Dimineaţa, octombrie 1906 (Anul 3, nr. 953-983)
1906-10-28 / nr. 980
A ANUL nr—No. 980. TELEFON PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI 18, Strada Karageorgevici, 18 Telefon 3/4 5 SliBin sit t ©»t& țat’« Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an . . . Lei 32 j 3 luni . . . Lei 8 6 luni ... „ 16 I 1 Inna ... „3 IN STRAIWA TATE IWBîOIT Ball Pentru Capitală No. 11/10 Provincie și Străinătate No. 13/40 . Apare zilnic la ora 4 dimisteața en ultimele știri ale nopței . din rotirile ziar nini stru Sărimlor 11 Un an 6 luni DIRECTOR CONSTUINLE ABONAMENTE Simple (Dimineața) . . Lei 18.— I 3 luni . ■ Lei 4.50 . . . 9.— I 1 lună . . „ 1.50 HT STRAIKATAT £ 1N0OIX BAM ASTAZI: 27 Octombrie (9 Noembrie)1906 CALENDAR Ortodox : Sf. Dumitru Basarabob. „ Catolic: Teodor Răsăritul soarelui 7 și 02 m. Apusul soarelui 4.56. Timpul se menține în toată țara tot umed, liniștit, posomorit și cu o ceață deasă. Mai pretutindeni termometrul a trecut ziua de plus 10 grade, iar in mare parte a Munteniei chiar de plus 15 gr. ajungînd la plus 19 gr. la Turnu Severin și Strehaia. Cea mai coborîtă temperatura din cursul nopței plus 1 gr. la Cîmpulung , la munte brumă subțire Cnonfonulo Teatru de varietăți „Casino“. Tu fiecare seară teatru pentru familii, ui Culdbub trupa nouă—Circul Silol: Teatru de varietăți, cinematograf și lupte internaționale. —Sala Edison : Reprezentație a teatrului parizian Les Capucines. —Sala Frascatti: In fiecare zi cîte 4 reprezentații date de Cinemato Biograf.—Teatrul Boulevard: Reprezentații date de teatrul Bio. MEMERTO Autorități. — Toate autoritățile sunt deschise. Palatul Ateneului.—Expozițiunea de pictură a d-șoarei Cecilia Cuțescu Kunzer. Judiciare. — Instanțele judecătorești deschise. Expoziții.—Intre 10—12 și 3—5, în localul sec. de cultură macedo-romînâ, expoziția de pictură a d-lui Teohari Ghici. — In sala de depeșî a ziarului „Adevărul“ expoziția de pictură a d-nei Raicoviceanu-Fulmen. Culturale.— La 2 d. a. ședință publică a Academiei romîne. Va vorbi d. Gr. Tocilescu, Campioanele feminismului în Anglia O telegramă sosită era din Londra anunță că în Camera Comunelor s-a depus un proiect de lege pentru acordarea dreptului electoral femeilor. Ilustrația de mai sus reprezintă cinci din luptătoarele cari au organizat în Anglia, partidul femenin, a cărui activitate, se apropie de succesul desăvîrșit. Sus: In strigă d-na Chirisiabel Faukhurst; în dreapta d-na Drumond; jos, în stînga d-na Faukhurste, conducătoarea partidului, în dreapta d-na Bespara, iar la mijloc, d-na Wolstenholme Elmy, care luptă de 40 de ani pentru dreptul electoral al femeilor. Incidentul dela congresul agrarienilor Continuăm să ne ocupăm de congresul agrarianilor, pentru a vorbi de incidentul provocat de conferința d-lui C. Alimănișteanu. D-sa vorbind despre rolul marilor proprietari față de țărani, a acuzat pe marii proprietari că n’au făcut nimic pentru îndreptarea stărei rele în care zac țăranii, apoi a emis principiul ca marii proprietari să întrebuințeze pentru dînșie numai terenurile de venitul cărora au nevoe spre a se hrăni, iar restul de terenuri să constitue bunul țăranilor cari muncesc pentru proprietari. Aceste idei au provocat senzație în congres, căci fără îndoială că marilor proprietari nu le-a convenit să li se spue asemenea cruzimi. După conferință, d. P. S. Aurelian, fost prim-ministru și mare agricultor, a întrebat biroul congresului pentru ce a admis ca d. Alimănișteanu să țină o asemenea conferință. Mulți credeau chiar că d. Alimănișteanu a surprins pe membrii Societății Agrare cu discursul său, necomunicîndu-le mai înainte despre ce are să vorbească. Adevărul e însă că d. Alimănișteanu și-a făcut datoria și a citit conferința sa în comitetul societăței DIN ALE JUSTIȚIEI Mersi ni Hrîsou Soim malta Curte de Casație S. II prin decizia 193/906, în procesul Albert Ch. Lieber cu comunitatea izraelită din Galați și A. Krauss, a stabilit următoarea interesantă jurisprudență : Din momentul ce o comunitate Izralită a fost autorizată printr’un Hrisov Domnesc să încaseze oarecari dări de îs, membri ce compun comunitatea în in folosul unui spital al lor, de aci rezultă că Domnul, care la acea epocă exercita puterea publică, a recunoscut implicit acelei comunități ființa ei ca persoană juridică, și prin urmare, o asemenea comunitate este în drept să cumpere la licitație publică un imobil ce urmărise. * Iată și decizia Curței de Casație i Curtea, ascultînd pe d-1 avocat Z. Filoti în dezvoltarea motivului de casare, și pe d-1 avocat M. C. Orleanu In combateri. Deliberînd, asupra motivului de casare : „Tribunalul primind pe d. Gottesman, ca în numele comunităței izraelite din Galați, să concureze la licitație publică și să cumpere în numele Comunitate! imobilul meu violează principiul de drept public că nici o grupare de indivizi uniți pentru o operă colectivă și de interes public nu pot să aibă ca colectivitate drepturi și datorii decât atunci cind este recunoscută ca per-Agrare, iar acel comitet, care a organizat congresul a lăsat libertatea de idei d-lui Alimănișteanu. Astfel cele spuse de acest conferențiar au fost spuse pe socoteala sa și a fost îngăduit să vorbească astfel în congresul marilor proprietari, pentru a da loc la discuții, pentru a servi drept stimulent acelora dintre proprietari cari se mulțumesc să trăiască după cum au apucat de la strămoși, rămînînd indiferenți la cerințele vieței economice de azi. Deși ne îndoim că observațiile d-lui Alimănișteanu vor avea vreun rezultat în sensul dorit de d-sa, totuși găsim că bine a făcut de a vorbit astfel cum a vorbit. Și e bine că s’a găsit chiar un mare proprietar care să spue acelora dintre colegii săi, cari nu voesc să țină seamă de nevoile țăranilor, că a sosit timpul să se schimbe relațiile din trecut dintre muncă și capital. Căci d. Alimănișteanu e unul dintre cei mai mari proprietari agricoli și presupunem că d-sa a început să pue în aplicare la d-sa, principiile ce le propagă altora. Exemplul ce l’ar da pe această cale ar dovedi că am început să avem și oameni de fapte, nu numai de idei, soană civilă de către legiuitor, și nu adevăr, Comunitatea izraelită din Galați n’a fost prin nici un act recunoscută ca persoană morală“. Avînd în vedere ordonanța de adjudecare supusă recursului din care se constată că imobilul în cestiune s’a adjudecat asupra comunității izraelite din Galați, prin vice-prezidentul ei B. Gottesman . Avînd în vedere că Comunitatea izraelită din Galați a prezentat hrisovul domnesc cu No. 4421 din 23 Februarie 1846 prin care ea a fost autorizată să perceapă în folosul spitalului izraelit care cari dări de la membrii cari o compun . Considerînd că din acest hrisov rezultă că Domnul care la acea epocă exercita puterea publică, a recunoscut implicit acestei comunități ființa ei ca persoană juridică prin faptul că a autorziat-o să încaseze dări pentru spital. Că din momentul ce comunitatea izraelită a fost recunoscută ca persoană juridică ea avea dreptul să cumpere la licitațiune imobilul ce urmărise și care face obiectul procesului, astfel că rămîne fără interes în cauză a se mai examina cestiunea dacă această comunitate sub imperiul Codului Calimach putea să fie constituită ca persoană juridică chiar și fără un hrisov domnesc . Că dar motivul de casare este neîntemeiat . Pentru aceste motive, Curtea, respinge, etc. Just. DIN LARGUL LUMEI Lupta politică la New York Președintele Roosevelt a intervenit în violenta luptă angajată de cîteva luni pentru postul de guvernor al New Yorkului, între candidatul republican d. Hughes și candidatul democrat d. Hearst. Președintele a luat în rîs cinizmul acestuia din urmă, mijloacele de corupțiune, la care a recurs și lipsa lui de scrupule. Alegerea a avut loc azi. Se crede că în urma intervențiunei d-lui Roosevelt, d. Hears va fi bătut. Surprizele unui bal mascat o adevărată supriză de bal mascat, povestește „Petit Bleu“. Miss Ette Carson, fica mai mare a unui bogat comerciant din Grenton, statul New York, a dat ia saloanele sale un mare bal mascat la care a participat tot orașul și la care trebuiau să se decearnă premii pentru travestirile cele mai reușite. Saloanele erau pline de invitați în costume de toate nuanțele și de toate formele, cînd ferestrele balconului se deschiseră și intrară succesiv patru oameni cari l’au escaldat și cari erau deghizați ca bandiți, cu cuțite, pistoale și chei false în mînă. Erau foarte bine în costumele lor și intrarea prin escaladare a produs o veselie generală, toți invitații aplaudară neîncetat și le decernară din’ainte premiul înti. Mergînd în spre bandiți și strîngîndu-le mîna, miss Carson, văzu că unul din ei, îi întinse un sac deschis. — E drept, spuse ea, voiți să vă jucați în toată regula rolul vostru de bandiți; vă trebue bijuteriile mele. Și tînăra femee desfăcîndu-șî dela gît o broșie și scoțîndu-și trei inele din deget le aruncă în sacul bandiților. Ceilalți invitați, gustînd din aceeași plăcere, făcură la fel și aruncară ceasornicele lor brățările și celelalte bijuterii în sacul bandiților cari rîzînd adunați toate argintăriile și pietrele prețioase. După C6 adunară îndeajuns, rugară pe asistenți să-î aștepte puțin fiindcă vor să fure și din pimniță. Dar au fost așteptați degeaba. Ei n’au mai venit. Erau bandiți adevărați și cu costumul lor de a se prezenta ca vizitatori mascați la bal mascat, au furat bijuterii în valoare de 60.000 de franci. SMK Stilestal Construcția teatrului național bulgar Sofia, 24 Octombrie. — Teatrul național bulgar, a cărui construcțiune durează de 2 ani, este aproape terminat. Pentru el s’a cheltuit un milion și jumătate; cu 70.000 de lei s’au cumpărat numai costume, 80.000 de lei costă decorațiunile. Guvernul a publicat un concurs pentru elaborarea unei opere de deschidere a teatrului. Principele va subvenționa teatrul cu suma de 30.000 lei anual, iar guvernul a prevăzut în bugetul ministrului de instrucțiune publică suma de 300.000 lei alocată teatrului. Relațiunile bulgare grece Sofia, 24 Octombrie.—Face mare senzație știrea răspîndită de un ziar oficios că Grecia persistă în cererea sa de a le plăti îndemnizări grecilor ce au suferit materialmente cu ocaziunea revoltei poporului bulgar. Se afirmă că ministrul Greciei din localitate, va pleca în Grecia, aceasta ca răspuns ostentativ la adresa guvernului princiar. Presa invită guvernul să nu dea nimic grecilor, deoarece mișcările antigrecești nu sînt datorite decît tot lor. Pentru Grecia cel mai nimerit lucru ar fi să nu caute ruperea relațiunilor cu principatul deoarece nu va avea nimic de ciștigat de pe urma unui atare act. Expatrierea grecilor din Bulgaria Varna, 24 Octombrie.—Ni se comunică din Varna că emigrarea grecilor din satele din împrejurimi continuă. întrebați de cauza acestei mișcări ei spun că au formale promisiuni că în Tesalia, patriarhia le-a cedat terenul necesar pentru construirea unui nou „Anhialo“. In afară de aceasta, fiecărei persoane se va da cîte 60 bani pe zi pînă la găsirea unei ocupațiuni. Patriarhia a dat ordine tuturor agenților ei ca să facă noilor sosiți o primire foarte simpatică. O bancă greacă avansează cite 50 lire ori și cărei familii grecești, care pleacă în Grecia , aceasta pe termen de 10 ani și fără dobîndă. Apoi se așteaptă ca, deschizîndu-se Corpurile legiuitoare, să se voteze credite speciale pentru emigranți. Astăzi „ Viața literară“ 5 No. 44 sub conducerea dlor G. Coșbuc și Ion Gorun, cu următorul bogat și interesant sumar : Plecarea d-lui Iorga de la „Sămănătorul“, de 11. Chendi; Furtună (poezie), da M. Codreanu; „Al treilea“, de Vasile Pop; Contemplare (poezie), de Dimitrie Nanu; Capul de mort (continuare), de Gh. Silvan ; Piramida (poezie), de Andrei Naum; Cronica muzicală, de B. Lăutarul; De prea de mult, de V. Demetrius; Polemica măruntă, de Al. Cazaban; Informațiuni literare și artistice.— Bibliografie. — 1O bani în toată țara — Generalul Pavlow în urma atentatului Petersburg, 26 Octombrie. — De cînd cu atentatul îndreptat în contra vieței sale, generalul Pavlov trăește cu totul retras și nu-și părăsește de loc locuința. El nu se mai duce de obicei la ministrul de războiu pentru a conferi cu dînsul, ci ministrul îl vizitează zilnic. In fiecare zi generalul face plimbări în curtea palatului sau, supravegheat fiind de aproape. lui ministrului Romîniei la Paris împușcat din imprudență Paris, 20 Octombrie.—Fiul d-lui Gr. Ghica, ministrul României la Paris, aflindu-se în grădina Luxemburg și arătând mecanismul unui revolver, unui amic al său, din intimplare arma luă foc și glonțul a atins plămânul sting al fiului d-lui Ghica. Rănitul a fost transportat in stare gravă la spital. Măsuri în vederea alegerilor pentru Dumă Berlin, 26 Octombrie. — Din Petersburg se comunică: Se zvonește că ajutorul lui Stolypin, Riehanowski, care a fost însărcinat cu conducerea alegerilor, se ocupă acum cu stabilirea presupușilor candidați pentru Dumă. Acei candidați care nu sunt agreați vor fi înlăturați prin acțiuni judecătorești sau pe cale administrativă. Pentru a se înlesni aceasta se va trece prin Senat o nouă modificare a legei electorale, după care se vor considera ilegibilî nu numai acei cari au apărut în fața tribunalului, ci și acei dați judecătei pe cale administrativă. Toate aceste măsuri se fac pentru ca Duma să nu fie dizolvată peste 2—3 luni, — spune motivarea oficială. De faptil însă, aceste măsuri sunt în legătură cu oarecare planuri de legătură in împrumut. Prințul Joachim trimis în A-Berlin, 26 Octombrie.— „Lokal— Anzeiger“, publică știrea că prințul Albrecht Joachim, al cărui nume a fost în ultimile zile des repetat în legătura cu un roman de dragăgoste,a fost plasat la trupele colo= frica Ultima ora telegrafiei Prin Fill SPE0IIL de!a corespondenții noștri LOHRl, PARIS, BERUH, TIEIi și BI1APESTI Evenimentele din Rusia Eliberarea ușor deținuți Bostoc, 26 Octombrie. — cu ocazianea aniversare! zilei de 30 Octombrie st. V. guvernatorul general a ordonat punerea în libertate a 39 de arestați. Incendiile dintr’un oraș rusesc Mecaterinnenburg, 26 Octombrie.— Opt incendii au avut loc în ultimele două zile, al căror autori sunt necunoscuți. Lucăurări între lucrători Lodz, 26 Octombrie. —O ciocnire a avut loc intre lucrători astăzi la Dombrowca, în care au fost morți și răniți. La Lodz au avut loc deasemenea încăerări ; doi lucrători și un viitor de registre au fost răniți. Furt însemnat Moscova, 26 Octombrie.—Noaptea trecută cine persoane au pătruns în casa proprietarului Wolkow, răpind bani și obiecte de valoare; hoții au legat pe Wolkow și au plecat cu dînsul în trăsura lui. Jandarmeria cercetează. Nouă înscrieri în partidul renovare! Petersburg, 26 Octombrie. — Dimitrie Lipov a părăsit partidul numit „30 Octombrie“ și împreună cu principele Eugeniu Trubetzkoi au intrat în partidul „Renovării pacinice. Luptă între lucrătorii puftem Posen. 26 Octombrie. — Intr’un sat din vecinătate 30 lucrători galițieni au comis un furt în urma căruia s’a iscat între ei o adevărată luptă. Doi dintre lucrători au fost uciși, mai mulți răniți. Poliția a operat numeroase arestări. Deținut politic eliberat Varșovia, 26 Octombrie.— In închisoarea din Wola 8 revoluționari au reușit să elibereze un deținut politic. Membrii consiliului din Odessa dați judecatei Odessa, 26 Octombrie.— Un judecător căruia i se încredințează cercetările în afaceri intime a fost autorizat de către guvern să cheme în judecată pe toți membrii consiliului din Odessa cari au participat la revoluția din toamna trecută male africane de Sud-Vest. Peste cîteva zile prințul va pleca spre noua sa stațiune. Toată chestiunea face impresia că prințul a fost pedepsit prin deplasare. Nu este exclusă însă posibilitatea că chiar prințul Joachim să fi cerut împăratului să fie trimis acolo. Vizita împăratului Wilhelm la prințul Eralenburg Berlin, 26 octombrie.Mare senzație produce știrea că împăratul Wilhelm a fost era la Liebenberg, ca să viziteze pe prințul Eulenburg. Această vizită a fost anunțată, apoi revocată, pînă cînd în sfirșit era s’a făcut. Ziarul „Vossischm Zeitung“ scrie, că împăratul a făcut în grele timpuri vizită familiei Eulenburg și vizitei sale de acuma i se atribue în tot cazul o importanță politică. Norocul familiei Eulenburg este cunoscut, și nu este exclus, ca și prințul Filip Eulenburg să aibă rol în actuală criză politică. S’a întîmplat odată în Liebenberg că i s’a citit împăratului Wilhelm un articol din „Kölnische Zeitung“, a cărui urmare a fost căderea lui Caprivi. Nu se știe încă, dacă chestia lui Podbielsky se va rezolva acuma. Un filantrop original Londra, 26 Octombrie. — Intr’un hotel elegant de aci atrage o deosebită atenție purtarea extrem de filantropică a unui milionar anume Jaffe, care a ajuns binecuvîntarea săracilor din localitate. Tot ce cumpără curiosul milionar plătește cu bancnote de 5 pfunzi (125 lei), pînă și ziarele ce le cumpără de la vînzători, și florile ce le poartă la butonieră. Săracilor ce ies în cale le dă cîte 5 pfunzi, refuză însă pe toți acei cari cerșesc. Schimbarea guvernului în Bulgaria Sofia, 26 Octombrie.—Presa locală comentând schimbarea bruscă a guvernului spune că un asemenea fapt nu s’a întîmplat încă pînă in prezent în țară. In tot cazul prin felul cum și-a dat demisiunea Radu Petrol, s’a arătat că este numai o schimbare de persoane nu și de evenimente. In intervierul acordat unui ziarist, fostul președinte al consiliului spune că se retrage din motive pur personale și că toate zvonurile contrarii sunt false. M ministru de externe bulgar Sofia, 26 Octombrie. — Ministrul de externe, D. Stancev, este originar din Șiștov. Educația și-a făcut o în Viena în institutul „Teresianum“ alături de principele Ferdinand. El are vîrsta de 42 ani. La venirea principelui în Bulgaria, dr. Stancev a fost numit secretarul particular al prințului. La 1895 a fost însărcinat ca agent al Bulgariei în București, unde n’a stat decît cîteva luni, fiind permutat la Viena și de aici la Petersburg. Astăzi este adus de acolo ca consilier al tronului. Intrigile împotriva lui Billow Berlin, 26 Octombrie.— Descoperirile, cari se fac cu privire la intrigile în contra cancelarului Billow, sunt senzaționale. Aceste intrigi au fost înscenate de către fostul ambasador german prințul Eulenburg și de către fiul fostului ministru de război și contele Boom. Partidul acestora voește să obțină, ca Boom să fie numit în locul actualului cancelar. Contele Boom , de 70 ani, a fost deputat conservator, dar n’a avut niciodată rol politic. Candidarea sa la postul de cancelar al imperiului însă este foarte problematică, din cauza vîrstei sale înaintate și a debilității sale corporale. Berlin, 26 Octombrie. — Ziarul „Tageblat“ află că împăratul Wilhelm va lăsa prințului Bülow numai postul de cancelar imperial și va numi un alt bărbat de stat ca ministru al externelor. Ziarul comunică chiar că împăratul a tratat chestia numirei unui vice-cancelar, fără a lua însă vreo hotărîre. Retragerea lui Pod Melski Berlin, 26 octombrie.—Din sursă semioficială se anunță că împăratul a ridicat pe Podbielskci din locul dă, după propria sa cerere. Cauzei demisiunei lui Ostrof Sofia, 26 Octombrie.— Asupra adevăratelor cauze a demisiunei ministrului Petrof, „Vecenia Poșta“ spune că ex-ministrul președite perduse încrederea principelui în urma mișcărilor antigrecești din Bulgaria. O măsură a ministrului de marină rus Kronstadt, 26 Octombrie. — „Agenția Vesnik“ zice că ministrul marinei a dat ordin să se vopsească în culoare cenușie toate vasele de războiu și toate vasele pentru școli. Nașterea unui principe Darmstadt, 26 Octombrie.—Marea ducesă a dat naștere unui principe. Prînz oferit de țar în onoarea lui Aerenthal Petersburg, 26 Octombrie. — Țarul va oferi mîine un prînz de adio la Țarkojeselo în onoarea baronului Aerenthal, numit ministru al afacerilor străine al monarhiei austro-ungare. Radicalii și d. Clemenceau Paris, 26 Octom.— Reprezentanții grupurilor radicale se vor explica cu d. Clemenceau și Briand asupra momentului aplicațiunea legei separațiunei și asupra acordului de stabilit între ministrul de finance și comisiunea financiară. Descoperirea unei tipografii secrete Lodz, 26 Octombrie.»Cu prilejul unei perchizițiuni făcută la casa unui cismar numit Lesninski s’a găsit o tipografie secretă și o mare cantitate de documente. Cismarul a fost arestat și locuința lui închisă. Certurile și încăerările dintre lucrători au continuat și ere. Au fost mai mulți lucrători răniți. itaearea poștei din Missiflis, 26 Octombrie.—20 de bandiți armați cu puști au atacat poșta care cuprindea un transport de 42 mii de ruble și era însoțită de 4 soldați. Bandiții au tras asupra factorului poștal, dar soldații au isbutit să salveze bani fără ca nici unul dintre ei să fi fost rănit. Agresorii au fugit lăsînd în urma lor o bombă. Mare ffurtună în Japonia Vladivostok, 26 Octombrie.O mare furtună a bîntuit pe coastele Japoniei. Numeroși pescari japonezi s’au înecat lângă insula Neshima. Un protest al Vaticanului Madrid, 26 Octombrie. — Nunțiul a remis protestarea Vaticanului contra circularei privitoare la căsătoria civilă. Din Camera austriacst Discuția asupra reformei electorale Viena, 26 Octombrie. Camera deputaților a continuat discuțiunea asupra reformei electorale fără nici un incident. Primul-ministru a considerat de bun auspiciu pentru această reformă faptul că compromisul între naționalități exprima ferma convingere ca clasele populațiunea vor ști să aprecieze exigențele statului și ca noua Cambra a deputaților va reprezenta concentrarea forțelor poporului capabile să perfecționeze marele sarcini ale parlamentului, pentru ca monarhia să rămînă aliată și stimată și o puternică garanție de pace. Ministrul președinte conchide făcînd un apel la întreaga Cameră pentru a coopera la perfecționarea reformei electorale care va întări femeile statului și va forma nouă legături între popor și dinastie. Groaznic fise îndift 5090 de case distruse Canton, 26 Octombrie.—Un puternic incendiu a izbucnit distrugînd 5000 case. Pînă acum colonia europeană era amenințată dar acum este afară de pericol. Nici o victimă nu se semnalează. Inundarea unor mine de cărbuni Cortellano, 26 Octombrie. Ploi torențiale au produs inundații care au pătruns în minele de cărbuni din mai multe localități. Din Camera UngAră, — o senzațională mărturisire — Budapesta, 26 Octombrie.— Deputatul Frantz Pildner a răspuns lui Zimonyi Semadan care îl acuzase că a fost mituit din partea fraților Öredei, că de fapt i s’au oferit 10 mii de coroane, dacă el va vota pentru oferta lor la vînzarea pădurilor „Universității săsești... El însă a respins această ofertă. După aceasta s’a primit legea industrială. Camera a dezbătut apoi asupra navigației libere. Despre „Asociația drapelului alb“ Bilogorod, 26.Noembrie.— „ Agenția Westine“ zice că Asociațiunea drapelului alb care se făcuse la Nojni Novgorod,nu avea decît un caracter trecător. Ia chestia tunurilor sârbești Belgrad, 26 Octombrie.Tratatul preliminar privitor la furnitura tunurilor cu tragere repede pentru armata sârbească a fost încheiat era între guvernul sîrbesc și representantul uzinelor Schneider. Ministrul de finanțe va pleca la Paris pentru a negocia contractarea unui împrumut pentru căile ferate. Discursul Tronului din Muntenegru Distinge, 26 Octombrie.— Discursul Tronului rostit la deschiderea parlamentului declară că prințul este totdeauna însuflețit de dorința de a garanta prin constituțiune libertățile civile personificate în ele. El va fi apărătorul acestor libertăți pînă la ultimul moment. Discursul relevează munca satisfăcătoare a guvernului actual și declară că relațiunile tradiționale ruso-muntenegrene sunt din cele mai amicale și relovează buna prietenie a vecinătății cu Austro-Ungaria și stabilitatea relațiunilor dintre împăratul Wilhelm și țarul Nicolae, accentuiază relațiunile cordiale cu celelalte state balcanice, menționează conflictele turco-muntenegrene și adaugă că ele au fost totdeauna rezolvate în mod onorabil pentru Muntenegru. Discursul Tronului termină zicînd că prințul va veghea la apărarea intereselor coreligionarilor de dincolo de fruntarie. Din Camera franceză — Discursul ministrului muncii — Paris, 26 Octombrie.—Camera ai discutat creditele pentru noul minister al muncei. Ministrul Viviania declarat că acest minister a fost constituit pentru a face mai epicerentă legislațiunea lucrătoare. Ministrul va lucra ca un socialist care va cuceri încrederea lucrătorilor, prin fapte. Datoria sa este să afli nevoile muncitorilor și să le aperei libertatea. Ministrul făgăduește că va întinde capacitatea sindicală, to— tuși lucrătorii trebue să știe cămanciparea lor va proveni dela sforțarea constantă, iar nu dela catastjtrofă. Ministrul va pleda înaintea Senatului cauza lucrătorilor cerând ziua de lucru de zece ore. Totuși dreptul colectiv nu trebue să dizolve dreptul individual. Discursul ministrului a fost mult aplaudat, cu deosebire de d. Clemenceau. Camera a decis afișarea discursului ministrului prin 368 voturi contra 162. Creditul cerut a fost adoptat prin 512 voturi conttra 20. Știri judiciare Firme.—La tribunalul llhov s-au înscris firmele : Stamate Eftimie Goți, băuturi și coloniaie, sos. Colentina 95. Alexandru N. Popescu, blănărie, „Blănăria persiană“, str. Sfinților 50. Stana Radu Dinică, băuturi spirtoase și coloniale, com. Cornetu din Vale. Alexandru Antoniu, antrepriza teatrului Bulevard (Eforia) și a bufetului de consumațiune și băuturi spirtoase. Bulevardul Elisabeta 5. Stancu Petre, băuturi spirtoase cu amănuntul, com. Drăgoești. Niculina I. Cosum, băuturi spirtoase, calea Rahovei 311. Idem la tribunalul Argeș (Pitești): G. Stoicescu, băuturi spirt, și alte mărunțișuri com. Corbuneni-Iași. I. G. Băluță, băuturi spirtoase, com. Măluteni-Bădiceni, Stan Georgescu, băcănie și băuturi spirt., com. Băiculești. ȘTIRILENOFTEI De către un corespondent ocazional ni se comunică că la Iași lucrătorii din patru mari brutării locale, s’au pus în grevă întrunirea patronilor bărbieri. — Aseară la orele 9 s’au întrunit la „Bursa Muncel" patronii bărbieri spre a protesta împotriva lucrătorilor bărbieri, cari după cum spun el, lucrează pa toate căile contra intereselor patronilor. S’a criticat faptul că în comitetul corporației s’au ales numai lucrători nași patroni, și s’a decis să se ceară dizolvarea acestui comitet, întrunirea s’a terminat la orele 12 și un sfert. Otrăvită din greșeală. — Femeea Maria I. Niculescu, spălătoreasă, domiciliată în str. Lînăriei No. 9 a băut aseară din greșală o cantitate ca de 250 grame spirt denaturat, crezind ca o rachiu. Ea a fost transportată într-o stare gravă la spitalul Brîncovenesc. Circ. 31 anchetează: Reuniunea romina din Brașov, și Capitală.—Aseară cu trenul de Predeal la orele 9 jum. a sosit în Capitală spre a vizita Expoziția, „Reuniunea romina de cînt și gimnastică“, din Brașov. Excursioniștii sînt în număr de 160 și au venit sub conducerea preotului Softu din Brașov. Au fost întîmpinați la gară dîn partea primăriei de către d. Bacaloglu, consilier comunal și alte persoane oficiale, cari le-au urat bună venire. A răspuns părintele Softu, mulțumind pentru călduroasa primire ce di făcut. Oaspeții sunt găzduiți la hotelușjig^j Frascati, Highe-Life și *