Dimineaţa, septembrie 1906 (Anul 3, nr. 923-952)
1906-09-19 / nr. 941
Anul HI No. 94 _ BANI TELEFON * WIXBM&RI ? 1*IBUlL 1HXA ; Concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgericî 18 Telefon St. Pentru Austria, Ungaria si Germania A se adresa: «Mor fl. Dukes nachf. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wrex concesiune exclusiva OONSV. MILLE »• U •» B O N A M ENTE &l.. . * / Simple (Dimineața) On ea Lei is*"“ s luni \* • » *.»..■ n 3 „ 44 .4 4 - 444*44 n 1 !un» . . !................................... j.äü W SinAIWTATE IMBOll #'-:A <:'y • ■ Combinate (Adevărul și Dimineața) Un^affr . . 4 . lel 33 j S lap . . * í'i^vní .... * 16 1 1 lan» . . . . S IW SmmTAlX IXDOIT BANI f Pentru Capitala No. H/IO I Provincie și Străinătate No. 13/40 Apare zilnic la ora 4L dimineața cu ultimele știri ale nopței Iiurourile ziarului str. Sărindar 11 ASTAZI: 18 Septembrie (1) Octombrie 1906 CALENDAR Ortodox: Cuv. Svmenie Catolic: legimicigin Episcopul Răsăritul soarelui ű și 11 m. Apusul soarelui 5.58. mmm și încheț mar in toată Muntenia și pe intre 14 gr. ziua in mai multe localități Barometrul g’a coborît in ultimele 24 N’a plouat nicăerî. Timpul continuă a fi frumos și liniștit în toată țara. Ziua ceva grai căldices ca în zilele precedente, termometrul trecînd pretutindeni peste 10 gr. Noaptea brumă locuri în Moldova. Temperatura a variat din țară și—6 gr. noaptea la Cîmpulungare cu 0 la 4 milimetri. ^npptarul. Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din războiu. Up Culflu UlC Grădina Oppler: Concert zilnic dat de o orchestră militară.—Sala și grădina Bragadiru : în toate serile concert dat de muzica regimentului Mircea 32.— Berăria Imperială (str. Cîmpineanu No. 16), teatru de varietăți pentru familii. In fiecare seară program variat. Intrarea liberă. — Teatru de Varietăți „Casino“. In fiecare seară teatru pentru familii, cu trupa nouă angajată. MEMEXTO Autorități deschise. Judiciare. Toate autoritățile sunt Instanțele judecătorești Aniversări.—A 18-a aniversare a morței poetei Iulia Hasdeu. Ședințe. — Adunarea generală a corporației sculptorilor, la 2 d. a., la clubul meseriașilor. Hipodrom.—Alergări de cal, la 3 d. a deschise. Congresul absolvenților poalelor de agricul. Primul congres al absolvenților școalelor de agricultură provocat de societatea agronomică, se va fimî dela 14—17 octombrie inclusiv, a. c. Pot face parte ca membri ai congresului, toți absolvenții școalelor de agricultură, care se vor înscrie la comitetul executiv, cel mai tirziu pînă la 1 Octombrie a. c. * și cari vor înainta cererea de adesiune însoțită de suma de toî 2 în schimbul cărora vor primi cartea de membru congresist. Congresiștii, cari vor vor a vorbi, sunt rugați a și alege unul sau mai multe din subiectele indicate în programul alăturat. Toate societățile din țară, cu caracter agricol, care vor vor a lua parte la congres, vor participa prin delegați. Comitetul executiv al congresului va dirija și conduce toate lucrările acestuia. Comitetul congresului a hotărît următorul program : Secțiunea. X. — Economia națională. 1. îmbunătățirea soartei țăranilor din punctul de vedere economic. 2. Chestiunea muncitorilor agricoli. 3. Impozitele asupra venitului agriculturei și ramurilor anexe. 4. Chestiuni privitoare la producere și consumațiune. Eecoltelor sucot v. necesitatea unui serviciu de informațiunî și statistica agricolă. 5.Inființarea societăților și cooperative agricole. 6. Căile de comunicație în legătura cu agricultura. 7. Organizațiunea exploatațiunilor agricole , capital și muncă. Rentabilitatea pămînturilor. Comptabilitate. Muncitorii agricoli. 8. Metodele de cultură întrebuințate in țară. Baza științifică a rînduirei plantelor. Importanța cerealelor și plantelor de nutreț în asolamente. Importanța tuturor plantelor cultivate pe solul țarei, din punctul de vedere agricol, economic și social. Secțiunea XI.—Invățămîntul agricol. 1. Istoricul și gradația învățămintului agricol din țară. Școalele de horticultura, loptărie, pomologie, viticultură, grădinărie, etc. 2. Intru cit absolvenții școalelor de agricultură, corespund scopului crearei școalelor respective. 3. Cum ar trebui reorganizat învățămîntul agricol în țară ? 4. Cum sînt priviți și întrebuințați absolvenții școalelor de agricultură de marii cultivatori din țară ? Li se eliberează de către aceștia din urmă certificate de aptitudini ? . 5. învățământul agricol în școalele primare. 6. Ce întrebuințare se dă terenului alipit pe lingă școalele de agricultură ? 7. Predarea învățămîntului și practicei agricole în armată, în școalele menajere de fete, etc. Cunoașterea și altor meșteșuguri în școalele de agricultură. 8. Cîmpurile de încercare și demonstrațiune. 9. Cum s’ar putea ciștiga și folosi terenurile inaccesibile. Secțiunea III. — Cultura plantelor, material și mașini agricole. Ameliorațiunii agricole. Apărarea plantelor și arborilor fructiferi. 1. Importanța și felul diverselor culturi de plante agricole din punctul de vedere agricol. 2. Introducerea și aclimatizarea diverselor varietăți de plante. Influența acestora din punctul de vedere agricol, economic și social. 3. Cultura orzului de bere, a cartofilor, lucarnei, fasolea, cole, hameiul, plantelor tinctoriale, medicinale, textile și narcotice. 4. Mijloacele de a se putea păstra în agricultură un venit mijlociu și constant, prin variațiunea culturei plantelor. 5. In ce măsură trebue să ținem socoteală de cultivarea plantelor indigene și de ameliorarea lor, în luptă cu introducerea altor varietăți de planta străine. 6. Rolul și importanța mașinelor în agricultură. 7. Importanța serviciului meteorologic și hidrografic, pentru agricultură. 8. Introducerea irigațiunilor și drenagiului în țara noastră. Importanța lor. 9. Ingrășămintele cele mai potrivite solului țărei noastre. 10. Boalele parazitare și acele provenite de la insecte și animale, cari s’au ivit la plante și pomi în țara noastră. Prevenirea și remediile contra lor. Secțiunea IV.Creșterea vitelor. Pășunat, Lăptărie. Avicultura. Apicultura. Sericicultură. 1. Cum se cresc și cum ar trebui să se crească vitele noastre. 2 Chestiunea îmbunătățirea raselor noastre de vite. 3. Cui revine creșterea și îmbunătățirea vitelor? Agricultorului sau veterinarului ? 4. Speciile de vite necesare țărei noastre pentru muncă, lapte și export. 5. Politica noastră economică veterinară. Măsuri sanitare veterinare. Transportul animalelor vii pe 0. 3?. 6. Chestiunea pășunatului și hranei vitelor. Nutrețurile naturale și artificiale. Prepararea nutrețurilor. 7. Industria lăptăriilor în țara romînească. 8. Creșterea pasărilor de curte, albinelor și vermilor de mătase. Importanța lor economică și națională. Secțiunea V.— Industriile anexe Economia forestieră. Piscicultura. Viticultura și Pomologia. 1. Importanța industriilor anexe față de agricultură și economia națională în genere. 2. Importanța silviculturei ca ramură anexă agriculturei. 3. Chestiunea defrișărea pădurilor în raport cu clima și agricultura. 4. Comercial cu lemne în Romînia. 5. Importanța producerei și consumațiunea peștelui în țară. Exportul. Exploatarea în regie a pescăriilor statului. Binele sau răul ce arceasta măsură. 6. Viticultura în trecut și astăzi. Reconstituirea viilor fiioserate. Metoda urmată. Foloasele și dezavantajele acestei metode. Lupta contra diferitelor boale parazitare, cari atacă viile. 7. Comercial cu vinuri. Cercetări științifice și practice cu privire la vinicultură. Boalele vinului . Foioasele grădinelor de pomi roditori. Importanța horticulturei la orașe și sate. Cultura florilor. 9. Importanța culturei legumelor. Industria conservelor de legume, decurge din a- Din viața de pușcărie de V. SCÎNTEI pe care DIMINEIȚA va începe să o publice în forță cu începere de Duminica 24 Septembre , o lucrare originală care va interesa pisa la ultimul grad pe toți cititorii „Dimineței“, condamnat la 6 luni de închisoare în urma nenorocitului duel cu S. Frasin, a întrebuințat acest dureros timp pentru a-și nota impresiile sale și a reda Viața de Pușcărie în toate amănuntele ei și din toate punctele de vedere. In această scriere cititorii „Dimineței“ vor urmări cu interes și starea sufletului celui incarcerat, dar în același timp va fi captivat de descrierea pitorească a vieței de pușcărie, a obiceiurilor hoților, a felului lor de a petrece, de deosebitele tipuri de pușcăriași, precum și de limba lor—un întreg dicționar pe care nu l cunoaște nimeni pînă acum. In astfel de condițiuni Viața de Pușcărie de V. SCÎNTEI este menită să fie un eveniment în ziaristica romina și noi credem că am făcut un real serviciu cititorilor „Dimineței“, publicînd această scriere instructivă, senzațională, interesantă și pitorească pe care „Dimineața va începe s’o publice în ziua de Duminica viitoare 24 Septembre Autorul d. ¥. SCÎNTEE Furtul dela Banca agricolă din Calafat — prin fir telegrafic —• CALAFAT, 17 Septembrie.— Obținînd o convorbire cu d. Gudin, directorul Băncei agricole asupra furtului de 12000 lei comis de Coeia Gheorghiu, d-sa mi-a declarat următoarele: Paguba reală a Băncei este de 3000 lei; restul pagubei se răsfrînga asupra altor persoane solvabile cari înlesnind și determinînd fuga lui Coein au sperat neachitarea sumei de 8000 lei, ce sînt datori Băncei. In acest scop ei au luat chitanță de complesență de achitarea sumei de la Coein în ziua fugei. Sarcina justiției este de a descoperi adevărul spuselor lui Coein, care implică persoane străine. Banca a cerut de la București un avocat pentru studiarea și susținerea cauzei înaintea justiției. Coein este în vârstă de 26 ani. El a avut o bună purtare în timpul celor 6 ani câ a fost slujbaș. Cauza furtului e jocul de cărți care l-a adus în mreju doarlatanești la Cetate unde Coein fusese deplasat.—Xam. A apărut No. 26 din senzaționalul roman FARCAȘ MOB — 3 buni fuscicolic în toată țara— SSOKÎ *» NSiijrains ioana tnr*« Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL dela corespondenții noștri din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Numeroase arestări de carlisti Barcelona, 17 Septembrie.—Judecătorul special a ordonat arestarea unui mare număr de carliști. Mare furtună și inundații în Sevila Madrid, 17 Septembrie. —Regele a semnat decretul pentru organizarea politici. O telegrama din Andaluzia anunță că o furtună a pricinuit mari pagube cartierelor Seville care auost inundate. Sunt mulți înecați. Linia ferată care duce la Cadix a fost înecată pe o lungime de mai mulți kilometrii. Conferință împiedicată cu forța Cherburg, 17 Septembrie.Conferința organizată de deputatul Bietry a fost împiedecată aseară prin demonstrațiuni ostile din partea democraților creștini. Conferențiarul nu a putut eși din sala decit trăgînd focuri de revolver e§ Ravagiile uraganului din Pensacola Pensacola, 17 Septembrie. Peste 2000 de oameni au rămas aci fără adăpost în urma uraganului. Stațiunea de carantină a fost distrusă iar spitalul a fost luat de apă forturile Perkins au suferit mari pagube. Mai multe vase străine s-au scufundat. Numărul înecaților ar fi de 25. Protestul Forței contra numirei lui Zaimis Constantinopol, 17 Septembrie. O notă a celor patru puteri protectoare a fost remisă era Forței pentru a i se notifica numirea lui Zaimis ca guvernator al Cretei, înainte însă de a primi această notificare Poarta a protestat pe lângă puteri contra acestei numiri și a cerut înlocuirea d-lui Zaimis printr’un înalt funcționar al unui stat neutru. Inaugurarea unui bust al lui Zola Paris, 17 Septembrie.— Cu prilejul aniversarei a patra a morței lui Zola s’a inaugurat la Medan un bust al säu. Reprezentantul ministrului instrucțiunei publice a glorificat memoria scriitorului și a cetățeanului căruia tinerimea datorează bune exemple. Construcțiile navale ale Japoniei Petersburg, 17 Septembrie.—„Agenția Westnik“ află din Tokio că ministrul marinei a decis să ceară parlamentului un credit de 270 milioane pentru repararea și construirea vaselor de războiu. Ministerul de războiu va face să se construiască un nou arsenal la Hiroshima. Linia ferată de la Sakalin va fi terminată astă iarnă și pe dinia nu se vor transporta la început decit proviziuni militare“. Piquart și Dreyfus la aniversarea morții lui Zola . Medan, 17 Septembrie.— S’a observat printre persoanele cari au asistat la aniversarea morței lui Zola, și generalul Picquart împreună cu comandantul Dreyfus. Nobili din Kurlanda și bandele revoluționare Mixan, 17 Septembrie,„Agenția Westnik” află că adunarea nobililor din mai multe provincii ale Kurlandei au votat o sumă de 120 mi! ruble pentru organizarea populațiunei contra violențelor bandelor armate. Trecerea princesei Maria prin Viena Viena, 17 Septembrie.—A. S. R.. principesa Maria a Romîniei a sosit aci azi dimineață la orele 7 și 34 din Munich iar la orele 9 a plecat spre București. Propaganda impiegaților parizieni Paris, 17 Septembrie.—Impiegații au continuat azi propaganda pacifică în favoarea aplicării legale a lege asupra rapaosului duminical. Nici un incident nu s’a produs. Dezmințire Lisabona, 17 Septembrie. — Zgomotul după care un furt ar fi fost comis, la Banca Portugaliei nu este întemeiat. Expedierea a 6000 de soldați americani în Gaba Washington, 17 Septembre.—Departamentul de războiu a primit noaptea trecută o depeșă de la președintele Roosevelt care ordonă să se trimită imediat la Cuba 6000 de soldați. Terminarea grevei de la Baku Tiflis, 17 Septembrie.—Știrile oficiale anunță că greva de la Baku s-a terminat. Toți lucrătorii au reluat lucrul. Mare incendiu la Ischl lseid, 17 Septembrie. — Pe la o sele 6 seara un incendiu a izbucnit In otelul de la Schafberg. Otelul a fost cat totul incendiat. Focul a fost pricinuit de un scurtcircuit. Un discurs al lui Clemenceau Paris, 17 Septembrie. — D. Clemenceau a rostit un discurs la Laroche sur Yon, unde a spus că vrea să realizeze un acord cu toți republicanii pentru desăvîrșirea operei sociale, adică pacea din afară prin independență și demnitate și pacea internă prin garanția drepturilor fiecăruia. D. Clemenceau vrea să împrăștie neînțelegerea care separă Franța, mulțumită manoperei bisericei care servește de mască reacțiunei contra republicei. Legea separațiunei a fost respinsă de comisiunea prelaților străini, cu tot avizul aproape unanim al clerului francez. Biserica preferă să pună răsvrătirea și războiul civil în locul liberalismului și al republicei franceze. Dar guvernul francez va rămîne ireductibil în această chestiune. Discursul d-lui Clemenceau a fost frenetic aplaudat. Relațiile vamale spano-franceze Berlin, 17 Septembrie. — Berliner Jageblatt anunță din Madrid. Ministrul de finanțe va face în consiliul de miniștrii de astăzi propuneri referitoare la raporturile vamale cu Franța, ca să evite un războiu vamal. Cea mai mare parte a presei pretinde de asemenea o înțelegere. Ministrul de finanțe este pregătit să înceapă negocierile și cu Germania. (Suverani bulgar și învațământul privat ff Sofia, 17 Septembrie. — Consiliul de miniștrii a decis era, că paragraful 10 din legea instrucțiunii, care s’a votat sub Stambulov, se va aplica acum. Paragraful sudS, că instrucția copiilor supușilor bulgari de religie creștină se va face în limba bulgară Consiliul de miniștri a hotărît mai departe,referitor la școalele particulare, că directorii acestor școale trebue să fie cetățeni bulgari și au să corespundă dispozițiunilor lege! instrucțiune. Orele de instrucție pentru limba bulgară vor fi sporite și programul și cărțile vor trebui să fie aprobate de minister. In practică această dispoziție este egală cu închiderea tuturor școlilor particulare Tulburări agrare Cracovia, 47 Septembrie. — Din Grodno se anunță că pe moșia contesei Kravitska în Lituania au isbucnit tulburări agrare. Execuțiuni In Siedlice Varșovia, 17 Septembrie. — In Siedlice cinci persoane au fost executate pe cale marțială pentru delicte politice. Polițiști ruși demisionați de frică Cracovia. 11 Septembrie. — Telegramă din Varșovia. In zilele din urmă s'au comis de două ori atentate împotriva polițiștilor, așa că mulți polițiști și-au dat demisia. In cîteva zile va fi adus din Petersburg un nou transport de polițiști. Despre starea Sultanului Berlin, 17 Septembrie. — Corespondentul ziarului Lokaleinzeiger anunță din Constantinopol referitor la știrea lansată în străinătate, că sultanului i s'ar fi făcut o operație — că se asigură foarte categoric că această operație nu s-a făcut. De asemenea este foarte puțin verosimil, că sultanul, chiar în cea mai mare nevoie, va lăsa să fie operat de doctorii săi. Profesorul de Bergman a spus, că dacă sultanul ar fi fost operat, ar fi rămas urme. Starea sultanului nu e mulțumitoare. El se ocupă cu afacerile de stat numai în foarte mică măsură. Papa și preoții din Dalmația Roma, 17 Septembrie. — Giornale d’Italia asigură că Papa în urma întâmplărilor din Zara, a dispus să i se comunice nunțiului Granito Blinonte, ca să interzică cu stricteță preoților din Dalmația orice participare la lupta națională. Această măsură e privită aici ca antislavi. Știri din Turcia Constantinopol, 17 Septembrie.— Conform unei știri sosită Forței, în Seniche a fost descoperită o mare organizație revoluționară bulgară. O comisiune a plecat la fața locului și a făcut multe arestări. — Ia Baridra, districtul Monastir, o bandă grecească a ucis 5 bulgari și a rănit o fată tînără. — Ca și mai înainte sosesc aici mereu dezertori greci din Bulgaria. O parte răaiîn aici, iar o parte călătoresc în Grecia. Accident de tren: 5 morți, 20 răniți Filadelfia, 17 Septembrie. Pe linia ferată Cong-Braunch-Filadelfia, 11 mile spre nord de Filadelfia, locomotiva Expresului de New-York s’a ciocnit cu vagoanele de dormit ale trenului ce venia de la Cong-Branch la Filadelfia. Un vagon a fost zdrobit, iar celelalte deteriorate. Cinci persoane au fost omorâte, iar 20 rănite. Inaugurarea unei linii ferate Viena, 17 Sept.—Azi s’a inaugurat în mod solemn linia ferată dintre Villach și Asling care face parte din linia cea mai scurtă pină la Triest. Ministrul comunicațiunei a asistat la această solemnitate. Ciocnire de vapoare Hamburg, 17 Septembrie.Un vapor francez, ce mergea dela Hamburg spre Franța, s-a ciocnit azi pe Elba cu un vapor englez și i-a distrus complectamente babordul. Aci se gâseau cabinele a două funcționari, care dormeau în momentul ciocnirei și cari au fost uciși pe loc, sau au fost atâtea înghemuiți, încîre n’au putut eși și astfel s’au înecat. Ceilalți pasageri au scăpat urcîndu-se pe vaporul francez. Cei scăpați s'au plîns că vaporul francez nu le-a dat absolut nici un ajutor. Înlocuirea președintelui Cubei H’aYana, 17 Septembrie.Guvernatorul Taft s-a dus în automobil la palatul președintelui și a luat măsuri pentru înlocuirea lui Palma, care părăsește de bună voe postul său. Guvernatorul a pus apoi în libertate pe Gomez și pe ceilalți deținuți acuzați de a fi urzit o conspirațiune, și a primit propunerea lor de a se numi o comisiune însărcinată să cerceteze afacerea lor. Răspunsul guvernului austroungar la nota Serbiei Belgrad, 17 Septembrie.Consilierul legațiunei austro-ungare, d. Loewenthal a remis azi guvernului sîrbesc răspunsul guvernului austroungar la nota Serbiei. Regele și prințul moștenitor se vor duce în cursul săptămînei la Niș pentru a asista la manevrele de cavalerie. La d. funcționar Bugescu s-a furat erî mai multe obiecte de valoare, precum și haine. La d. Carcalechi, avocat, au dispărut azi la 11 ore mai multe obiecte din casă. In cele din urmă i-a succes d-lui Metaxa, șef de poliție în localitate, cu concursul benevol al lui Mihalache Pușcaș, să prindă pe vestitul pungaș August Bariet, pe care-l urmărește de mult timp serviciul de siguranță din București. Pungașul a mărturisit o parte din furturi, restituind unele obiecte vîndute la persoane din localitate. A restituit și pardisiile procuriștilor lui Rotschild. Telegrame din țară Plecarea ministrului justiției.— Respingerea ofertei d-lu căminuri.— Serbările din Iași, IAȘI, 17 Septembrie.—Ministrul de justiție s’a întors astă seară la București. — Consiliul comunal în ședința intimă a hotărât să respingă oferta d-lui Cănănău, ca neserioasă și să acordem lucrarea aducerea apei societăței „Ucion Balngesellschaft“ din Viena. — Complectez informațiunile mele cu privire la marile serbări din Iași anunțînd că va avea loc și un mare banchet menit să stângă laolaltă pe fruntași partidului conservator.— Ban. GALAȚI,17 Septembrie.—Constantin Bălan conducătorul unei caraule poștale din localitate pe cînd se reîntorcea aseară la poștă, calul răsturnă căruța, rănindu-i în mod foarte grav. Peste o oră nenorocitul conductor încetă din viață. El lasă în urma sa 4 copii, în cea mai neagră mizerie. — Soldații de geniu cari lucrează la Măcin la podurile pentru manevre nu au nici un adăpost. Ei dorm pe pămînt și nu au nicî pae măcar. Dîn cauza aceasta mulți s’au îmbolnăvit. Ei au fost transportați parte la spitalul local, iar parte la cel din Brăila. — Pădurea moșiei Drăgușeni proprietatea d-lui Basiliu Bolnavu, pe o întindere de 50 hectare, a fost distrusă de un puternic incendiu. Pagubele se urcă la suma de 50.000 lei. Se bănuește că focul a fost pus. — Astăzi s’a inaugurat noul local al școalei „Frigator“. — La teatrul Papadopol s’a dat o reprezentație de către o trupă de varietăți germano-israelită în beneficiul societății „Baron-Hirsch“. Succesul a fost desăvîrșit. — Societatea dramatică „Progresul“ de sub administrația artistului Roșeanu va reprezenta Marți seara pe scena teatrului Papadopol piesa „Ultimul Cartuș“. Sylvias Prinderea unui vestit pungaș CAMPINA. 17 Sptembrie.—Decitva timp shui comis mai multe furturi la diferiți locatari din localitate. La d. director general al soc. „Steaua romina“ Spitz, s’a furat din antreul vilei pardesiile și bastoanele a unor mari procuriști ai miliardarului Rotscînld. D1R țOTOR Accidental din Constanța — 3 grav răniți — CONSTANȚA, 17 Septembrie.— Lucrătorul Gheorghe Florescu, scoborînd în puțul fabricei de pîine Murelis ca să curețe pompa, s’a produs o puternică exploziune a gazelor strînse cari au fost aprinse de luminarea lucrătorului. Nenorocitul Gh. Florescu a fost scos ars, aproape mort. El a fost transportat împreună cu alți doi lucrători, Anastase Brusel și Dumitru Niță, aflați la gura puțului și asemenea grav arși pe față. S-a deschis o anchetă. Lipsa unei ventilațiuni a puțului, care e ermetic închis, a contribuit la înmagazinarea gazelor emanate, cari au produs accidentul. Nitzeaeu Vizitele făgărășenilor Ziua de Duminică Erî înainte de prînz făgărășenii au vizitat în corpore biserica Sf. Spiridon, Doamna Bălașa, Mitropolia, Palatul justiției, poștele, Casa de depuneri, Banca Națională, Fundațiunea Carol și alte edificii publice. Oaspeții au fost conduși de mai mulți membrii ai consiliului comunal. După prînz au vizitat Expoziția, iar aseară au asistat la reprezentațiunea din Arenele romane. NENOROCIRE GROAZNICA Un om care înghite cue Cismarul Vasiliu Dumitrescu, din str. Răspîntiilor No. 22, pe cind lucra era la niște ghete, și după obiceiul tuturor cismarilor ținea o mulțime de cue în gură, a voit să se vostească la un cline ce intrase în atelier. Atîta a fost suficient, pentru ca toate cu ele din gură să-l alunece pe gît. In stare gravă, el a fost transportat la spitalul Colțea, unde i se va face azi operația spre a i se estrage cu ele. Ppp- Luptele din Arenele romane Aseară, în fața unei numeroase asistențe, s-au continuat obișnuitele lupte, cari au fost urmărite cu multă atențiune. In matchul dintre luptătorul turc Caraman și senegalezul Amalbou, primul e învins în 5 mînute prin prinderea umerilor la pămînt. . . Pentru campionat, Eigman cu Noel sa luptă foarte frumos și interesează mult publicul prin faptul că ambii luptători se întrec în figuri bine studiate. In fine Noel e învins în $17 minute prin prinderea umărului la pămînt. Ultima luptă, între Apollon supranumit „Taurul Franței“, și Schachman s’a dat in mijlocul unei imense ilarități. Bineînțeles că pină ca Schachman să se desmeticească dintr’o apucătură de mijloc, e pus, în mai puțin de 3 minute la pămînt, printr’o întoarcere a comorilor. Publicul, satisfăcut, a aplaudat cu multă voioșie pe învingător. Pentru astă seară, match între Caraman și Noel, pentru campionat, Sturm cu Bigman și Pons ca Oetinger. Scandalul din calea Victoriei Ion Vasilescu, din serviciul librăriei Șteinberg, pe cînd trecea ora pe calea Victoriei, în dreptul cofetăriei Frederic, a fost atacat de o fostă arn- amantă, Zoe Constantinescu, de fel din Brăila, care i-a tras o ehalfăneală zdravănă, rupîndu-i hainele după el. Cauza*: Amantul o părăsise pentru ca să se însoare. Ambii au fost duși cu alai la circumscripția 5*a, unde s’a făcut ancheta, Fl p‘ Fort de 190 000 lei Poliția din Sofia a cerut era telegrafic siguranței noastre urmărirea și prinderea lui Slav Ciachiroff, curier poștal care a fugit furînd suma de 190 mii lei. Ciachiroff este în virata de 23 ani, cu mustața mică blondă. Poliția bulgară are siguranța că hoțul s'a refugiat in Romînia. S’au luat întinse măsuri pentru prinderea lui, vestindu-se autoritățile de la fruntarii.—Ppp. Știrile mopiei Scandalul de la Crucea de piatră.— Individul Nae Malinesen din str. Campodoci se afla era în circiuma lui Șloim din str. Crucea de piatră, turmentat de băutură. La un moment dat Nae s-a năpustit asupra cîrciumarului și a început a-l lovi. Clienții î-au sărit în ajutor și Nae Malinesen fu grav bătut. Circumscripția 38 anchetează. Arestarea unor presupuși hoți. Circumscripția 21 a arestat ori pe Dumitru Constantin Magheru și pe soție sa Anica, cari aui fost găsiți cu o legătură mare de obiecte bănuite a fi de furat. Se fac cercetări. Spargerea din str. Labirint.—Individul Mihalache Gh., zis Niculescu, din str. Foișor 48, s’a introdus astă-noapte prin spargerea unei uși în locuința d-lal Benedict Rafailovici, din str. Labirin 18, cu intențiunea de a fura. El a fost surprins și arestat în momentul cînd se încerca să spargă lacătul unui cufăr.Circumscripția oii anchetează. Arestarea unui amant hoț.—Individul Andrei Săndulescu avea ca amant, pe femeea Veronica Scurta, din str. Dogarilor. Acum citeva zile el luă dela ea, sub formă de împrumut, o sumă de bani, un ceas și alte obiecte și dispăru. Era circumscripția 11 l’a prins și arestat. Pățania unui oltean. — Un pungaș iscusit a venit eri la olteanul Tudor Blidaru din calea Raionului 68, a luat de la el un klg. de struguri cu cîntari și rostul pînă la 20 de lei, pentru a le duce la o c-nă din apropriere. 4 Pungașul a plecat și olteanul a tot așteptat să-î aducă cei 20 de leî și cimitirul, pînă ce, în cele din urmă, pierzîndu’și răbdarea, s’a dus de a reclamat circumscripției 37 care a luat măsuri pentru prinderea pungașului. Accidentul de pe str Mihai Vodă.— Vizitiul Niculae Oncea, plecînd aseară din curtea poștei cu o carieră pentru adunat scrisorile și ajungînd în dreptul hotelului de France, calul s’a speriat și a luat-o la fugă spre str. Mihai Vodă. Vizitiul scăpînd hățurile din mină, a căzut jos fracturîndu’șî piciorul drept. Un butoi de untdelemn furat.—D. I. Weinberg din calea Rahovei 151, a reclamat ori circumscripției 30, că în cursul nopții [i s’a furat din fața prăvăliei un butoi cu untdelemn în greutate de 290 kgr. Circumscripția a luat măsuri pentru a se descoperi autorii furtului. Știri din străinătate Declarațiunile lui Alexandru Gurșcov, președintele comitetului central al partidului „Uniunea din 30 Octombre“, au arătat noua orientare a Uniunei : sprijinul desăvirșit al ministerului Stolypin. Această orientare a determinat pe cunoscutul om de stat Șipov să adreseze comitetului central al Uniunei demisia sa motivată, redactată în următorul chip : „Cînd la începutul anului 1906 s’a văzut că ministerul Witte are de gind să menție tradițiunila absolutismului democratic și ale arbitrariului administrativ, congresul Uniunei a declarat fățiș că o asemenea tactică exclude posibilitatea unei adeziuni oarecare din partea Uniune la politica ministerială. Or, călăuzit de aceste principii, e cu neputință o solidaritate între Uniune și ministerul Stolypin. „Ministerul Stolypin e ministerul dizolvarea Dumei, ministerul conflictului între regimul birotcratic și reprezentanța națională. Așadar, politica lui Stolîpin nu poate fi decît reacționară și lucrul acesta îl dovedesc și faptele săvîrșite de arbitrariul administrativ Declarația ministerială afirmă că guvernul combate pe dușmanii societățeî, și nu societatea însăși. Dar guvernul numește „dușmănii societății“ pe toțî acei carî nu aprobă acțiunea sa de represiune. Și singurul mijloc de guvernare al ministerului actual e activitatea largă a tribunalelor marțiale. E o decădere (care ia proporții din ce în ce mai mari) a conștiinței morale, o decădere din cale afară de dăunătoare pentru viața socială a Rusiei. Zadarnice sînt silințele reacțiunea de a „regenera țara“. „Consiliile de războiu vor fi neputincioase să regenereze imperiul rus. Ele nu pot decît să mărească demoralizarea și îndîrjirea societăței. „Așadar, fiind în dezacord ca președintele comitetului central asupra aprecierei declarațiunei ministeriale, consider că mi-e cu neputință să maî rămin membrul partidului Uniunei“. Această afirmare a moderatului Șipon accentuiază și mai mult divorțul între ministerul Stolypin și grupările liberale cele mai moderate. Incendiul din Mihaileni — Dala coresp. nostru special din Dorohoî — MIHAILENI. 16 Septembrie.—După cum am telegrafiat din Dorohoî, strada Mare din comuna urbană Mihăilenî, unde erau locuințele cele mai frumoase din acest tîrg, a căzut pradă flăcărilor. Sosit din Dorohoî cu mai mulțî șefi ai autorităților, am găsit focul deja localizat. In trei sferturi de oră focul alimentat de un vînt puternic a nimicit șapte clădiri cu toate dependințele lor și a fost norocul că este un loc viran pînă la localul jandarmeriei rurale, căci de altfel ardea și jandarmeria și cuprindea multe alte clădiri ce sînt in acelașî rînd. Au ars șapte case și anume: o casă a d-lui Bădulescu, inspector vamal cu toate dependințele și mobila chiriașului d. Filipescu, casier comunal; două case ale d-lui Spodheim cu dependințele; o casă a d-lui Stainberg cu hambarele și dependințele ; farmacia proprietatea d-lui Sandormischi și care o ținea în arendă d. Borgovanu, cu dependințele; una casă a luî Ilie Topolinechi cu dependințele ; casa și circiuma a comersantului M. Sfarț. Pînă în prezent nu s'a putut stabili proveniența focului. Se crede însă că focul a luat naștere de la o ursoaică care nu era ștearsă. Pagubele se urcă la suma de 100.000 lei, mulți din cei incendiați nu erau asigurațî și cîteva familii cari erau cu Stare odinioară, au rămas sărace. AJ Parchetul continuă cu cercetările. î j Opartaat j