Dimineaţa, octombrie 1906 (Anul 3, nr. 953-983)

1906-10-28 / nr. 980

A ANUL nr—No. 980. TELEFON­ PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevici, 18 Telefon 3/4 5 SliBin­ sit t ©»t& țat’« Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an . . . Lei 32 j 3 luni . . . Lei 8 6 luni ... „ 16 I 1 Inna ... „3 IN STRAIWA­ TATE IWBîOIT Ball Pentru Capitală No. 11/10 Provincie și Străinătate No. 13/40 . Apare zil­nic la ora 4 dim­­isteața e­n ultimele știri ale nopței . din roti­rile ziar nini stru Sărimlor 11 Un an 6 luni DIRECTOR CONST­­UINLE ABONAMENTE Simple (Dimineața) . . Lei 18.— I 3 luni . ■ Lei 4.50 . . . 9.— I 1 lună . . „ 1.50­­ HT STRAIKATAT £ 1N0OIX BAM ASTAZI: 27 Octombrie (9 Noembrie)1906 CALENDAR Ortodox : Sf. Dumitru Basarabob. „ Catolic: Teodor Răsăritul soarelui 7 și 02 m. Apusul soarelui 4.56. Timpul se menține în toată țara tot umed, liniștit, posomorit și cu o ceață deasă. Mai pretutindeni termometrul a trecut ziua de plus 10 grade, iar in mare parte a Munteniei chiar de plus 15 gr. ajungînd la plus 19 gr. la Turnu Se­verin și Strehaia. Cea mai coborîtă temperatura din cursul nopței plus 1 gr. la Cîmpu­lung , la munte brumă subțire Cnonfonulo Teatru de varietăți „Casino“. Tu fiecare seară teatru pentru familii, u­i Culdbu­b trupa nouă—Circul Si­lol­: Teatru de varietăți, cinematograf și lup­te internaționale. —Sala Edison : Reprezentație a teatrului parizian Les Capucines. —Sala Frascatti: In fiecare zi cîte 4 reprezentații date de Cinemato­ Biograf.—Tea­trul Boulevard: Reprezentații date de teatrul Bio. M­EMERTO Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. Palatul Ateneului.—Expozițiunea de pic­tură a d-șoarei Cecilia Cuțescu Kunzer. Judiciare. — Instanțele judecătorești deschise. Expoziții.—Intre 10—12 și 3—5, în lo­calul sec. de cultură macedo-romînâ, ex­poziția de pictură a d-lui Teohari Ghici. — In sala de depeșî a ziarului „Ade­vărul“ expoziția de pictură a d-nei Rai­­coviceanu-Fulmen. Culturale.— La 2 d. a. ședință pu­blică a Academiei romîne. Va vorbi d. Gr. Tocilescu, Campioanele feminismului în Anglia O telegramă sosită era din Londra anunță că în Camera Comunelor s-a depus un proiect de lege pentru acordarea dreptului electoral femeilor. Ilustrația de mai sus reprezintă cinci din luptătoarele cari au organizat în Anglia, partidul femenin, a cărui activitate, se apropie de succesul desăvîrșit. Sus: In strigă d-na Chirisiabel Faukhurst; în dreapta d-na Dru­mond; jos, în stînga d-na Faukhurste, conducătoarea partidului, în dreapta d-na Bes­­para,­ iar la mijloc, d-na Wolstenholme Elmy, care luptă de 40 de ani pen­tru dreptul electoral al femeilor. Incidentul dela congresul agrarienilor Continuăm să ne ocupăm de con­gresul agrarianilor, pentru a vorbi de incidentul provocat de conferința d-lui C. Alimănișteanu. D-sa vor­bind despre rolul marilor proprie­tari față de țărani, a acuzat pe marii proprietari că n’au făcut nimic pen­tru îndreptarea stărei rele în care zac țăranii, apoi a emis principiul ca marii proprietari să întrebuințeze pentru dînșie numai terenurile de venitul cărora au nevoe spre a se hrăni, iar restul de terenuri să con­­stitue bunul țăranilor cari muncesc pentru proprietari. Aceste idei au­ provocat senzație în congres, căci fără îndoială că marilor proprietari nu le-a convenit să li se spue asemenea cruzimi. După conferință, d. P. S. Aure­lian, fost prim-ministru și mare agri­cultor, a întrebat biroul congresului pentru ce a admis ca d. Alimăniș­teanu să țină o asemenea conferință. Mulți credeau chiar că d. Alimă­nișteanu a surprins pe membrii So­cietății Agrare cu discursul său, ne­­comunicîndu-le mai înainte despre ce are să vorbească. Adevărul e însă că d. Alimăni­șteanu și-a făcut datoria și a citit conferința sa în comitetul societăței DIN ALE JUSTIȚIEI Mersi ni Hrîsou Soim malta Curte de Casație S. II prin decizia 193/906, în procesul Albert Ch. Lieber cu comunitatea izraelită din Ga­lați și A. Krauss, a stabilit următoarea interesantă jurisprudență : Din momentul ce o comunitate Izra­­lită a fost autorizată printr’un Hrisov Domnesc să încaseze oarecari dări de îs, membri ce compun comunitatea în in folosul unui spital al lor, de aci re­zultă că Domnul, care la acea epocă exercita puterea publică, a recunoscut implicit acelei comunități ființa ei ca persoană juridică, și prin urmare, o a­­semenea comunitate este în drept să cumpere la licitație publică un imobil ce urmărise. * Iată și decizia Curței de Casație i Curtea, ascultînd pe d-1 avocat Z. Filoti în dezvoltarea motivului de ca­sare, și pe d-1 avocat M. C. Orleanu In combateri. Deliberînd, asupra motivului de ca­sare : „Tribunalul primind pe d. Gottes­­man, ca în num­ele comunităței izraelite din Galați, să concureze la licitație pu­blică și să cumpere în numele Comu­nitate! imobilul meu violează principiul de drept public că nici o grupare de indivizi uniți pentru o operă colectivă și de interes public nu pot să aibă ca colectivitate drepturi și datorii decât atunci cind­ este recunoscută ca per-Agrare, iar acel comitet, care a or­ganizat congresul a lăsat libertatea de idei d-lui Alimănișteanu. Astfel cele spuse de acest conferențiar au fost spuse pe socoteala sa și a fost îngăduit să vorbească astfel în con­gresul marilor proprietari, pentru a da loc la discuții, pentru a servi drept stimulent acelora dintre pro­prietari cari se mulțumesc să tră­­iască după cum au apucat de la strămoși, rămînînd indiferenți la ce­rințele vieței economice de azi. Deși ne îndoim că observațiile d-lui Alimănișteanu vor avea vre­un rezultat în sensul dorit de d-sa, totuși găsim că bine a făcut de a vorbit astfel cum a vorbit. Și e bine că s’a găsit chiar un mare proprie­tar care să spue acelora dintre co­legii săi, cari nu voesc să țină seamă de nevoile țăranilor, că a so­sit timpul să se schimbe relațiile din trecut dintre muncă și capital. Căci d. Alimănișteanu e unul din­tre cei mai mari proprietari agricoli și presupunem că d-sa a început să pue în aplicare la d-sa, principiile ce le propagă altora. Exemplul ce l’ar da pe această cale ar dovedi că am început să avem și oameni de fapte, nu numai de idei, soană civilă de către legiuitor, și nu­­ adevăr, Comunitatea izraelită din Ga­lați n’a fost prin nici un act recuno­scută ca persoană morală“. Avînd în vedere ordonanța de adju­decare supusă recursului din care se constată că imobilul în cestiune s’a ad­judecat asupra comunității izraelite din Galați, prin vice-prezidentul ei B. Gottesman . Avînd în vedere­­ că Comunitatea izraelită din Galați a prezentat hriso­vul domnesc cu No. 4421 din 23 Fe­bruarie 1846 prin care ea a fost au­torizată să perceapă în folosul spitalu­lui izraelit care cari dări de la mem­brii cari o compun . Considerînd că din acest hrisov re­zultă că Domnul care la acea epocă exercita puterea publică, a recunoscut implicit acestei comunități ființa ei ca persoană juridică prin faptul că a au­­torziat-o să încaseze dări pentru spital. Că din momentul ce comunitatea iz­raelită a fost recunoscută ca persoană juridică ea avea dreptul să cumpere la licitațiune imobilul ce urmărise și care face obiectul procesului, astfel că ră­­mîne fără interes în cauză a se mai examina cestiunea dacă această comu­nitate sub imperiul Codului Calimach­ putea să fie constituită ca persoană juridică chiar și fără un hrisov dom­­nesc . Că dar motivul de casare este neîn­temeiat . Pentru aceste motive, Curtea, res­pinge, etc. Ju­st. DIN LARGUL LUMEI Lupta politică la New­ York Președintele Roosevelt a intervenit în violenta luptă angajată de cîteva luni pentru postul de guvernor al New­ Yor­­kului, între candidatul republican d. Hu­ghes și candidatul democrat d. Hearst. Președintele a luat în rîs cinizmul aces­tuia din urmă, mijloacele de corupțiune, la care a recurs și lipsa lui de scrupule. Alegerea a avut loc azi. Se crede că în urma intervențiunei d-lui Roosevelt, d. Hears va fi bătut. Surprizele unui bal mascat o adevărată supriză de bal mascat, povestește „Petit Bleu“. Miss Ette Carson, fica mai mare a unui bogat comerciant din Grenton, statul New­ York, a dat ia saloanele sale un mare bal mascat la care a participat tot orașul și la care trebuiau să se decearnă premii pentru travestirile cele ma­i reușite. Saloanele erau pline de invitați în cos­tume de toate nuanțele și de toate for­mele, cînd ferestrele balconului se des­chiseră și intrară succesiv patru oameni cari l’au­ escaldat și cari erau deghizați ca bandiți, cu cuțite, pistoale și chei false în mînă. Erau foarte bine în costumele lor și intrarea prin escaladare a produs o vese­lie generală, toți invitații aplaudară ne­încetat și le decernară din’ainte premiul înt­i. Mergînd în spre bandiți și strîngîndu-le mîna, miss Carson, văzu că unul din ei, îi întinse un sac deschis. — E drept, spuse ea, voiți să vă jucați în toată regula rolul vostru de bandiți; vă trebue bijuteriile mele. Și tînăra femee desfăcîndu-șî dela gît o broșie și scoțîn­­du-și trei inele din deget le aruncă în sacul bandiților. Ceilalți invitați, gustînd din aceeași plăcere, făcură la fel și arun­cară ceasornicele lor brățările și celelalte bijuterii în sacul bandiților cari rîzînd a­­dunați toate argintăriile și pietrele pre­țioase. După C6 adunară în­deajuns, ru­gară pe asistenți să-î aștepte puțin fiindcă vor să fure și din pimniță. Dar au fost așteptați degeaba. Ei n’au mai venit. Erau bandiți adevărați și cu costumul lor de a se prezenta ca vizita­tori mascați la bal mascat, au furat bi­juterii în valoare de 60.000 de franci. SMK Stilestal Construcția teatrului național bulgar Sofia, 24 Octombrie. — Teatrul național bulgar, a cărui construc­­țiune durează de 2 ani, este aproape terminat. Pentru el s’a cheltuit un milion și jumătate; cu 70.000 de lei s’au cumpărat numai costume, 80.000 de lei costă decorațiunile. Guver­nul a publicat un concurs pentru elaborarea unei opere de deschi­dere a teatrului. Principele va sub­venționa teatrul cu suma de 30.000 lei anual, iar guvernul a prevăzut în bugetul ministrului de instruc­țiune publică suma de 300.000 lei alocată teatrului. Relațiunile bulgare grece Sofia, 24 Octombrie.—Face mare senzație știrea răspîndită de un ziar oficios că Grecia persistă în cererea sa de a le plăti îndemni­­zări grecilor ce au suferit material­mente cu ocaziunea revoltei popo­rului bulgar. Se afirmă că ministrul Greciei din localitate, va pleca în Grecia, aceasta ca răspuns osten­tativ la adresa guvernului princiar. Presa invită guvernul să nu dea nimic grecilor, de­oarece mișcările antigrecești nu sînt datorite decît tot lor. Pentru Grecia cel mai ni­merit lucru ar fi să nu caute ru­perea relațiunilor cu principatul de­oarece nu va avea nimic de ciș­tigat de pe urma unui atare act. Expatrierea grecilor din Bulgaria Varna, 24 Octombrie.—Ni se co­munică din Varna că emigrarea grecilor din satele din împrejurimi continuă. întrebați de cauza aces­tei mișcări ei spun că au formale promisiuni că în Tesalia, patriarhia le-a cedat terenul necesar pentru construirea unui nou „Anhialo“. In afară de aceasta, fiecărei persoane se va da cîte 60 bani pe zi pînă la găsirea unei ocupațiuni. Patriar­hia a dat ordine tuturor agenților ei ca să facă noilor sosiți o pri­mire foarte simpatică. O bancă greacă avansează cite 50 lire ori și cărei familii grecești, care pleacă în Grecia , aceasta pe termen de 10 ani și fără dobîndă. Apoi se aș­teaptă ca, deschizîndu-se Corpurile legiuitoare, să se voteze credite speciale pentru emigranți. Astăzi „ Viața literară“ 5 No. 44 sub conducerea dlor G. Coșbuc și Ion Gorun, cu următorul bogat și intere­sant sumar : Plecarea d-lui Iorga de la „Sămănăto­­rul“, de 11. Chendi; Furtună (poezie), da M. Codreanu; „Al treilea“, de Va­­sile Pop; Contemplare (poezie), de Di­­m­itrie Nanu; Capul de mort (continu­are), de Gh. Silvan ; Piramida (poezie), de Andrei Naum; Cronica muzicală, de B. Lăutarul; De prea de mult, de V. Demetrius; Polemica măruntă, de Al. Cazaban; Informațiuni literare și artis­tice.— Bibliografie. — 1O bani în toată țara — Generalul Pavlow în urma atentatului Petersburg, 26 Octombrie. — De cînd cu atentatul îndreptat în con­tra vieței sale, generalul Pavlov trăește cu totul retras și nu-și pă­răsește de loc locuința. El nu se mai duce de obicei­ la ministrul de războiu pentru a conferi cu dînsul, ci ministrul îl vizitează zilnic. In fiecare zi generalul face plim­bări în curtea palatului sau, supra­vegheat fiind de aproape. lui ministrului Romîniei la Pa­ris împușcat din imprudență Paris, 20 Octombrie.—Fiul d­-lui Gr. Ghica, ministrul Ro­mâniei la Paris, aflindu-se în grădina Luxemburg și arătând mecanismul unui revolver, unui amic al său, din intim­­plare arma luă foc și glonțul a atins plămânul sting al fiu­lui d-lui Ghica. Rănitul a fost transportat in stare gravă la spital. Măsuri în vederea alegerilor pentru Dumă Berlin, 26 Octombrie. — Din Pe­tersburg se comunică: Se zvonește că ajutorul lui Stolypin, Riehanow­­ski, care a fost însărcinat cu con­ducerea alegerilor, se ocupă acum cu stabilirea presupușilor candidați pentru Dumă. Acei candidați care nu sunt a­­greați vor fi înlăturați prin acțiuni judecătorești sau pe cale adminis­trativă. Pentru a se înlesni aceasta se va trece prin Senat o nouă mo­­dificare a legei electorale,­­ după care se vor considera ilegibilî nu numai acei cari au apărut în fața tribunalului, ci și acei dați judecă­­tei pe cale administrativă. Toate a­­ceste măsuri se fac pentru ca Duma să nu fie dizolvată peste 2—3 luni, — spune motivarea oficială. De faptil însă, aceste măsuri sunt în legătură cu oar­ecare planuri de legătură in împrumut. Prințul Joachim trimis în A-Berlin, 26 Octombrie.— „Lokal— Anzeiger“, publică știrea că prin­țul Albrecht Joachim, al cărui nume a fost în ultimile zile des repetat în legătura cu un roman de drag­ă­­goste,a fost plasat la trupele colo= frica Ultima ora telegrafiei Prin Fill SPE0IIL de!a corespondenții noștri LOHRl, PARIS, BERUH, TIEIi și BI1APESTI Evenimentele din Rusia Eliberarea ușor deținuți Bostoc, 26 Octombrie. — cu o­­cazianea aniversare! zilei de 30 Oc­tombrie st. V. guvernatorul general a ordonat punerea în libertate a 39 de arestați. Incendiile dintr’un oraș rusesc Mecaterinnenburg, 26 Octombrie.— Opt incendii au avut loc în ultimele două zile, al căror autori sunt ne­cunoscuți. Lucăurări între lucrători Lodz, 26 Octombrie. —O ciocnire a avut loc intre lucrători astăzi la Dombrowca, în care au fost morți și răniți. La Lodz au avut loc dease­­menea încăerări ; doi lucrători și un viitor de registre au fost răniți. Furt însemnat Moscova, 26 Octombrie.—Noaptea trecută cine­ persoane au pătruns în casa proprietarului Wolkow, ră­pind bani și obiecte de valoare; hoții au legat pe Wolkow și au plecat cu dînsul în trăsura lui. Jan­darmeria cercetează. Nouă înscrieri în partidul re­novare! Petersburg, 26 Octombrie. — Di­­mitrie Lipov a părăsit partidul nu­mit „30 Octombrie“ și împreună cu principele Eugeniu Trubetzkoi au intrat în partidul „Renovării paci­­nice. Luptă între lucrătorii pu­ftem Posen. 26 Octombrie. — Intr’un sat din vecinătate 30 lucrători gali­­țieni au comis un furt în urma că­ruia s’a iscat între ei o adevărată luptă. Doi dintre lucrători au fost uciși, mai mulți răniți. Poliția a o­­perat numeroase arestări. Deținut politic eliberat Varșovia, 26 Octombrie.— In în­chisoarea din Wola 8 revoluționari au reușit să elibereze un deținut po­litic. Membrii consiliului din Odessa dați judecatei Odessa, 26 Octombrie.— Un jude­cător căruia i se încredințează cer­cetările în afaceri intime a fost auto­rizat de către guvern să cheme în ju­decată pe toți membrii consiliului din Odessa cari au­ participat la re­voluția din toamna trecută­ m­ale africane de Sud-Vest. Peste cîteva zile prințul va pleca spre noua sa stațiune. Toată chestiunea face impresia că prințul a fost pedepsit prin depla­sare. Nu este exclusă însă posibili­tatea că chiar prințul Joachim să fi cerut împăratului să fie trimis acolo. Vizita împăratului Wilhelm la prințul Eralenburg Berlin, 26 octombrie.­­Mare sen­zație produce știrea că împăratul Wilhelm a fost era la Liebenberg, ca să viziteze pe prințul Eulenburg. Această vizită a fost anunțată, apoi revocată, pînă cînd în sfirșit era s’a făcut. Ziarul „Vossischm Zeitung“ scrie, că împăratul a făcut în grele tim­puri vizită familiei Eulenburg și vizitei sale de acuma i se atribue în tot cazul o importanță politică. Norocul familiei Eulenburg este cunoscut, și nu este exclus, ca și prințul Fi­lip Eulenburg să aibă rol în actuală criză politică. S’a întîmplat odată în Liebenberg că i s’a citit împăratului Wilhelm un articol din „Kölnische Zeitung“, a cărui urmare a fost căderea lui Caprivi. Nu se știe încă, dacă chestia lui Podbielsky se va rezolva acuma. Un filantrop original Londra, 26 Octombrie. — Intr’un h­otel elegant de aci atrage o deo­sebită atenție purtarea extrem de filantropică a unui milionar anume Jaffe, care a ajuns binecuvîntarea săracilor din localitate. Tot ce cum­pără curiosul milionar plătește cu bancnote de 5 pfunzi (125 lei), pînă și ziarele ce le cumpără de la vîn­­zători, și florile ce le poartă la bu­tonieră. Săracilor ce­­ ies în cale le dă cîte 5 pfunzi, refuză însă pe toți a­cei cari cerșesc. Schimbarea guvernului în Bul­­­garia Sofia, 26 Octombrie.—Presa locală co­mentând schimbarea bruscă a guvernului spune că un asemenea fapt nu s’a în­tîmplat încă pînă in prezent în țară. In tot cazul prin felul cum și-a dat demisiunea Rad­u Petrol, s’a arătat că este numai o schimbare de persoane nu și de evenimente. In intervierul acordat unui ziarist, fostul președinte al consiliu­lui spune că se retrage din motive pur personale și că toate zvonurile contrarii sunt false. M ministru de externe bulgar Sofia, 26 Octombrie. — Ministrul de externe, D. Stancev, este origi­nar din Șiștov. Educația și-a făcut o în Viena în institutul „Teresianum“ alături de principele Ferdinand. El are vîrsta de 42 ani. La venirea principelui în Bulgaria, dr. Stancev a fost numit secretarul particular al prințului. La 1895 a fost însărcinat ca agent al Bulgariei în București, unde n’a stat de­cît cîteva luni, fiind permutat la Viena și de aici la Pe­tersburg. Astăzi este adus de acolo ca consilier al tronului. Intrigile împotriva lui Billow Berlin, 26 Octombrie.— Descoperi­rile, cari se fac cu privire la intri­gile în contra cancelarului Billow, sunt senzaționale. Aceste intrigi au fost înscenate de către fostul ambasa­dor german prințul Eulenburg și de către fiul fostului ministru de război și contele Boom. Partidul acestora voește să obțină, ca Boom să fie numit în locul actua­lului cancelar. Contele Boom , de 70 ani, a fost deputat conservator, dar n’a avut nici­odată rol politic. Candidarea sa la postul de cancelar al imperiului însă este foarte problematică, din cauza vîrstei sale înaintate și a de­bilității sale corporale. Berlin, 26 Octombrie. — Ziarul „Tageblat“ află că împăratul Wil­helm va lăsa prințului Bülow numai postul de cancelar imperial și va numi un alt bărbat de stat ca ministru al externelor. Ziarul comunică chiar că împăratul a tratat chestia numirei unui vice-cancelar, fără a lua însă vreo hotărîre. Retragerea lui Pod Melski Berlin, 26 octombrie.—Din sursă sem­i­oficială se anunță că împăra­tul a ridicat pe Podbielskci din locul dă, după propria sa cerere. Cauzei­ demisiunei lui Ostrof Sofia, 26 Octombrie.— Asupra a­­devăratelor cauze a demisi­unei mi­nistrului Petrof, „Vecenia­ Poșta“ spune că ex-ministrul președi­te per­­duse încrederea principelui în urma mișcărilor antigrecești din Bulgaria. O măsură a ministrului de ma­rină rus Kronstadt, 26 Octombrie. — „A­genția Vesni­k“ zice că ministrul marinei a dat ordin să se vopsească în culoare cenușie toate vasele de războiu și toate vasele pentru școli. Nașterea unui principe Darmstadt, 26 Octombrie.—Marea ducesă a dat naștere unui principe. Prînz oferit de țar în onoarea lui Aerenthal Petersburg, 26 Octombrie. — Țarul va oferi mîine un prînz de adio la Țarkojeselo în onoarea baronului Ae­­renthal, numit ministru al afacerilor străine al monarh­iei austro-ungare. Radicalii și d. Clemenceau Paris, 26 Octom.— Reprezentanții grupurilor radicale se vor explica cu d. Clemenceau și Briand asupra momentului aplicațiunea legei sepa­­rațiunei și asupra acordului de sta­bilit între ministrul de finance și comisiunea financiară. Descoperirea unei tipografii secrete Lodz, 26 Octom­brie.­»­Cu prilejul unei perchizițiuni făcută la casa unui cismar numit Lesninski s’a găsit o tipografie secretă și o mare canti­tate de documente. Cismarul a fost arestat și locuința lui închisă. Certurile și încăerările dintre lu­crători au continuat și ere. Au fost mai mulți lucrători răniți. itaearea poștei din Mis­siflis, 26 Octombrie.—20 de ban­diți armați cu puști au atacat poșta care cuprindea un transport de 42 mii de ruble și era însoțită de 4 soldați. Bandiții au tras asupra fac­torului poștal, dar soldații au isbu­­tit să salveze bani­ fără ca nici u­­nul dintre ei să fi fost rănit. Agre­sorii au fugit lăsînd în urma lor o bombă. Mare ffurtună în Japonia Vladivostok, 26 Octombrie.­O mare furtună a bîntuit pe coastele Japoniei. Numeroși pescari japonezi s’au înecat lângă insula Nesh­ima. Un protest al Vaticanului Madrid, 26 Octombrie. — Nunțiul a remis protestarea Vaticanului contra circularei privitoare la căsătoria civilă. Din Camera austriacst Discuția asupra reformei electorale Viena, 26 Octombrie.­­ Camera deputaților a continuat discuțiunea asupra reformei electorale fără nici un incident. Primul-ministru a con­siderat de bun auspiciu­ pentru a­­ceastă reformă faptul că compro­misul între naționalități exprima ferma convingere ca clasele popu­­lațiunea vor ști să aprecieze exigen­țele statului și ca noua Cambra a deputaților va reprezenta concen­trarea forțelor poporului capabile să perfecționeze marele sarcini ale parlamentului, pentru ca monarh­ia să rămînă aliată și stimată și o puternică garanție de pace. Minis­trul președinte conchide făcînd un apel la întreaga Cameră pentru a coopera la perfecționarea reformei electorale care va întări femeile statului și va forma nouă legături între popor și dinastie. Groaznic fise îndift 5090 de case distruse Canton, 26 Octombrie.—Un pu­ternic incendiu a izbucnit distru­gînd 5000 case. Pînă acum colonia europeană era amenințată dar a­­cum este afară de pericol. Nici o victimă nu se semnalează. Inundarea unor mine de cărb­uni Cortellano, 26 Octombrie.­­ Ploi torențiale au produs inundații care au pătruns în minele de cărbuni din mai multe localități. Din Camera UngAră, — o senzațională mărturisire — Budapesta, 26 Octombrie.— Depu­tatul Frantz Pild­ner a­ răspuns lui Zimonyi­ Semadan care îl acuzase că a fost mituit din partea fraților Öre­dei, că de fapt i s’au­ oferit 10 mii de coroane, dacă el va vota pentru oferta lor la vîn­zar­ea pădurilor „Uni­versității săsești... El însă a respins această ofertă. După aceasta s’a primit legea in­dustrială. Camera a dezbătut apoi asupra navigației libere. Despre „Asociația drapelului alb“ Bilogorod, 26.Noembrie.­— „ Agen­ția Westine“ zice că Asociațiunea drapelului alb care se făcuse la Nojni Novgorod,nu avea de­cît un caracter trecător. Ia chestia tunurilor sârbești Belgrad, 26 Octombrie.­Tratatul preliminar privitor­­ la furnitura tu­nurilor cu tragere repede pentru ar­mata sârbească a fost încheiat era între guvernul sîrbesc și represent­an­tul uzinelor Schneider. Ministrul de finanțe va pleca la Paris pentru a negocia contractarea unui împrumut pentru căile ferate. Discursul Tronului din Muntenegru Distinge, 26 Octombrie.— Discur­sul Tronului rostit la deschiderea parlamentului declară că prințul este totdeauna însuflețit de dorința de a garanta prin constituțiune li­bertățile civile personificate­­ în ele. El va fi apărătorul acestor libertăți pînă la ultimul moment. Discursul relevează munca satisfăcătoare a gu­­­vernului actual și declară că rela­țiunile tradiționale ruso-muntenegre­­ne sunt din cele mai amicale și re­­lovează buna prietenie a vecinătății cu Austro-Ungaria­ și stabilitatea re­­lațiunilor dintre împăratul Wilhelm și țarul Nicolae, accentuiază relațiu­nile cordiale cu celelalte state bal­canice, menționează conflictele tur­­co-muntenegrene și adaugă că ele au fost totdeauna rezolvate în mod onorabil pentru Muntenegru. Dis­cursul Tronului termină zicînd că prințul va veghea la apărarea inte­reselor coreligionarilor de dincolo de fruntarie. Din Camera franceză — Discursul ministrului muncii —­ Paris, 26 Octombrie.—Camera ai discutat creditele pentru noul mi­nister al muncei. Ministrul Viviani­­a declarat că acest minister a fost constituit pentru a face mai epice­­rentă legislațiunea lucrătoare. Minis­­trul va lucra ca un socialist care va cuceri încrederea lucrătorilor, prin fapte. Datoria sa este să afli­ nevoile muncitorilor și să le aperei libertatea. Ministrul făgăduește că va întinde capacitatea sindicală, to—­ tuși lucrătorii trebue să știe că­manciparea lor va proveni dela sfor­țarea constantă, iar nu dela catastj­trofă. Ministrul va pleda înaintea Senatului cauza lucrătorilor cerând ziua de lucru de zece ore. Totuși dreptul colectiv nu trebue să di­zolve dreptul individual. Discursul ministrului a fost mult aplaudat, cu deosebire de d. Clemen­­­ceau. Camera a decis afișarea dis­cursului ministrului prin 368 vo­­turi contra 162. Creditul cerut a fost adoptat prin 512 voturi con­t­tra 20. Știri judiciare Firme.—La tribunalul llhov s-au în­scris firmele : Stamate Eftimie Goți, bău­turi și coloniaie, sos. Colentina 95. Alexandru N. Popescu, blănărie, „Blă­năria persiană“, str. Sfinților 50. Stana Radu Dinică, băuturi spirtoase și coloniale, com. Cornetu din Vale. Alexandru Antoniu, antrepriza tea­trului Bulevard (Eforia) și a bufetului de consumațiune și băuturi spirtoase. Bulevardul Elisabeta 5. Stancu Petre, băuturi spirtoase cu a­­mănuntul, com. Drăgoești. Niculina I. Cosum, băuturi spirtoase, calea Rahovei 311. Idem la tribunalul Argeș (Pitești): G. Stoicescu, băuturi spirt, și alte mărun­țișuri com. Corbuneni-Iași. I. G. Băluță, băuturi spirtoase, com. Măluteni-Bădiceni, Stan Georgescu, băcănie și băuturi spirt., com. Băiculești. ȘTIRILENOFTEI De către un corespondent ocazio­nal ni se comunică că la Iași lu­crătorii din patru mari brutării lo­cale, s’au pus în grevă­ întrunirea patronilor bărbieri. — Aseară la orele 9 s’au întrunit la „Bursa Muncel" patronii bărbieri spre a pro­testa împotriva lucrătorilor bărbieri, cari după cum spun el, lucrează pa toate căile contra intereselor patronilor. S’a criticat faptul că în comitetul corporației s’au ales numai lucrători na­și patroni, și s’a decis să se ceară dizol­varea acestui comitet, întrunirea s’a terminat la orele 12 și un sfert. Otrăvită din greșeală. — Femeea Maria I. Niculescu, spălătoreasă, domi­ciliată în str. Lînăriei No. 9 a băut aseară din greșală o cantitate ca de 250 grame spirt denaturat, crezind ca o rachiu. Ea a fost transportată într-o stare gravă la spitalul Brîncovenesc. Circ. 31 anchetează: Reuniunea romina din Brașov, și Capitală.—Aseară cu trenul de Predeal la orele 9 jum. a sosit în Capitală spre a vizita Expoziția, „Reuniunea romina de cînt și gimnastică“, din Brașov. Excursioniștii sînt în număr de 160 și au venit sub conducerea preotului Softu din Brașov. Au fost întîmpinați la gară dîn partea primăriei de către d. Bacaloglu, consilier comunal și alte persoane oficiale, cari le-au urat bună venire. A răspuns părintele Softu, mulțumind­­ pentru călduroasa primire ce di­­ făcut. Oaspeții­­ sunt găzduiți la hotelușjig^j Frascati, Highe-Life și *

Next