Dimineaţa, octombrie 1905 (Anul 2, nr. 599-628)

1905-10-28 / nr. 625

Ani II No. 625 PUBLICITATEA Linia de corp 7 pagina HI-a bani 29 O n n »' n IV-a n 10 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina IEE-a bani 35 » n » » « IV-a „ 18 Inserții și reclame linia lei 2 Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-lor M. Dukes nachf. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wies concesiune exclusivii 5 Bani in toată țara Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Ț Un an . . „i. lei 32 I 3 luni .... 8 8 luni . . . . . „ 16­­­1 lună .... 8 1!» STHAIWATA.TE ÎNDOIT­I­I BANI Telefon No. 260. Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței Bim­ourile ziarului str. Sărindar 11 BANI Vineri 28 Octombri DIRECTOR CONST­­UIILE ABONAMENTE SImple (Dimineața) I­n an................................ Lei 18.-6 Inni.................... . . ♦ . n 9.x B ...................................... * 4.B0 -1 Inna­n 1.61 ÍRI­ STRAINATATE ÎNDOIT ASTĂZI, 27 Octombre (9 Hoembre) 1905 Calendar­oim»«x7sb Nestor și Sf. Dimitrie Basarabov. „ Ci­ i­i M.Kl. Teodor. Soarele răsare î­pre 4 in­., apune 4 ore 56 m. r­­r [UNK]J pretutindeni a fost posomorit, umed și relativ călduros în cursul zilei de Marți și peste noapte. A plouat pe alocuri în ___________________________________________Moldova și Muntenia, afară de nordul Moldovei, pretutindeni termometrul a trecut în cursul zilei de ori plus 10 grade, atingînd 17 grade la Călărași și București. Cea mai coborîtă temperatură de peste noapte plus 2 gr. la Tg.­Ocna și Tîrgoviște. Barometrul staționar. Eri dimineațe la orele 5 s’a simțit un slab cutremur de pămînt la Vaslui, Bîrlad și Tecuci. Taoimil Mistianci Seva reprezenta pentru a patra oară piesa: Reprezentație reali UI IMIțIUN­ul de binefacere, comedie în 4 acte de Schonthau și Kadelburg, localizată de d. Emil D. Fagure. ________________________________ Yarim>­ I Ifl’îf* Loc „Hora“ dă un mare festival artistic, sub patronagiul unui co- ICCIUU! Ljl 10 mitet de d-ne din înalta societate, pentru venirea­ în ajutor,a fa­miliilor victimelor din Calabria (Italia)­și pentru școala de muzică a soc. „Hora“. Cu concursul marelui artist Nottar­i și a altor artiști și artiste de valoare, Ql­orttopn la Sala Edison. In fiecare seara teatru de varietăți cu program ales. Joi U­i Cuia UU!& serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineu pentru familii și copii. — Sala Hugo . Capelă napolitană. N I? gr targa 1 deschise. B.. .VB Ej .’*4 Jt V Judiciare. — Instanțele judecătorești Autorități.— Toate autoritățile sunt­­ sunt deschise. R­EVOLUȚIA IN KENIA Birourile jurnalului „RusM Liptok“ (Moscova) păzite de cazaci VOINȚA POPOARELOR Cele petrecute în Rusia și capi­tularea țarului în fața voinței po­pulare și graba cu care marele au­tocrat a cedat Finlandei tot ce a cerut, arată încă odată cît de ne­biruită este voința poporului și cît de nesocotiți sînt aceia cari se în­cearcă să i se împotrivească. Spiritele reacționare nu se pot învoi cu ridicarea poporului din starea de robie și de îndobitocire, aceste spirite reacționare socotesc că poporul este menit să stea veci­nic în zmerire și că dreptul de a stăpîni revine exclusiv unei elite bogate și de neam care a primit puterea ca o moștenire și care tre­­bue să o transmită urmașilor tot pe cale ereditară. Acești reacțio­nari au sugrumat poporul veacuri îndelungate în Rusia ca și în toate celelalte țări și tot reacțiunea este aceea care a forțat în­totdeauna poporul ca să-și smulgă drepturile ca cele mai mari jertfe. In Rusia lanțurile cele grele în care un stat încătușat poporul au în­ceput să se rupă și să cadă cu un zgomot asurzitor, iar țarul, care sub sfaturile și presiunile reacționarilor, se încăpățînase a nu ceda din pre­rogativele coroanei și a nu sacrifica regimul cel vecină, a fost biruit de puterea uriașă și covîrșitoare a po­porului și s-a plecat. Cînd vedem capitularea atotpu­ternicului stăpînitor al nesfîrșitului imperiu care se întinde peste două continente, cînd vedem că țarul care comandă la 130 de milioane de su­puși a fost nevoit să iscălească de­cretele cele mai liberale și, în timp de trei zile să acorde sclavilor de pînă erî libertăți la fel cu a po­poarelor cu instituțiile cele mai li­bere, înțelegem că domnia poporu­lui se afirmă peste tot continentul și că a sunat cel din urmă ceas al stăpînirilor despotice. De altfel trebue să nu pierdem din vedere că poporul rus își da­torează libertățile dobîndite dezas­­trosului războini cu Japonia și ne­voie­ simțită de împăratul Nicolae ca să se reabiliteze în fața istoriei. Dacă n’ar fi dat Rusiei libertatea și Constituția, istoria l’ar fi clasat printre suveranii cei mai nuli și obscuri și l’ar fi eternizat ca pe țarul cel mai nenorocit pentru Ru­sia, ca pe autocratul sub domnia căruia imperiul a suferit cea mai rușinoasă înfrîngere. Ii trebuia clar, lui Nicolae al II-lea să se reabiliteze în fața po­porului sau ca și în fața posterita­te­ și atunci a socotit că prin nimic nu se mai poate curați de pata pri­mită decît înconjurîndu-șî fruntea cu aureola țarului liberator. Nu există putere mai mare decît puterea maselor populare, înaintea poporului ridicat în valuri uriașe n’a putut rezista nimic. Dacă nici numeroasa armată a țarului, dacă nici armele moderne cu repetiție și regimul celei mai înfricoșate terori n’au putut infringe revoluțiunea, a­tunci este cert că puterea poporu­lui este o putere , ce nu poate fi niciodată învinsă. Și ceea ce s’a întâmplat în Rusia s’a întâmplat erî în Norvegia și se va întîmpla mîine în Ungaria și se va întîmpla negreșit în Austria și se va repeta în toate țările în care voința unui stăpîn sugrumă drep­turile naturale ale omenirei. Viitorul este al democrației, ori­cît de mult s’ar zvîrcoli reacțiunile de pretutindeni. VIAȚA POLITICA Guvernul și magistratura Răspunsul dat de guvern la învinui­rile aduse de d. Beștelenu, consilier la Curtea de apel din Galați. S’a reprodus în acest ziar scrisoarea publicată de d. Beștelenu, consilier la Curtea de apel din Galați, privitoare la modul cum s’au făcut numirile în magistratură de către actualul guvern. La acea scrisoare a răspuns ziarul ofi­cios al guvernului, Conservatorul. Ca măsură de imparțialitate rezumăm aoi cuprinsul răspunsului dat de guvern. Ziarul oficios spune că d. Beșteleiu a a­­vut în adevăr o convorbire cu d. Take Ionescu, dar că acea convorbire a fost inexact reprodusă și incomplect poves­tită. D. Take Ionescu a declarat d-lui Beșteleiu că este imposibilă înaintarea sa, iar despre mutarea la București a acelui magistrat, a declarat că n’o crede posibilă. La observația d-lui Beșteleiu că nu e avansat pentru că a condamnat pe conservatorul Robescu de la Galați, d­. T. Ionescu i-a declarat că guvernul n’a ținut seama de acest fapt și ca do­vadă e înaintarea la Casație a d-l oi Elef­terie Economu și V. Bosie, cari de asemenea au­ condamnat pe d. Ro­­bescu. Ziarul oficios spune că d. Beșteleiu a pretins să fie avansat de conservatori deoarece fusese lovit sub guvernul lui I. Brătianu pentru că se purtase prea independent ca membru al par­chetului din București, într’o chestie politică. Trecînd la fondul chestiunei, ziarul oficios răspunde că d. Beșteleiu n’are dreptate cînd susține că avea dreptul la avansare pe baza vechimea: 1) pen­tru că nici un guvern n’a ținut seama de vechimea magistraților la înaintarea lor și 2) pentru că d. Beșteleia ne o mai vechimi în magistratură decît d. Tanovicea­nu,—despre care spune că și-a luat locul— decît cu două luni și citeva zile, ceea ce nu contează la înaintările în magis­tratură și mai ales la cele importante, înaintările în magistratură s’au făcut întotdeauna la alegere și, cu toate că vechimea nu este titlu unic la înaintare, guvernul actual— zice ziarul oficios—a cîntărit mai mult ca toate guvernele, fiecare înaintare pe care a făcut-o în magistratură. Ziarul oficios polemizează apoi cu ziarul carpist care a publicat scrisoa­rea d-lui Beșteleiu și afirmă că întreg guvernul se solidarizează cu d. Bădă­­rău, ministru al justiției, care a făcu­t numirile în magistratură și e mândru de activitatea d-sale. C. Dem. = rat- ifi'uttiiiakm ULTIMA IRA TELEGRAFICA Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: Lon­dra, PariS, Berlin, VSßIK­i Și Budapesta >­+­»■« ♦ * REVOLUȚIUNEA DIN RUSIA Dezastrul din Izmail Autorul moral dovedit. — Ac­țiunea jandarmeriei TULCEA, 26 Octombrie.—In Is­mail locul s’a reaprins­­ casele ard. S’a dovedit pe deplin că autorul moral al devastărilor și masacre­lor a fost însuși polițaiul. Pun­gașii și bandiții, toți declară că au pus foc, au ars și devastat din ordinul polițaiului. Jandarmeria umblă căutînd din casă în casă lucrurile furate pen­tru ridicarea și înapoierea lor. Pagubele totale se urcă la două milioane ruble.—Arama.­ ­ Măsuri Restabilirea liniștei­ severe Tul­cea, 26 Octombrie. — A­­seară au fost împușcați trei oameni fiindcă s’au împotrivit la înapoerea lucrurilor furate în timpul devastărilor. Au sosit 300 soldați de infanterie. Consulatul român este sever păzit de 5 soldați. Patrularea continuă. Nu este permisă eșirea în oraș mai târziu de 6 ore. Neoprindu-te la comanda : „stai“, ești împușcat. Azi dom­nește liniște. Aspectul orașu­lui este­ ruina. Prețurile ali­mentelor s’au îndoit și întreit. Arama Reluare de comunicație .Varșovia, 26 Oct.—Serviciul diu­rnului de fier Varșovia-Petersburg a fost reluat. Serviciul liniei Vistuleî va mai fi întrerupt cîteva zile încă. Greva generală scade din ce în ce. Oameni uciși * Lodz, 26 Oct.—Cazacii au ucis cu­ 6 persoane. Minister non -Petersburg, 26 Octombrie.— Mi­nistrul finanțelor d. Kokowzew șî-a dat demisia; a fost înlocuit prin d. Șipov. Se intenționează a se forma din departamentul comerțului, industriei, adm­inistrațiunei navigațiunei co­merciale, care actualmente formează o secțiune a ministerului finanțelor, un minister propriu al comerțului. Străzile sunt pline de cada­vre aruncate pe ferestre. In noaptea aceasta au fost uciși și mulți studenți. Legea pentru libertatea presei St. Petersburg, 26 Octombrie. — Se anunță că contele Witte a chemat pe d. Kobek­o, directoru­l departamen­tului presei, și î-a dat ordin să ela­boreze imediat proiectul de lege asu­pra libertăței presei. Kobeko a cerut un termen de 15 zile pentru această lucrare, dar con­tele Witte a insistat ca să se elabo­reze imediat legea pe următoarele baze : 1) Cenzura pentru ziarele și căr­țile în orice limbă ar apărea ele, este desființată. De asemenea s-a aprobat legea prin care guvernul avea puterea de a sustrage din discuțiunea presei — fără nici o excepție—cutare sau cu­tare chestiune. 2) Pe viitor se vor putea scoate nouă ziare și publicațiuni numai în urma unei simple înștiințări a au­­torităței respective. 3) Presa va fi responsabilă numai în fața tribunalelor, conform legilor. Ea va fi scoasă de sub controlul administrativ. Socialiștii stăpini pe situație Sosnovice, 26 Octombrie.­Comi­tetele socialiste din întreaga regiune industrială au format un adevărat guvern care organizează o armată de lucrători, menită a înlocui poliția. Șeful poliției Kronenberg a fost somat să predea miliției de lucră­tori armele polițiștilor. Comitetele voesc să ocupe pri­măria, judecătoria de paci și postu­rile polițienești. Locuitorii au fost puși să plătea­scă, impozite cari sunt vărsate la comitete. Comitetele publică trei ziare zil­nice, dintre cari unul pentru soldați. Greva generală continuă, excep­­tîndu-se brutăriile și morile. Groaznicele măceluri din Tiflis Paris, 26 Octombrie. — Corespon­dentul lui „Le Journal” trimete din Tiflis următoarele amănunte asupra masacrelor din acel oraș : Astăzi pavajul străzilor este spă­lat de sînge și cei uciși sunt înmor­­mîntați. Numărul morților care la început sa cifrase la 1000 se dovedește a­­cum cu mult mai mare. Cazacii au lucrat pur și simplu ca niște călăi măcelărind pe oameni ca pe niște vite. La liceu au fost uciși 15 elevi, într-o clădire vecină din calea Go­­lowski s’au­ găsit 60 de cadavre. S’au comis masacre la cercul artis­tic, la clubul armenesc și în localul ziarului „Journal de Tiflis“. In ca­lea Golowski au mai fost uciși 300 de bărbați, femei și copii. Acum domnește liniște, dar situa­ția e încă amenințătoare. In urma mișcării îndreptate con­tra armenilor și care corespunde mișcării antisemite din celelalte părți ale Rusiei, alimentată de guvern, sosesc zilnic sute de tătari care a­­menință pe armeni. Spaima continuă să domnească în oraș. Naționalizmul polonezilor Varșovia, 26 Octombrie.—In tea­trele de aci orchestrele cîntă de trei zile, înainte de începerea reprezen­tațiilor, imnul național polonez, pe care publicul îl ascultă în picioare. De mai multe decenii era inter­zisă cîntarea imnului național po­lonez. Liniștea restabilită ? Petersburg, 26 Octombrie. — Gizeva a luat sfîrșit. Comunicația pe linia Varșoviei a fost reluată. R­evoluționarii au h­otărît ca să Înceteze agitațiunea pînă la sfîr­­șitul anului și să adune fonduri pentru viitoarea luptă. Detalii despre ororile din Odesa Frankfurt, 26 Octombrie.—„Frank­­ürt­er Zeitung“ publică într’o serie de scrisori particulare din Odesa o înscriere a măcelurilor. Luni. —Orașul arată ca o tabără militară ,­ din ciocnirile urmate în­­re populație pe deoparte și ar­­mata și poliția pe de altă parte a rezultat numeroase victime, p­­arținînd aproape exclusiv socie­­­ței. Numărul cazacilor și soldaților­ăniți este neînsemnat. Ele au fost transportați la spi­­al 28 de răniți, dintre care șase i ü și murit. Funcționarii primăriei au trimis o cunună de metal cu inscripția: „Inocentelor victime ale bruta­lităței“. Toate spitalele și clinicile sunt pline de răniți și de cadavre. Marți.­Telegraful a adus știrea despre acordarea Constituției. Armata a fost îndepărtată de pe strade și chiar posturile de gardiști au fost retrase. O mulțime compusă din mii și mii de oameni cu cape­tele goale umple stradele. Prin oraș publicul manifestează cu steaguri roșii și strigă­tura Oamenii se îmbrățișează și se se­­rută pe străzi. Chiar și ofițerii iau parte la bu­curia generală. Domnește o ordine exemplară Spectacolul e grandios și mișcător pînă la lacrămi. Miercuri. — Ziua de azi e nespus de victorioasă. Ple­bea rusă a mers din casă în casă și a omorît copii, femei și bărbați; a devas­tat și a jefuit cu nemiluita. Focurile de pușcă se pe­­rindează așa de neîntrerup , în­cît nici nu le mai dai vreo atenție. Sălile spitalelor sînt tic­site, răniții zac înțesați unii lîng­ă alții, iar cadavrele sînt aruncate claie peste grămadă. Joi.­Ziua de astăzi a fost gravă. Maltratații și răniții sînt trans­portați frumușel în furgonul de­mo In curtea spitalului se află afară de răniți vreo cinci sute de copii, femei și bărbați. Ei tremură lungiți pe pămîntul rece și se simt fericiți, deoarece aci se cred oare­cum asi­gurați în­potriva maltratărilor și barbariilor Bestialitățilile cazacilor Lodz, 26 Octombrie. — In str. Franciscanilor armata a tras asupra mulțimea. Au fost patru morți și mai mulți ră­niți. Cînd o patrulă de cazaci a trecut azi dimineață pe dinaintea fabricei Bieder­mann, demonstranții au stri­gat cazacilor: „Bandă de tîl­­hariu ! Cazacii au­ tras o salvă de de focuri prin care au omorît șase persoane și au rănit grav cinci inși. Reîntoarcerea refugiaților Zurich, 26 Octombrie.— In urma amnistiei, 500 de refugiați politici aflați aci se vor reîntoarce in Rusia. Starea de asediu la Lodz Lodz, 26 Octombrie.­­ Guverna­torul general a anunțat prin afișe că manifestațiunile sau întrunirile sunt interzise. In caz că luminatul orașului nu s’ar putea face, va fi interzis cetățenilor a­rși din casă de la 6 seara și pînă dimineața. Numeroase magazine au obloanele lăsate. Populațiunea este foarte ne­liniștită. Ziarele nu au apărut. Nu­mai telegramele agenției telegafice din Petersburg (Westnik) au fost publicate. Nouăle funcțiuni ale lui Ro­koszew * Petersburg, 26 Octombrie.—D. Kokoszew, fostul ministru de fi­nanțe, a fost numit consilier intim și a păstrat demnitatea de secretar de stat și senator. D. Kokoszew a fost numit și con­silier de stat. Nouă tulburări și măceluri .Batum, 26 Octombrie.— Agenția Westnik­ află că toate magazinele și comptoarele sunt închise. Elevii de școală nu frecventează cursurile și au făcut în­corpore o manifestați­­une pe străzile orașului. Demon­ații socialiști afirmă că 18 persoane au fost ucise sau rănite de soldați, cu ocaziunea stricărei linie ferate în stația Sadjevasa. In stația Supra, 5 cosaci au fost uciși iar în stația Kodulety, șeful stației și doi pașnici au fost uciși. Mulțimea a făcut prizonier pe co­misarul de poliție. O miliție a poporului a atacat în ziua de 2 Noembrie, la Naratevirak­, pe șeful districtului ce era însoțit de 120 cazaci. S-a dat o luptă care a ținut 17 ore. 105 cazaci au fost u­­ciși. Toți funcționarii polițienești au fost uciși. Miliția nu a perdut decit 4 oameni. Se crede că șeful distric­tului și un ofițer au fost uciși de o bombă. Cazacii, exasperați au dat foc caselor . Trupele, din cauza lipsei de dru­muri, sunt transportate pe teatrul in­­surecțiunea pe mare. Liniștea in imperiu ? Petersburg, 26 Octombrie.— De­­peși din interiorul țării spun că li­niștea s’a restabilit în imperiu, în­cercările de a se provoca dezordine sau devastări sunt suprimate cu e­­nergie. Municipalitățile din Moscova, O­­desa, Novorosisk au adresat un a­­pel guvernului spre a face să înce­teze violențele. Procurorii din Odesa și Moscova, au invitat pe toți martorii actelor i­­legale și escitărilor populațiunei, să­­vîrșite de poliție, să depue o plînge­­re pe lîngă tribunal pentru ca o an­chetă severă să fie orînduită. In cîteva orașe din sudul Rusiei s’au organizat comitete speciale pen­tru împăcarea creștinilor cu evreii. Evreii americani pentru evreii ruși New-York­, 26 Octombrie. — O mare întrunire a evreilor din Ne­w-York s’a ținut as­tăzi. S’a strîns o sumă de 56.800 dollari pentru victi­mele dezor­dinelor din Rus­ia. Nou ziar activist romînesc în Banat Budapesta, 26 Octombrie. — Din Caransebeș se telegrafiază că advo­catul dr. Nicolae Ionescu scoate un nou­ ziar romînesc cu tendința acti­vistă, sub titlul Adeverul și destinat pentru romînii din Banat. Ciocniri în Muntenegru . Cetinje, 26 Octombrie. — In ziua de 5 Noembrie st. n. s’au pro­dus ciocniri sîngeroase în satul Di­­noehi de lîngă frontieră, între alba­nezi și muntenegreni. Două munte­negreni și un albanez au fost u­­ciși. Un albanez a fost rănit. Ni­­zamiî, trăgînd din forturile vecine, au rănit grav alți două muntene­greni. Numire în armată Viena, 26 Octombrie.­Generalul Fiedler, comandantul corpului XI de armată din Lemberg, a fost nu­mit comandantul corpului II de ar­mată din Viena Demonstrație navală contra Turciei Viena, 26 Octombrie.­Marile pu­teri au căzut de acord asupra de­­monstrațiunei navale ce vor să facă contra Turciei, pentru că aceasta refuză să accepte controlul financiar în Macedonia. Fiecare putere, printre care și Ger­mania, va trimete două pînă la trei bastimente de războiu. La sfîrșitul acestei săptămîni flota internațională va merge spre Orient. Dacă această demonstrațiune nu va fi suficientă, se va proclama o blo­care pacmică a Dardanelelor. Greva intrus arsenal francez *Lorient, 26 Oct.—Lucrătorii ar­senalului au votat proclamarea gre­vei generale. Un comunicat al guvernului * Petersburg, 26 Octombrie.—Agen­ția Westnik­ spune că un comunicat al guvernului declară, că știrile so­site în timpul din urmă din provin­cie spun că liniștea se restabilește. Este însă un fapt cert că violenta criză care a izbucnit în Rusia a dat naștere unor ciocniri între noul sis­tem și unele tendințe învechite. Tra­gicele evenimente din săptămîna tre­cută pot fi considerate ca o reacțiune a elementelor conservatoare contra manifestațiunilor, ceva cam exagerate, ale elementelor radicale. Nu se poate contesta însă pe de altă parte că în cîteva cozuri această reacțiune a fost favorizată de agenții administrațiunei locale. Guvernul este departe de a recunoaște sau a disimula aceasta, căci dacă guvernul ar face așa ceva ar însemna că continuă a stărui în vechea direcțiune în loc de a păși pe calea progresului. Este cert de ase­menea că printre agenții adminis­­trațiunilor locale se găsesc dușmani ai noului sistem cari se vor opune din răsputeri la realizarea acestor reforme. Reacțiunea triumfă ? Petersburg, 26 Octombrie.—Ge­neralul Trepow rămîne în funcți­unea ce i s’a încredințat. Țarul a respins propunerile lui Witte privitoare la demiterea lui Trepow din funcțiunea ce ocupă. Țarul vine la Petersburg Petersburg, 26 Octombrie.­Țarul va veni astăzi sau mîine aci la Pe­tersburg unde n’a fost din luna De­cembrie. Țarul se re­duce în trăsură des­chisă la catedrala Kazan. Noul măceluri la Odesa Odesa, 26 Octombrie.­Noap­tea trecută au avut aci iarăși loc groaznice măceluri și ja­furi. Plebea a căutat casele evrei­lor și a ucis pe locuitorii lor. Bărbați și femei au fost de­capitați. Copii au fost arun­cați la pămînt de la etaje și rantî în bucăța­rul „Daily Telegraph“ află din Tokio că foametea dom­nește în districtele Fukusima, Najagi, Jivate. Peste un mi­lion de oameni sunt fără pline. Tulburările din Boemia Agitația studenților cehi Praga, 26 Octombrie. — Comite­tul studenților cehi a hotărît să boicoteze pe polițaiul Krskava și pe prefectul conte Coudenhove, precum și toate serbările la care a­­ceștia vor participa. Comitetul a mai decis ca în ca­zul unei greve generale să declare greva tuturor școlilor superioare. In cele din urmă s’a discutat în comitet chestiunea studentului rus Ogneff, care a fost condamnat și e vorba să fie expulzat din Austria. Știrea aceasta a produs o mare indignare. In timpul exceselor din ultimele zile s’au spart 200 de felinare. Rezistența pasivă din Bohemia Viena, 26 Octombrie. — Se tele­grafiază din Praga. Mașiniștii și mecanicii de la căile ferate s’au asociat la mișcarea de rezistență pasivă.. Azi încep și funcționarii poștali cu aplicarea rezistenței pasive. Demersul deputaților cehi Viena, 26 octombrie.­Deputații junt cehi d-rul Pacaka și dr. Kra­m­ár au sosit la Viena, unde au fost primiți­ azi dimineață Intâia de că­tre ministrul conte Bylandt-Rheidt, apoi de către primul ministru Gautsch. Fruntașii cehi s-au plîns în con­tra purtărei poliției din Praga cu prilejul tulburărilor din urmă, Foamete în Japonia Londra. 26 Octombrie.—Zia- ii nu IAȘI, 26 Octombrie.— La Un­­gheni- Ruși se aștepta sosirea guver­natorului Basarabiei cu trupe pentru evitarea unor eventuale excese contra evreilor. — Bolnavii de scarlatina din spita­lul de izolare vor fi tratați cu serum preparat de profesorul Cantacuzino și despre care se afirmă că ar fi foarte eficace. — Aseară 2 vagoane de tren de marfă au deraiat în apropiere de Cucu­­teni. Sunt mici pagube.—Dan. Inmormantarea lui Krasnopolski. — Pericolul devastarei sucursalei Go­etz din Reni.—Fugarii din Ismail Consulul român din Ismail atacat GALAȚI, 26 Octombrie.—Azi a fost înmormîntarea lui Krasnopolski. Lume imensă. Au vorbit predicatorul Rabinovici și Rubinstein, doctor Feldman, inspectorul navigației Glaser, Pineles, inginerul A­­bramovici și Sulzer. — Telefonîndu-se că fabrica Goetz sucursala din Reni e în pericol, s’ai trimes trăsuri și lucrători ca să salvezi personalul, casa și arh­iva. — Vaporul „Bulgaria" a actun patruzeci de familii evreești fugiți din Ismail. Agenția rusă le dă ospi­talitate complectă. — La In­ow a fost asasinat ba­ronul Ginsburg, înrudit cu familii Mendl. — Comerciantul Levadinsky din Ismail a înebunit din cauză că a fost prădat de o sută de mii de ruble. — Consulul român din Ismail, victimă și el a agresiunilor, a so­sit aci. S-au devastat prăvăliile Sidwin, Rahmud, Rapaport.—Coresp. Congresul comunităților izraelite din Focșani FOCȘANI, 26 Octombrie.—In șe­dința de noapte s’a votat articolul 5 relativ la alegerile de epitropi Detalii prin poștă. Congresul continuă mîine. Alfred Crimă din răzbunare. — Incendiu.­­Afacerea omorului din Tencănău.» înființarea unui oficiu de bursă.» Rănire.—Nereguli la o corporație.* Furt și bătae gravă. — D’ale cor­­porațiilor. CRAIOVA, 26 Octombrie —­ Grigori Ion Smoc pentru a se răzbuna contra rivalului sau Gheorghe Sglimbea din comuna Basarabi, a tras mai multe fo­curi de revolver în acesta, pe cînd Sglimbea se afla cu familia sa la masă Au fost răniți Sglimbea la piept, în par­tea dreaptă și fiul său­ cel mic la umăr.­­ Două case ale locuitorului Gheor­­ghe Dinulescu din Fratoștița au luat foc de la un coș care se aprinsese, si­tuat între cele două clădiri. Comuni­­cîndu-se la alte case din vecinătate, s’a cerut ajutorul locuitorilor din Fi­­liași cari sosind cu pompa de incendiu­, au stins focul. — Un anume Nae Dumitru Drăcoș din Tencănău, omorînd pe bunicul său­ l-a tăiat in bucăți pe cari le-a aruncat în fîntîna satului. La timp am scris despre această fio­roasă crimă, comisă pentru că bătrînul refuzase să dea nepotului sau bani ce acesta îî solicitase. Drăcea fiind prins, a fost dat pe mina justiției. Azi d. judecător de la cab. I, care instruește afacerea, a înain­tat dosarul primului-procuror pentru darea rechizitorului definitiv.­­ S’a înființat un oficiu de bursă în orășelul Băilești, în vederea transacții­­lor ce se fac acolo de comercianți. Fap­tul că cista a produs o vie satisfacție în Băile­ști, un bogat tîrg cu peste 5.000 locuitori. — D­­umitru Petrescu coafor din str. Unirea, a fost grav rănit astă noapte de mai mulți indivizi, printre care era și un fost lucrător al d-sale. — D-l I. Păucescu inspectorul cor­porații­or de meseriași din țară, cu oca­­zi­anea revizui­rii scriptelor de la corp, Cizmarilor, a constatat mari neregulari­­tățî comise de societarul acelei corpo­rații. Funcționarul abuziv a fost revo­cat din postul ce-l ocupa. — Un anume Marin Cristescu pă­­trunzînd în odaia pasagerului Ion Mol­­doveanu de la hotel „Nedeianu“, s’a încercat să șterpelească punga acestuia. D. Moldoveanu prinzind de veste, a voit să pună mina pe hoț. Cristescu după ce l-a introdus un căluș în gură l-a bătut „măr“ pe bietul pasager apoi a dispărut. El a fost prins in stradă de hotelier.­­ S’au autorizat meseriașii din com­. Glogova (Mehedinți) de a se forma în corporație. Aceasta in urma constatării făcute că in­ Glogova se găsește numărul le­gal de meseriași pentru formarea cor­­orației. — Scînteie.

Next