orele nouă, și ’i străbătu cu pri­virea spre a’șî mai trece timpul. Deodată obrajii săi de obiceiu palizi se împurpurară, ochii lui căpătară o strălucire cu totul neobicinuită — căci citi: „Poliția imperială din Lemberg, cere știri poliției imperiale din Varșovia, a­­supra tînărului în vîrstă de 24 ani, născut la Varșovia și numit Iwan The­­odorowicz Kolajeff, fost student în me­dicină și înscris în matriculele univer­­sale. „Poliția imperială din Lemberg cere poliției imperiale din Varșovia, să ares­teze pe sus zisul tînăr, și să-l extrădeze poliției imperiale din Lemberg sau să fie supus unui interogatoriu chiar de poliția din Varșovia. „Semnalmentele : 174 centrimetri înăl­țime, zve­t, îmbrăcămintea elegantă, pă­rul și o mustăcioară blondă de nuanță închisă, vorbește limbile rusă, polonă, franceză și germană.“ „Sus menționatul individ, pare ex­trem de dens a fi bănuit că complo­tează, la viața unor persoane foarte sus puse“. — Să -mi rată mie o mustață—zise Kovacks zimbind,—dacă nu vom­ reuși, și frigurile de reporter începură iar să’l bîntue. „ Asta-i rusul meu de azi după masă! „Și poliția care îl avea deja în mîinî, și care — natural î—i-a dat drumul, să fuga, și încă așa, în toată voia ! „Ei bine, lasă, acum mi-a venit și mie timpul! „Poliția va zgîi miine ochii! El se duse în odaia alăturată, la di­rectorul biroului, și întrebă: —Ce e cu avizul acesta ? — Ce vrei să fie ?—răspunse func­ționarul cu nepăsare. „Vreun nihilist sau anarhist, pe care autoritățile ruse îl bănuesc. „Omului acesta, negreșit, nu’î va veni în gînd să-și ia tălpășița din Budapesta; cu toate astea, noi dăm publicităței ști­rea fiindcă nu so *’rt*t* “** Kovacks privi pe funcționar cu o iro­nie râu ascunsă, și apoi, întrebă pa cît mai liniștit posibil : — Ce crezi d-ta ? „Merită să publicăm știrea la gazetă? Funcționarul ridică din umeri. — Nu cred ca afacerea să aibă vreo ur­mar­e, fie că e publicată, fie că nu. Dar ce poate strica ? — Bine, bine — surise reporterul— poate că mîine va fi o gazetă care să informeze poliția ? .. — Foarte posibil, — fu răspunsul in­diferent al funcționarului. Câteva minute ambii vorbiră despre lu­cruri neinteresante apoi Kovacks se de­părta,­se duse la redacția lui, și scrise pentru ediția de dimineață a gazetei sale, informațiunea următoare. Urmărirea unui nihilist „Biroul presei dela poliția principală „a regatului ungar, face cunoscut, că „poliția din Lemberg ar fi cerut poliției „din Varșovia arestarea și extrădarea „medicinistului Ivan Th­eodorovici Kola­­­jeff, în vîrstă de 26 de ani, născut la­­ Varșovia, care este bănuit că plănu­­i este în ascuns atentate la viața dem­nitarilor ruși. „Noi putem da și alte amănunte a­­­supra sus zisului Ivan Theodorovici „Kolajeff. „Kolajeff fusese dus aseară la poliție „ca autor al unui scandal în public, la „o cafenea, și a er la poliție, își deta „numele și i se luară semnalmentele, „dar trecu sub tăcere adresa locuinții. „In tot cursul zilei de eri, Kolajeff „făcuse diverse primblări prin oraș, își „trecu o parte a după prînzului prin „strada Stephanie, se duse apoi cu trăi, „sura acasă, în strada Elster No. 51 „etajul al doi­ea No. 10, de aci sa în­t „toarse la restaurantul unui club dis­­„tins, în strada Lajos Kossuth, și ră-i „masa a ei cinci sferturi de oră. ”’i „Apoi s'a dus la Teatrul Regal, cu­­ „trăsura, unde asistă la reprezentați ai „piesei „Dama cu camelii“, jucată de­ „trupa Sahreî Bernhardt. „Intre actul I și al doilea, a avut arf, „bufet o convorbire secretă cu o damă" „agentă a unei fabrici franceze de cio­­ „colată, care împărțea în teatru probe­i de bomboane absolut gratuit. „Convorbirea acestei dame cu Kola<­ajeff se făcu într’o limbă slavică.­­ „Pe la orele 10 și jumătate, Kolajeffj „părăsi teatrul“. ” A doua zi înaintea prînzului, Kola­­­jeff se duse din nou la poliție, și-și căută amicul, inspectorul de agenți. Acesta Îi întinse mica, și-î zise mișcat. — Am învins, galileene ! Kowicks făcu din mină un gest de refuz. — Nici nu faca să stai de vorbă! N­­aî deja? Inspectorul clătină din cap în sens­ negativ. (Va urna) J

Next