Dimineaţa, mai 1906 (Anul 3, nr. 800-830)

1906-05-01 / nr. 800

Luni 1 Main 1906 NOTIFICARE** No. 8.055 Domnului director al Casei de depuneri și consemnațiuni din București. Subsemnatul, dr. O. Ioanid, domiciliat în București, bulevardul Carol No. 11 bis, în calitate de moștenitor al defunctei mele mame Elena I. Ioanid, am onoare­a vă aduce la înalta cunoștință că, cu o­­caziunea morții mamei mele întîmplată din ziua de 27 Martie a. c. st. v., au­ dis­părut din succesiunea sa următoarele o­­bligațiuni județene și comunale, proprie­tatea mamei mele, din care parte mi se cuvine și mie, și anume : 9 bucăți a cite 2.500 lei­­ , 22.500 lei cu următoarele numere: 1.461, 1.462, 1.463, 1.464, 8.752, 5.876, 6.541, 6.542, 6.543, 21 bucăți a câte 500 lei­­­­ 10.500 lei cu următoarele numere: 661, 11.663, 14.023, 16.622, 16.623, 16.625, 16.626, 16.627, 16.628, 16.629, 16.630, 16.631, 16.632, 16.633, 16635, 16.636, 16.637, 16.634, 16.639, 16.640, și 16.641. . Total .. 33 000 lei Prin presenta respectuos vă fac cu­noscut d-le director, că mă opun la plata ori­cărui capital sau cupoa ce s ar cuveni în baza sus menționatelor efecte, îmi aleg domiciliul în București, bule­vardul Carol No. 11 bis. Cu deosebită stimă și considerație, Dr C. Ioanid. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Prezenta s’a făcut prin intermediul nostru azi, 27 Aprilie 1906. Capul­ portăreilor, Diamantescu. Creditul județean și comunal Se certifică primirea la serviciul cre­ditului județean și comunal a unui exem­plar după notificarea de față. Se face cunoscut oponentului că cu­poanele pînă la 1 Februarie 1906 inclusiv, fiind achitate, creditul județean și comu­nal ia notă numai de la scadența de 1 (14) August 1906 înainte. Director general, I. Vlădoianu. " ' NOTIFICARE*1 No. 8.056 Domnului director al creditului­ rural din București, strada Doamnei-Colțea. Subsemnatul, dr. O. Ioanid, domiciliat în București, bulevardul Carol No­il bis, în calitate de moștenitor al defunctei mele mame Elena I. Ioanid, am onoare a vă aduce la înalta cunoștință că, cu o­­caziunea morței mamei mele, întîmplată în ziua de 27 Martie a. c. st. v., a dis­părut din succesiunea sa următoarele tit­luri a 5 la sută a societăței creditului rural București, cari titluri erau proprie­tatea mamei mele și din cari parte mise cuvine și mie, și anume: 6 bucăți a cîte B 000 lei­­ , 30.000 lei cu următoarele numere: 19.033, 19.034, 19.035, 19.036, 33.259, 38.572, 20 bucăți a cîte 1.600 lei­­­­ 20.000 lei Cu­ următoarele numere: 15.135, 7.400, 7.401, 7.467, T.468, 7.517,­­­593, 12.134, 19.069, 20.846, 38.817, 53.700, 64.442, 73.812, 75.504,89.851, 89.852,89.853, 96.048, 96­ 049. Total :50.000 lei Prin presanta respectuos vă fac cunos­cut, d-le director, că mă opun la plata oricărui capital sau cupon trecut sau­ vii­tor, ce s’ar cuveni în baza sus mențio­natelor efecte, îmi aleg domiciliul în București, bule­vardul Carol No. 11 bis. Cu deosebită stimă și considerație, Dr. C. Ioanid. Corpul portăreilor tribunalului Ilfov Prezenta s’a făcut prin intermediul nostru azi, 27 Aprilie 1006. Capul­ portăreilor, Diamantescu. Creditul funciar rural S’a primit un asemenea exemplar as­tăzi, 27 Aprilie 1903 s. v. p. director. Carp. Dat de subsemnatul un asemenea e­­xemplu astăzi 27 Aprilie 1906. (Urmează semnătura agentului). *­ (Monitorul Oficial) No. 23. Cel mai modern și aseptic cabinet MiiKICAL. ® MKH'E'ISK­’IC Dr. 1. LAZAROVICI — Strada colțel IVo. *4 —­l Extracțîtimî «fosoîttat întra durere Plombe de emaill, argint și aur garantate. Spe­­«cialitate de coroane de aur, dinți și deb» turi artfificiale cu Și larg placă este in­credimtat dafini­t. SCHWARTZMAN diplomat al facultăței din Fuadelfia și licen­țiat al statelor Pensylvania și New-York­­»era 8—9 ori ce extragere 1­1. its. — Consult, medicale de la 6—8 p. m. — De sărbătorile jubiliare Expozițiun­ea Istorică — NAȚIONALA — Lingă primăria Capitalei Cea mai Interesantă ved­ere «Ura răss­­boiul roffinin-rasB-t­w 1877-- 1878 GALAȚI Dr. I. DAVID Laureat al făcut țaței din Montpellier SPECIALIST la: Boli de Urechi, Nas și Uit Galați, Strada Brăilei 28 DRILL — Str. Antim 41 — Baali interne și de copii Tratament special pentru boale lumești (Sifilitice _ Consultațiuni de la 6 — 8 p. m. —^ VAISA DE ISCH­­MB i. FUELS i’i București, Strada LIPSCANI No. S in­ ATmt­ l Valni Törtein Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 27 Aprilie 1906 Ai sosit ultimele noutăți ILia Magnaianul „The Sport“ 84, Calea Victoriei, 84 în Cămăși, Cravate, Batiste, Mănuși Bastoane, Ciorapi, Gulere, Man­șete etc. etc. Atelier pentru lingerie și croitorie Articole speciale Franceze și Engleze Acest magazin va fi transferat­­ de la Sf. e G­heorghe crt. vis-a-vis 51 Calea Victoriei, casa Török. ÎNȘTIINȚARE Magasinul de Gorsete Bitt Calea victoriei nip. 33 s’a transferat în localul fabricei, Str. &eSari. IO Efecttuează Comenzi cu o r­e­ducere de IS © 0.0 --­Doctor EMAB Fost intern Pr. al Spitalelor din Paris Es&ale de s CIT, IMS și URECHI Strada Hule-volă nr o. 7 — Consultațiuni de la 2 — 4 — Impotența, Boalele lumești (secrete) și goale &s femei vindecă D-torul I. lanoiescu De la Facultatea din Paris Consultațiuni de la orele 2—5 p. m. Calea Moșilor No. 370. Corespondează cu provincia. 1 Pompe speciale­ pentru IIRIDATIUÎU 1 și alte scopuri In depozitul : I. Slaadeeker Busssrsșt!, Str. Smfrdan 201 bas» aEESBsmmsm mmimm Bazar tie Lipsea di® Str. LIPSCANI 16 S’a matat tot in Str. LipseasI 10 Paiatoî EDaeSsä (vis-a-vis de Ban­­ca Națională). finde cu preturi din vecimii tarii — Fabulos de ettin — Dr. Schneger Fost medic iotern Ia Clinica prof. Nothnagel S’a mutat Aleea Carmen Sylva 3. — El,ágiul I Se cântă un comptabil și un ajutor de contabil cu practi­că cunoscînd și corespondența ro­­mînă event, și germană pentru o fabrică. Oferte sub A. Z. 1906 Pos­te­restante Galați. GRADINA HIGH-LIFE Se închirează pentru orî­ie reprezentatiwni pe tot tim­­pul verei. A se adresa proprietare! D-aeî Sophie Coast. Berger Cj»ia/Io.ț:i rssm VI ZITATS 47o; 4"/J «% 5°/a 4°/o W 5»/ Bentă amor. 1905 conv­­enta Amor. 1905 <.b. Rentă internă. Obl. jud. Comun. Obl. Corn. Bucur Scris, Jfunc. Rur. Urb. v. . n * a?! Acțiuni JS.Națion » » Agric. CvcKfiăr" Vând „ Scomp. Bu Cor. val. austriac. Mărci germane Bancnote franc. , italiene „ rabi- bîrtii Plătim cupoanele­­ 3908 la Renta Externe fără scăzămînt. 91 125 91 50 93.25 103 175 93 125 102,51— 94 150 99 50 961— 3130­­— 508 - 185 — 105 — 123 50 100,75 9â|— 266[ — 1p6 91 50 921­­ 93 75 103,50 93 75 103] — 95 — 99?|s 96|50 LUCI­LE— 190­­ 106 124 101 100 270 Aprilie 50 25 nici un GALATI PREMIILE „DIMINETE“ In Bani ÎOOO lei. In obiecte : 1) Una mașină de scris „YOST“ în valoare de 700 lei, de la renumita compa­nie engleză The Yost Tipewriter Co. L­td. Sucursala în București, Calea Vic­toriei No. 71 (hotel Splendid) 2) Un gramofon perfecți­nat cu pa­vilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star“ furnizat de marele magazin de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. 3) O mandolină napolitană foarte fină și elegantă, cu bogate ornamente de si­def, furnizată de magazinul general de muzică „La Harpa“, strada Colțea No. 5. 4) Una mașină de cusut, de picior, Singer perfecționat, neîntrecută în so­liditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare de la marele maga­zin cu mașini de cusut Compania ame­ricană, piața Sf. Gheorghe, București. 5) Una pușcă de vânătoare cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, țeava strigă choke­­hore de la marele magazin de arme ES. D. Sism­an, 44, calea Victoriei, București. 6) Un binoclu de teatru, de sidef. 7) Un binoclu de piese tot pentru teatru. << Știri din­ străinătate Sub șinele noului drum de fier ce leagă Graz de Triest s’a găsit îngropată o mare cantitate de dinamită. O com­isiune de cercetare a fost tri­misă din Triest. * Un decret imperial suprimă comitetul de miniștri din Rusia. O parte din a­­tribuțiunile acestuia vor fi împlinite de către consiliul de miniștri și o altă parte, de către consiliul imperiului. Un al doi­lea decret însărcinează pe secretarul de stat, Frisch să deschidă prima șe­dință a Dumei, conform cu prescripțiu­­nile legei electorale. In orașul Barcelona s’a descoperit un complot anarh­ist. Au fost arestați 16 indivizi. Castro, fostul președinte al Venezue­­lei a plecat spre Londra. Corespondentul din Petersburg al ziarului „Expro 83“ află că contele Witte va fi numit ambasador la Roma. Se dezminte oficial știrea că Witte va înlocui pa ambasadorul Nelidow din Paris. In Lisabona sosind șeful republica­nilor, Bernadino Machada, o mulțime i­­mensă îl așteapta la gară și-l aclamă poliția hotarîse atunci asupra manifes­tanților ca să-l împrăștie. Sunt mai mulți răniți. In Franța sunt înscriși 11 milioane de alegători. In 1902 au luat parte numai 8,720,000 la vot. 8) Un binoclu de piele pentru cîmp, curse, etc., etc. 9) Un barometru de lemn sculptat. 10) O trusă de călătorie. 11) O oglindă cu trei fețe. 11) Un sac de mină, nu piele, cu lăn­țișor. 13) Un cadru pentru fotografii. 14) Un barometru de nichel. 15) 150 de diferite broșe de mozaic. La aceste premii iau parte atît vechii noștri abonați în curent cu plata de la 1 Ianuarie 1905 cît și noui­ noștri abonați cari vor fi achitat abonamentul înainte de tragere. Abonamentul la ziarul „DIMINEAȚA" este: pe an 18 lei, pe 6 luni 9 lei, pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimite costul în mărci sau în mandate poștale la administrația ziaru­lui „DIMINEAȚA“, strada Sărindar No. 11.—București. Tragerea acestor premii se face negreșit la 31 Marii 1906. O deosebită atenție merită și atelie­rul de pietrărie care deși este frecventat numai de 8 elevi, din cauză că este în­ființat mai în urmă, dar ies de aici a­­devărate lucrări de valoare făcute din cunoscuta piatră de Albești cit și din marmoră de Mateiaș și Rucăr. Este locul aci să spun că această marmoră de curind descoperită este foarte trainică și de un aspect prea frumos cu o coloare care bate în roz. Din ea se lucrează cruci, monumente, fețe de masă, etc., lucrări cari pînă a­­cum se efectuau numai în Capitală sau in străinătate. In total dar această școală numără 70 de elevi repartizați după cum am arătat mai sus. Anul trecut ființa și un atelier de jucării, dar care s’a rndiÎs din cauză de lipsă de elevi. Școala este înființată de 4 ani și în acest timp relativ scurt progresul rea­lizat este destul de mulțumitor și a­­ceastă datorită sîrguinței maeștrilor, dragostei de muncă a elevilor precum și bunei conduceri a directorului, d. Al. Calangiu care împreună cu maeștrii respectivi lucrează la propășirea aces­tei pepiniere de buni meseriași. Nu mă îndoesc că lucrurile expuse de această școală vor ocupa un loc de cinste în pavilionul meseriilor din Expo­ziția generală. Pliniu nemoriUiE 74) Expoziție școlară Cimpulung, 28 Aprilie. — In zilele de 25, 26 și 27 Aprilie au fost expuse într’o sală a școalei inferioare de me­serii din acest oraș, obiectele lucrate de elevii acestei școale pentru marea Expoziție din București. In urma invi­­tațiunei ce s’a făcut de către direc­torul acestei școale, d. Al. Calangiu, am vizitat cu de amănuntul a ceea ce era expus. Mărturisesc că lucrul eșit din mîinile acestor elevi probează pro­gresul real făcut de aceste ateliere. Sunt sigur că multe din lucrurile ce se vor expune la Expoziția generală vor fi bine apreciate și răsplătite. Cu această ocaziune cred că nu e rău­ să arăt aci cum este organizată această școală. Aci se învață patru meserii din cele mai folositoare. Acestea sînt: curelă­­ria, timplăria, pislăria cu produsele ei și pietrăria. Toate aceste secțiuni sînt conduse de maeștri pricepuți și con­știincioși. Acești maeștri sunt d-nil: Vasile Coca, pentru curelărie; Mihail Alexandrescu, pentru tîmplărie ; Aurel Onofrei, pălărier și Piero Fabris, pie­­trar. In atelierul de curelărie se lucrează hamuri, șole, căpestre, chimire, porto­folii, ghiozdane, geamantane și orice lucrare de pielărie. De remarcat sunt mai cu seamă hamurile solide și fru­moase ce se lucrează aici. In acest atelier lucrează regulat un număr de 17 elevi. Timplăria este cea mai frecvent­ată, căci numără 32 de elevi. Aici se poate executa orice lucrare ce se atinge de această meserie ca : scaune, mese, bi­rouri, șifoniere, bufeturi, etc. Se poate admira cu deosebire aci un frumos bufet lucrat din stejar și nuc, apoi niște meseioare artistice sculp­tate. In atelierul de pălării lucrează zilnic 13 elevi. Aici se fabrică pista, se spală, se vopsește și i se dă formele cele mai varii. Din ea se confecționează pălării țărănești și de oraș, pantofi de casă, filtruri, etc. Cu deosebire pălării țără­nești se fabrică și se desfac foarte multe, putînd rivaliza cu cele de Sibiă. ALT CARTEL Următorii comercianți de măcelărie angrosiști: I. Dum­itrescu-Militari, Ion Culea, Grigore Alexandrescu, N. Gri­­gorescu, Ionică Ciobanoiu, Nicolae Cris­­tescu, Tănase Grigorescu, Dănciulescu, Al. Ionescu, Dimcea Ștefănescu, Vasile Ciobanoiu și încă doi angrosiști izrae­liți, au cartelat în următorul sens : Să cumpere vitele de povarnă de prima calitate și să vîndă detailiștilor carne pe prețul pe care d-lor îl vor de­termina zilnic, și cu prevederea de a sdrobi orice concurență. Cum însă fiecare din acești angrosiști are prăvălii de desfacere în detaliu a cărnii ce n’au putut’o vinde’ altor deta­­iliști și cum în acele prăvălii d-lor vind publicului totdeauna pe un preț mai mic decît au vîndut’o detailiștilor, se vede clar care va fi efectul acestui cartel pentru detailiști : ruina. „In adevăr , detailistul a cumpărat deja angrosist cu 78 bani; nu va pu­tea vinde decit cu 80 bani cel puțin ; angrosistul însă vinde în prăvălia lui în detail cu 70 bani aceiași calitate de carne. Care-i situația detailistului ? Nu se așteaptă angrosiști! însă că în­­t­r’o bună dimineață nu vor mai avea cum vinde carnea, cînd detailiștii vor o­­pune cartelului greva lor ? Ar fi bine ca angrosiștii să se gîndească la acest lucru: nu instrumentul de desfacere, detailistul, nici consumatorul nu trebue speculat. Pentru bustul lui Mihail D. Borne Lista No. 60 încredințată d-lui I. Ro­senthal, avocat: Alexandru Djuvara 200 lei, C. C. A­­rion 100 lei, N. Filipescu 100 lei, D. Apostolu 200 lei, Barbu Delavrancea 50 lei, Gr. Triandafil 40 lei, Horia Ro­­setti 60 lei, Compania de gaz 200 lei, C. Hamangiu 20 lei C. Dissescu (a doua subscripție) 40 lei, M. Antonescu (a doua subscripție) 40 lei, Ea Pantazi (a doua subscripție) 40 lei, C. Lecca (a doua subscripție) 20 lei. Total 1110 lei. Lista No. 54 încredințată d-lui locot. colonel Socec 26 lei, lista No. 57 în­credințată d-lui I. Mitilineu 205 lei, lista No. 58 încredințată d-lui St. Săf­­toiu avocat Brăila 200 lei, lista No. 59 încredințată d-lui Sterie Ionescu avocat Sulina 23 lei. După cererea comitetului au mai binevoit să subscrie : Ministerul de interne 1000 lei, Primăria Capitalei 200 lei. Prefectura județului Ilfov 200 lei. Total general 9362 lei. Subscripția este închisă. Palatul justiției Fraudele de la Banca de scont. — Am vorbit în mai multe rînduri des­pre acest proces care este în curs de judecare, înaintea tribunalului secția II, proces corecțional intentat de actu­ala administrație a băncei, contra foas­­tei administrații : Alex. Zissu, Christian Pandele și Stanică Ionescu care împre­ună cu Leon Goldstein au comis fraude și abuzuri în dauna băncei. Judecarea în continuare, care trebuia să aibă loc ieri, a fost amînată pentru 13 Maiü. O escrocherie a lui M. Stoicescu.— Ultima excrocherie descoperită în sar­­ina lui Mih. Stoicescu fost funcționar la ministerul instrucției — și care a­­cum ispășește o pedeapsă de un an în­chisoare pentru o altă escrocherie — a fost instruită de d. Nicolau judele cabinetului N­. D-Iul a dat; era ordonanța definitivă în această afacere, din care se vede că Stoicescu a falsificat pe un mandat de plată, numele profesorului Georgian și apoi l-a încasat. Int. și detașat la legația romînă din Buda­­pesta.­­ La ministerul de finanțe, au sosit medaliile jubiliare cari vor fi împărțite funcționarilor în curind. IN STREINATATE Frantz Kossuth, a anunțat oficial co­misariatul expoziției că va vizita expo­ziția.“ Dacă împedicat de împrejurări nu va putea veni, secretarul sau d. Sze­rény, îl va reprezenta. — Răscoala zulușilor, ia din zi in zi proporții mai mari. — „Kölnische Zeitung“ scrie că con­tele Lamsdorf și Witte, lucrează cu multă energie la o apropiere între An­glia și Rusia. — Noul președinte al Dumei, Mu­­romzen e un om de merit. La vîrsta de 27 de ani, a fost numit profesor u­­niversitar, iar la 30 de ani rector al universităței. E autor al mai multor scrieri de drept. E un bun cunoscător al programului constituțional-democraților. — D. Ivolski, a fost numit ministru de externe al rusiei. — „Hamburger Nachrichten“, află că secretarul ministerial Pappe a fost găsit spînzurat în casa sa. Subscripția la loteria expoziției Era de prevăzut că loteria expoziției va avea un succes care să întreacă toate așteptările. Căci o lotărie cu atitea șanse cu atîta siguranță și care pe deasupra nu impune nic­ o cheltuială celor ce joacă la dînsa,—n’a existat încă la noi. Intr’adevăr, abia s’a anunțat că în zi­lele de 8 și 9 Mai se va face o subscrip­­țiune publica pe prețul de emisiune de 20 leî, și consorțiul de bancher­ în frunte cu marea instituție Banca Generală Pomină au primit nenumărate cereri de subscrip­­țiune. O asemenea aglomerațiune nu s’a văzut încă la noi, și fiecare cere să­! se repartizeze întreg numărul de loturi la care subscrie. Banca Generală Romînă care ar fi pu­tut lesne face emisiunea cu o urcare a­­supra prețului, cum e obiceiul, dar care ține—culantă ca în­totdeauna—­să acorde toate în­lesnirile posibile publicului,a luat înțelegere cu consorțiul de bancheri și a hotărît nu numai ca subscripția să se facă tot pe prețul normal de douăzeci lei, dar încă și ea să facă tot posibilul pentru a satisface toate cererile ce’i s’ar adresa. i­ Totuși fie­care va trebui să se grăbeas­că cu subscrierile, cari—după cum se știe—se pot face la Banca Generală Ro­mînă în București și la sucursalele ei din Brăila, Constanța, Craiova, Ploești și Giurgiu, precum și în București la d-ni. L. Bercovitz Lipscani 12, G. și Th. M. Eftimisi­et. Co. Lipscani 7, M. Finkels Lipscani 8, Isac M. Levy S­ sorî calea Victoriei 44, C. Steriu et. Co. Lipscani 19 și în Galați la d. Jacques Stubinștein. Odată cu subscrierea se varsă jumătate din valoarea fiecărui lot, rămînînd ca restul să se verse cînd se va face repar­tiția. Chestia Isîh­lei Ministerul comercialui, industriei și domeniilor, a trimes tuturor fabricelor cari se bucură sau nu de avantagiile încurajarea industriei, un tablou­ cu di­ferite rubrici de complectat, însoțite de un chestionar, care la No. 7 spune ur­mătoarele : „7) Aci se vor arăta toate considera­­țiunile cari ar rezuma sau argumenta nevoile acestor industrii, atît pentru dezvoltarea comerciului intern al pro­duselor acelor fabrici, cit și pentru în­cercările făcute sau posibilitatea cău­tarea debușeului extern“. Aflăm că mai toate fabricele și stabi­limentele grafice au răspuns la această chestiune în modul următor : „7) Observațiuni: Această industrie nu poate progresa din cauza scumperei hîrtiei, ca efect al cartelului fabrican­ților de hîrtie din țară și al tarifului vamal urcat la acest articol, care for­mează materia primă cea mai impor­tantă. Se impune o urgentă ameliorare prin măsuri legislative, fie pentru des­ființarea cartelului, lăsînd loc liberei concurențe —factor indispensabil orică­rui progres—­ fie pentru scăderea tari­fului vamal ca să putem introduce hîr­­tia de peste hotar unde prețul este pe jumătate al acelui impus de cartel“. Aceste tablouri și chestionare vor fi­gura într’o lucrare statistică ce minis­terul prepara pentru Expoziția națio­nală. ZIUA DE ERI IN ȚARA D. Th. Ciufle a fost prim-procuror de Ilfov și transferat în aceiași calitate la Ploești și-a dat demisia. — Funcționarii superiori din minis­terul de finanțe, va da astă seară un banchet în onoarea d-lui Arion direc­torul datoriei publice, care a demisio­nat din acest post. — Comitetul executiv liberal s’a în­trunit azi la 4, la d. Emil Costinescu. — D. Ștefan Teodorian, a fost nu­mit atașat de legație onorar la Viena DIMINEAȚA I Ultime informații . Prin exactitatea cu care se va trage, „Loteria Presei“ va reabilita în ochii publicului romînesc loteriile indigene, grav compromise. Sfătuim căldu­ros pe toți ce ne ci­tesc să-șî cumpere bilete ale „Loteriei Presei“ așa ca la 11 Maiu 1906, data primei trageri, să se poată bucura de cîștigurile a căror valoare s’a depus la Casa de depuneri încă din 1905. In orașele unde nu sînt depozitari de ziare cumpărătorii se pot adresa domnilor M. Finkels și N. D. Moro­­ianu bancheri str. Lipscan­ 8. Prețul unui bilet este de 1 leu. ® D-aiîL. Fischer diplomat al școalei de poduri și șosele și L. M. Negreanu, au fost numiți ca conductori desenatori la serviciul apelor de la primăria Ca­pitalei.­­ Consiliul de administrație al Băncei de credit român în ședința sa din 28 all Main c., a decis numirea d-lui I. Arion, fostul director al datoriei publice și pensiunilor din ministerul de finanțe, ca subdirector al Băncei. D. Arion va ocupa noua d-sale func­țiune pe ziua de 1'14­ Maiü.­­Printre elevii premiați de societatea pentru protecția animalelor, pentru com­poziția „Calul", sunt și următorii: Lui Ancei de la școala Iacob și Caro­­line Loebell elev al d-lui Carol Dul­­berger, și Lazăr L. Isac, de la școala comunităț­ii spaniole, elev al d-lui A. S. Segall.­­Consiliul general al județului se va întruni zilele acestea, în sesiune extra­ordinară pentru a se ocupa de chestiu­nea alimentară­ cu apă a orașului Cra­iova.­­ D. Al. S. Petrescu a fost numit im­piegat­ contabil la serviciul județean de Prahova.­­In vederea zilei de 1 Maiti, autorită­țile au luat aseară vacanță pînă Marți.­­Ministerul de razboiu a cerut celui de lucrări publice să-i acorde o subven­ție de 1500 lei pentru mutarea depozi­tului de munițiune de la Mamaia, fiind prea în vecinătatea băilor.­­ Primăria Capitalei a primit mai multe cereri de concesiuni pentru transportul călătorilor cu automobi­le­ omnibus. Aceste automobile vor fi în număr de 25. Prețul transporturilor va fi ace­leași ca și la tramvae, variind între 10 și 30 bani. ® S’a pus sub­ tipar o CALA­ USA A CAPITALEI, admiratei­ de bina în­tocmită, cuprinzînd în mod foarte lămurit și limpede orice amănunt de care poate simți nevoe un vizi­tator al Capitalei. Această călăuză intitulată Milerariștii este lucrată cu mare îngrijire, are o hartă a Capitalei și o descriere foarte clară a expozițiunei. Bucur­eștii apare în trei edițiuni : romînă, germană și franceză. Anunțurile și reclamele pentru a­ceastă călăuză se primesc prin a­­genția de publicitate Carol Schulder et. Comp.­­Serviciul clădirilor da la primăria Ca­pitalei a executat reparațiunile locative necesare imobilului din b-dul Pache, unde a fost școala de băeți No. 4. Lucrările au costat 1300 lei.­­S’a aprobat rezultatul licitației pen­tru construirea ospețului comunal din Cîmpu-Lung.­­La Huși starea sanitară, pe ziua de 26 e .e următoarea: 9 bolnavi de scarlatina, 3 de febră tifoidă, 7 de pojar și 5 de tuse convulsivă, iar la Iașî, pe ziua de 27 c., au fost: 16 bolnavi de scarlatină, 6 de febră tifoidă și 3 de difterie.­­In ziua de 6 Mai a. c., va avea loc, în sala Bragadiru, o serbare organizată în folosul „internatului universitar­. “In ziua de 3 iunie a. c., se va ju­deca la secția III a tribunalului Ilfov. Ziarele „Dimineața“ și „Adevărul“ pri­mesc abonam ieate liniare de w­egritură cu următoarele prețuri : Lui 1.50 in țară. „ S.— „ străinătate. Pentru abonamente combinate („Ade­­­vĕrul“ și „Dimineața“): Lei 8 în țară, „ străinătate, procesul intentat de d. N. Săvescu, d-lui Al. Davila, fostul director al Tea­trului Național. Vor pleda pentru studentul Săvescu, d-ui. Em. Antonescu, I. I. Deleanu, T. Metaxa, N. N. Celibidache, precum și profesorii Fundățeanu, Miro­nescu și Urlățeanu. Se va intra numai cu cărți liberale de președinte. i­gfa .Se aduce la cunoștința celor cari au înaintat la ministerul instrucțiunei pu­blice și cultelor cerere de înscriere în listele de capacitate, pentru muzica vo­cală și cari n’au înaintat încă toate ac­tele, că trebue să înainteze cel mai tîr­­ziu pînă la 5 Maiü a. c. și restul acte­lor pentru a putea fi admiși la examen. Actele ce se cer sunt acestea : 1. Actul de naștere. 2. Actul de armată. 3. Certificat că a absolvit cersul de teorie și solfegiu (2 ani). 4. Idem de armonie (2 ani). 5. Certificat că a terminat sau cursul de cînt individual (2 ani), sau cursul de cint coral (3 ani). 6. Certificat că posedă cunoștința e­­lementaro de piano sau vioară. Acest din urmă certificat trebuește a fi eliberat de un profesor public, iar celelalte de la punctele 3, 4 și 5 de direcția Conservatorului.­­Cu prilejul serbărilor din Galați d. Gr. Ciuntu, prefectul de Covurlui, a fost de­corat cu ordinul „Steaua Romîniei”, la gradul de cavaler, iar d-in­ Solacolu, pre­fectul poliției orașului Galațî, i s-a con­ferit ordinul „Coroana Romîniei“ La gra­dul de cavaler.­­Principele Carol-Anton de Hohenzo­­lern, fratele mai mic al principelui Fer­dinand și locotenent-colonel în suita reg. I de dragon­­al garden, e așteptat pe Luni in Capitală.­­Diferitele circumscripțiuni ale inspec­toratului de finance au fost repartizate intre inspectori, în chipul următor : D-l G. Grigorescu, la Mehedinți, Gorj și Dolj. D-l Gr. Culcer, la Muscel, Argeș, Te­leorman și Dîmbovița. D-l C. Miciora, la R.­Sărat, Tecuciu, Putna și Bacau.­­ D-l V. Herișescu, la Ilfov, Bucu­rești și Vlașca. D-l Fr. Danie, Vileea, Olt și Roma­­națî. D-l Chr. Grecescu, Buzău­, Ialomița și Constanța . D-l A. Ofran, Prahova, Brăila, Co­­vurluiu și Tulcea. D-l V. Tabati, Neamțu, Roman, Su­ceava, Botoșani și Doroho­ii. D-l N. Petrescu, Tutova, Vasluia, Iași și Huși.­­ Direcțiunea C. F. R. a hotărit ca permisiunile permanente, de liberă circulare, liberate senatorilor și depu­taților să fie valabile și pentru tre­nurile Express-Orient și Ostanda- Express. Titularii acestor permisiuni vor trebui totuși să achite taxele supli­mentare percepute de Compania in­ternațională de pat-vagoane și ale marilor expresurî europene.­­ Mem­brii consiliului de admini­strație al creditului viticol s’au întrunit alaltăeri pentru a discuta unele puncte din aplicarea diverselor disposițiunî re­­glementoare ale acestei instituțiuni. S’a h­otărît ca împrumuturile să nu se acorde decit proprietarilor ale căror vii au fost distruse de filoxeră și care doresc să și le plant­eze din nou. In al doilea rând, împrumuturile nu se vor acorda decit proprietarilor din cele patru regiuni mai importante : îm­prumuturi pentru viile din regiunile viticole de mai mică importanță nu vor fi acordate de­cît mai tîrziu. 9 D. Mi­zi Hroban Kolka, ministrul plenipotențiar al Persiei și d. Monte­le azo Antonie, prim-secretar al legației persane, au părăsit erî Capitala.­­D. T­ dte Ionescu, ministrul finanțelor a plecat azi la Sinaia, de unde se va întoarce Marți.­­ Din cauza ploilor continue și a tim­pului nestatornic, fr­umoasa serbare orga­nizată pentru astă seară Duminică în parcul Otetelișanu de către „Asociațiunea Reporterilor“ a fost amînată pentru Du­minica viitoare, 7 Maiți. Numerosul public care a cumpărat bi­lete pentru serbarea de azi nu va pierde nimic prin am­înarea aceasta, survenită fără voia organizatorilor. Din contră, programul serbărei va fi și mai mult îm­bogățit cu nouă surprize și distracții, cari vor face dintr’însa o serbare memo­rabilă. © Martin cacao Julius Meiul este un aliment de o valoare diatetică incontes­tabilă. Iată părerea distinsului și mult apre­ciatului d­r Sachadinam medic primar al spitalului Caritas etc. Mattisi­cacao Julius Meiul este un excelent preparat, foarte bine suportat de copil și de adulți pe care îl recomand cu plăcere. D-lui Puiu Alexandrescu Fost Șef al Siguranței Publice a Capitalei PARTEA II (urmare) Comisarul care sosește la timp Primul grantaș, deși pare foarte atent la palavrele victimei, vede numai decit portmoneul căzut din buzunarul tovarășului său și-l ri­dică, îl deschide cam la o parte, se preface a-î examina conținutul, apoi 11 pune în buzunar triumfător și spune clipind din coada ochiului : Ce nu aî chilipir, neică! o să-î tragem un chef !.. „E plin de napoleoni, tot unul și unul. „Trebue să fie ca la patru mii de lei... „Ce netot și ăsta !.. „11 văzușî cum trecu ca nebunul pe lingă noi ? Te miră că nu gî­ a frînt încă nasul, alergînd așa. Asta rău, e un adevărat chilipir... Să știi că împărțim banii pe din două. Cît o fi, jumătate și jumătate. Provincialului îi scîntee ochii. — Ce noroc ! își zise în gînd. Mai visam eu erî dimineață, cînd am plecat din Darabani, că o să dau peste o așa pleașcă ? Două mii de lei partea mea!... Am să-î cumpăr nevestei o scurteică blănită și îmbrăcată cu catifea ! Dar nenorocitul n’apucă să ispră­vească acest măreț plan de recuno­ștință conjugală, cînd vede pe pă­gubașul portmoneului întorcindu-se într’un suflet și oprindu-se în fața lor. — Ma rog, domnilor, zice el, n’ați găsit d-voastră un portmoneu de piele roșie ? „Vai­ păcatele mele, chiar acum îmi căzu din buzunar. Patru mii șase sute de lei aveam în el. Și n’a fost nimeni în urma mea decît d-voastră. — N’am găsit nimic, răspunde complicele falsului păgubaș. Vezi și d-ta îndărăt, o fi rămas pe tro­tuar. — N’am găsit nimic, răspunde e­­moționat provincialul. — Nu se poate, domnilor, nu se poate. „Eu îmi aduc foarte bine aminte că am simțit ca și cînd mî-ar fi că­zut ceva din buzunar tocmai cînd treceam pe lingă d-voastră. Provincialul n’ar vrea însă să se despartă cu nici un preț de partea lui din banii ce presupune că s’au găsit. El scoate din buzunar propriul său portmoneu și-l arată hoțului: — Uite-te domnule, ăsta­ e port­moneul meu­. Altul n’am, poți să mă cauți. Iată n’am decît patru sute de lei in el, toată averea mea. „Cred că nu vei zice că aceștia sînt banii d-tale. „Ce, drept pungași ne ei? Slavă domnului, eu am proprietatea mea la Darabani, in județul Doroho­­iului. — Scuzați-mă, domnilor, nu vă supărați, răspunde hoțul compunin­­du-șî o mutră amărită. „Scuzați-mă. „Nu știți? Așa e de cînd lumea, cel cu paguba e și cu păcatul. N’ațî fost de­cît d-voastră în ur­ma mea și m­i se poate să nu fi gă­sit portmoneul. „Dați-mî voe să vă cant. Dacă nu l’ațî găsit, n’aveți de ce vă supăra. Cum portmoneul se află în bu­zunar la hoțul care l’a ridicat de jos, acesta singur, spre marea ui­mire a provincialului, deschide bra­țele in lături și se oferă spunînd : — Poftim, caută domnule și la­­să-ne in pace. Hoțul știe că tovarășul sau îl va căuta in toate buzunare, afară de acela în care se află portmoneul. Așa, se intimplă ca rezultatul ‘„aces­tei căutări e zadarnic, ceea ce în­­­selește grozav pe provincial, și la rîndul sau, el se oferă să fie cău­tat cu aceiași bunăvoință : — Nu, caută-mă și pe mine, să nu zici că așa și pe dincolo. Falsul păgubaș îl pipăe repede, apoi face o mutră rușinată de tot și zice : — Ertați-mă: „Nu sînt vinovat... Ce să fac? Nu e un leu, dor domnule. Sunt pa­tru mii și șase sute... „Mă doare!.. Apoi se preface a se depărta gră­bit, dar nu face decît cîțiva pași, se oprește și întoarce capul îndă­răt și surprinde o veselie neobici­nuită pe fața celor doi. — A ha! zice grantașul, venind repede spre din șiî. „Sînteți veseli? Se vede că tot la voi e portmoneul. „Ia să vă mai caut. Și el caută repede și cu deamă­nuntul mai intim pe provincial, că­ruia iî scoate portmoneul din bu­zunar, i-l deschide ca pentru a-i ve­dea conținutul și cu o repeziciune și o abilitate extraordinară, iî scoa­te bancnotele și le înlocuește cu bu­căți de hirtie proastă, zicîndu-î : — Nu sínt la d-ta bani de ai mei. „Eu aveam napoleoni. „Poftim, i-aui portmoneul îndărăt. I­i bagă el singur în buzunar, grăbit, se repede asupra tovarășului, ii scoate la moment portmoneul pier­dut din buzunarul în care știe de mai înainte că se va afla, și un sfîr­­șit stra­n de indignare : — Ho,n­.? !.. Iată că era la voi portmoneü „Tu ești hoțul, că la tine l’am găsit. „Hai la secție ! Primul grantaș fuge, chip ca să nu fie dus la secție ! Al doilea fuge după dînsul, ca pentru a-l prinde. Amîndoi dispar și numai provin­cialul rămîne în loc cu gura căs­cată, bucuros că nu a fost portmo­neul la el ca să fie tîrît pe la po­liție. Mai tîrziu, după ce a mîncat în vreun birt și vrea să plătească, ră­mîne încremenit în fața hîrtiilor ce găsește în locul banilor săi. Dar surprinderea sa nu păcălește pe birtaș, care se crede numaidecît în fața unui pungaș și-l dă pe mîna gardistului, fiindcă a mîncat fără să aibă cu ce plăti. Astfel, bietul provincial face cu­noștință și cu poliția, ca învinovă­țit de pungășie după ce el însuși a fost pungășit. Acesta e cazul cel mai bun. Cîte odată însă, se întîmplă ca în momentul furtului, victima să bage de seamă că i se schimbă banii din portmoneu cu hîrtie proastă, dacă au fost bancnote, ori cu bucățele de alămuri, ori chiar cu pietriș, dacă a fost argint. Furios el apucă atunci de guler pe grantaș, gata să strige și să dea alarma că e jăfuit în mijlocul stra­­dei. Dar, ca din pămînt, în acelaș mo­­ment apare falsul comisar, tovară­șul grantașilor și strigă repede : — Ce e aici ? Sínt comisar d« poliție ! Dumnezeu te aduce, domnule, în­cepe a se cînta păgubașul. Uite-te, mergeam cu dumnealui, și vine hoțul ăsta și îmi schimbă banii din pungă cu hîrtie de jurnal. — Unde sînt banii ? — La dînsul, domnule comisar. Iată, mie mî-a băgat hîrtiile astea în portmoneu. — Bine, să vii mîine la secția 55, în strada Albastră ca să-țî iei banii. Voi haideți la secție. Și al treilea grantaș, apucînd de guler pe ceilalți doi, pleacă la să­­nătoasa, cotesc străzile, dispar, spre marea bucurție momentană a victi­mei, care crede banii săi in sigu­ranță, dar care a doua zi nu mai găsește nici secția 55, nici strada­ Al­­bastră, nici pe comisarul ce i-l a­­vusese D-zeu la timp, (Va urma) S

Next