Dimineaţa, aprilie 1907 (Anul 4, nr. 1127-1153)

1907-04-01 / nr. 1127

Duminică 1 .Aprilie 1907 ASTAZI: 31 Mărise (13­­ Aprilie) 1907 Ordin de zi către armată : CALENDAR: O r­todox: Sf. Ipatie.fi'.Vateric : Susariful soarelui fi.i. m.~Apusul soarelui'ti.W'm'.’’ " Mara alm­­. .D.c­e îȘi dup fi.sam azâ ploae, lapoyițS sau­ ninsoare continuă mal in toată țara, iar viatul sa mai liniștit. In multe părți in­ cursul nopții ninsoarea a albit pămintul iar pînă dimi­neața s­a topit. Cantități mai mari tic apa s’nu iuregi tindea! ele au­ trecut de 1O.im­p.., jgju^gînd lat"­ mm și 35 min. ’ " câturi sau a târei, temperatura a variat între plus si gradfe zitta 4a Caracal și—3 grade noaptea la Sinaia.­Baror detrait aproape staționar. , Ț. TIMPUL isistrat ín Muntenia unde mai preia­. ««. ,0—­ la CălimaneștirS2 la­ Baia-de-Arama la R-Vjocea. In restul tarei a plouat amai puțin,­ in Moldova de sus numai pi­­. fulgi de zăpadă Timpul este foarte rece, noaptea puțin iagbet în mare parte Teatrul fiam­a! SigtEft: Cîrciu Sidoîi:­­Reprezenta țiurii de cinematograf; in ben. d-lui Morceanu.. IBer.%m­ia­ S»aperială: (str. Cimpineanu). Teatru de varietăți pentru fim­ili. .Debutul trupei de negri americani, a d-lui S. Aurelian, comic român, Henri Poil, comic francez și altor artiști. Intrarea liberă.—Teatrîi prolevan­d. In fiecare seară teatru de marionete și cinematograf.—Teatrul Liric s' Opereta germană de la Teater an der­ Wien cîntă­­,,Die Dustige Wittore“, operetă în 3 acte ,B­­iserstrta Gain, brian« în fiecare seară concert Ciolac ■" :_ teems -*­**"?*»1 deverul_.„ . . _ , pictură „Tinerimea artistică cilri.lej­«a stagiunei. S­­suri de V. Alexandri. va juca „Ovidiu“, dramă in 5 acte In ver­nora­ții*orisi».n- — Toate _autoritățile sunt desch­isu. — Jadisiar«. —Tnst­an­­ulltti țele judecătorești deschise.­­ Expoziții'."— In"sala de depeși a ziarului „A­­ul“ expoziția de­ pictură a d-nei Ilaieovicearnu-Fulmen. — La Ateneu expoziția "di ■ă ..Tinerimea artistică". II.‘Ca Alim&nestiarui­ Prefectul județului Ilfov ■ ■ : . . . : ( Societatea Agrara și politica i. , -1 -----------—- ' , — Interview eu d. Sava Șomăsieseu — ■■■■'• '■ " ■ - . v ! li. C­ocietatea Agrara nu face politică. — Declarația d­lui Carp. — Obe­stia despăgubirilor. — Demisiile din societate.—­ Păreri asupra reformelor ce se impun. . a fost ales Se cînd d. Petre Carp președinta al Societăței Agrare, se adnc învinurî acestei societăți cu a început să facă politică. Spre a ști,ce zic­epu­, ducătorii Societîțiliî Agrare in această privință, m’am adresat, d-luî Sava Șo­­mănescu­, președintele de eri și vice­președintele de acum al acestei societăți. D­’sa 'tara' dat următoarel» lămuriri:­i_ Xia acuzația ce sa aduce societăței noastre căȚa'cb politică era să răspund că rin feed nici un fel de politică de partid, ca dovadă "că in comitetul eî suib­ dâmbul "cari aparțin tuturor parti­delor. Toi vedea­­ acolo numai de inte­resele noastre ca agricultori și nu voim să știm­ de politică. ga spune că d. Carp ne îndeamnă să facem, politici. Nu ne poate da d. Carp pțț.Asemene» îndemn, căci d-sa a de­clarat în discursul ținut, cînd a fost ales președinte, că mi­ se va ocupa de poli­tică, ei da interesele­ marilor și micilor proprietari.* De altfel, statutele Societății Agrare,­ cari formează legea ei «rela care nici un membru nu sa poate abate, spun clar că acolo nu sa face politică, ci­ se caută numai de interesele marilor proprietari. sfyț .am să­ propun în adunarea gene­rală ,ce se va ține în Aprilie, cred, să se­ modifice statutele în sensul ca So­cietatea să îngrijasca și de interesele unicei proprietăți, iar arendașii să fie primiți ca membri­­ auxiliari, numai cu­ vot consultativ. Voia înscrie în Societate își­­ pe micii proprietari, cari sunt țărani. __Veți ține vreo întrunire publică, spre a­ agita ideile ce vă conduc la So­cietatea‘­Agrară ? ~ Dacă nevoia o va cere, vom țină o asemenea într­unire. ■.— Ce ziceți asupra despăgubirilor ? _.Părerea mea o ape­la, exprimată,și în moțiunea de la Societatea Agrară. De altfel și guvernul e de părere să acor­de despăgubiri. Ar fi de dorit însă, ca, în acordarea, despăgubirilor guvernul să nu țină seama de culoarea politică, a celor ce urmează să fie despăgubiți. — Se va resimți Societatea Agrară de măsura luată de guvern, de a de­misiona din ea toți membrii cari fac parte și din partidul liberal ? ț — Trebue să-ți suna , ca Societatea Agrară are peste 700 membri, dintra cari foarte mulți nu fac nici un fel de politici. Pe de altă parte, acum după răscoala, s’au înscris în societate a­proape SOO membri noui. Admițînd că se vor retrage toți acei cari f­e poli­tică liberală, cari de altfel nu sunt toc­­mai mulți, societatea nu se va resimți. * — Ce măsuri credeți că se impun pentru a, se restabili pe deplin pacea între țărani, proprietari și arendași .? —- în această privință­ în părerile mele personale ce le-am manifestat prin­tr’un memoriu și cari sînt cele următoare : .. .. 1. Să se anuleze contractele de aren­dare sau vîn­zari făcute ,de evrei, contra legilor cari opresc pa evrei de a se sta­bili la sate și a lua în arendă moșii și cîrciumi. II. Proprietățile statului și ■ instituțiilor publice, precum și ale societăților­ de asi­gurare și ale diferitelor­ bănci,să se îm­partă în loturi de 12­7-24 pogoane și să se arendeze sau­ să se vîndă la țărani. 3. Să se desființeze legea tocmelilor a­­gricole și să se admită principiul părtăși­­ilor, al meteiajului, ca în Franța. 4. Abaterile să fie­ pedepsite cu rigorile legei contra camerei. 5. Să­­ se introducă monopolul circiume­lor și să se limiteze numărul lor la sate. 6. Instrucțiu­nea să se dezvolte pe te­renul industriilor mici și agricole. 7. Datoriile rezultate din învielile agri­cole să fie prescrise după un timp scurt și dobînd­a la­ acele datorii,, să fie inter­zisă, .1 ii . 8. învoelile să se legalizeze de judecă­torii de ocol, cari le vor controla, spre a fi conform legei, iar lămurirea conturilor să se facă sub controlul,inspectorilor co­munali și aprobarea cu drept de apel la judecătorie. Durata învoelilor să fie mi­nimum de trei ani. Inspectorii comunali să controleze și măsurătorile locurilor ce se dau țăranilor în exploatare. u. 9. ^Judecătoriile comunale să examineze calitatea părților de cumpărători­ sau a­­r­endași, cu ocazia legalizărea învoelitor. 10. Statul, județele,­­comuna, institu­țiile publice și private,, cum și proprieta­rii ca arendează, să fie obligați a preve­dea în contractele de arendare condițiu­­nile și învoeiile ce au­ cu locuitorii de pe moșie. 11. Inch­irierea imașurilor­ sau pășune­lor să se facă după o normă stabilită de lege, avind ca bază evaluările terenurilor cultivate prin părtășie. , la. Statul să aibă , grije de creșterea vitelor, ,cu ocazia,, încheerea convenției comerciale cu’ Austro-Ungaria. * , Acestea sunt părerile d-lui Șomănescu și lămuririle ce i le-am cerut cu privire la Societatea Agrară.­C. Bem. „Monitorul Oficial“ de azi publi­că următorul ordin de zi către ar­mată, cu data de 29 Martie : Ostași, „Evenimente grave s’au dezlănțuit „asupra noastră,zguduind instituțiile „statului prin in temeliile sale și „punînd în primejdie nimica a ju­i mutate de veac. „In aceste grele împrejurări ar­omata a fost chemată să restabileas­­­că liniștea tulburată. Fără șovăire „ea și-a îndeplinit datoria și în „toate unghiurile țării, ostașii au „răspuns grabnic la apel. In cinci „sile oștirea a djuris In­ numărul de “140.000 oameni. ” . „Mobilizarea repede și dislocarea „trupelor cu ordine și fără întîr­­­ziere sînt o puternică chezășie, că „armata va fi îr­­totdeauna în stare „a face față oricărei primejdii ce „ar amenința statul. „Țara datorește oștirii și atitudi­­­nei ei hotărite,­ că o mare nenoro­cire a fost înlăturata și ordinea In „scurtă vreme restabilită. „Ați avut o datorie dureroasă, de „îndeplinit, dar unde este omor, foc ,,și jaf, trebuesc ocrotite cu orice „preț averea cetățenilor și,buna rîn­­­duială. „Vă mulțumesc cu inima caldă și „privesc cu dragoste și nemărginită „încredere spre scumpa­rea armată, „care s’a arătat la înălțimea che­m­ării sale orișicînd­ o primejdie a „amenințat ființa [UNK] scumpei Noastre ,,țărîn. Bat în București, la 29 Martie 1907. CAROX. rubrica juiciară Ajutorii de grefierii ca apărători la judecători. Un proces foarte interesant s’a pre­zentat era înaintea secțiune­­a III-a a Curței de apel. Consiliul de disciplină al baroului de Argeș, a dispus ștergerea din tabloul apărătorilor a d-lu­ >C. Dan, fost ajutor­de grefier, pe motiv că prin noua lege de organizare a corpului de avocați nu se dă dreptul­­ decit grefierilor nu și a­­jutorilor de grefier. In contra acestei hotărîri a consiliului de disciplină, d. C. Dan, a făcut apel la secția III a a Curței de apel din Bu­curești. ■­­ . ! .'i Curtea in primul rind, n’a admis dreptul consiliului de disciplină a ba­roului de Argeș de a sta în instanță în al doilea rind, in urma pledoariei d-lui Jean Th. Morescu, a admis apelul fă­cut de d. Dan. Hotărînd astfel că și a­­jutorii de grefier cari pînă la promul­garea legei a­ fost regulat înscriși vor putea să fie apărători la judecătoriile de pșice. Diverse.­Se știe că Marin Constan­­tinescu șeful gărei din Streji­ștî, care a oprit­ trenul cu rezerviștii și i-a îndem­nat să nu tragă în țărani a fost ares­tat. După ce s-au făcut primele cerce­tări, în urma cerere! Isu­ a fost trimis în parchetal de’Vîlcea. , ‘ .­­i*. í ■' . . Eri a fost din nou interogat de pri­mul procuror învățătorul Pi­ti e Th. Ră­­dulescu, directorul Băncei Populare din comuna Mușetești-Argeș. " ’* Tribunalul secția I, în urma pledoa­riei d-lui Randu Rosetti, a infirmat mani­datul de arestare emis contra lui Ieu Albu, acuzat de bigamie.­­ Faliții­­ Bernard și Ficu­l Voimovici au fost aduși ori in­apoi la secția II a Cărții, apel făcut de primul procuror­iu contra sentinței tribunalului prin care se dispune punerea lor in libertate pe cauțiune. Făcindu-se divergință procesul s’a ara­nat pentru 6 Aprilie. Pentru a. ministru d­e interne Din mai multe părți ale țărei ne vi­n știri că șefii de stații și amplo­iații de prin gări, desfac la sosirea trenului, toate pachetele cu ziare, sub motiv de a le controla. In special șefii de stații din Ca­lafat și Corabia desfac ziarele foaie cu foaie și nu liberează pachetele decit după 2 ore întregi, ceea ce a­­duce pagube mari depozitarilor noștri. Dacă această măsură era poate bună în temeiul răscoalelor, astăzi însă cînd totul s’a potolit, nu-și mai are senzul. 1 Cerem d-luî ministru de interne, d-luî director al poștelor și secției Mm. din direcția C. F. R. să ia mă­suri de îndreptare. RĂSCOALELE ȚĂRĂNEȘTI­ ­ ©e 1a corespondenții noștri speciali — DOSOHOI DOROHOI, 30 Martie.— O persoană venită din­­ Basabia îmi­ comunică că să­tenii de acolo sau Parculat cerind cu insistență pămîn­t. Dinșii însă nu au avut timp ca să dea loc, la devastări cum s’au petrecut în Muntenia, —căci, guvernul a lu­t întinse masuri din,timp și foarte mulți săteni au fost­­ concen­trați. D-sa îmi comunică... că mulți acuză ■ pe ziaristul Crușavanu din­ Basarabia cum că, numai­­ prin propaganda ce o face prin acest jurnal in contra evreilor sătenii s’au răsculat, insă persoana în chestiune, mi-a spus că foarte puțini săteni sa agită contra evreilor, mulți însă cer numai pămînt, îmi mai comunică că vagonul de gt­ip în Rusia se vinde­ cu 3— 4000 lei iar Romînia vinde cel mai eftin cu 1250 lei vagonul. Această mare diferență de preț se arată în jurul comercial și in­­dustrial al ministerului de finanțe din Petersburg. * D-nul D.. P. Moruzăi, fostul prefect al Capitalei sosind la Dorohoi, a fost la parchet unde a cerut ca să se dea drum­u pe garanția­ d-saie la toți sătenii arestați din Uî. Cimpuiul, moșia d-sale ,­ acelaș lucru a­­ cerut și­ ginerele d-sale d-nn Rosetti. „ Parchetul a admis cererile d-lor, ast­fel că sau­ dat drumul din­­ arestul pre­ventiv la un nummiar de 70 inși. Fapta aceasta e lăudabilă și ar trebui să fiu imitată de mulți proprietari și arendași de­ moșii. VASLUI VASLUI, 29 Martie.—• Știre falsă. — In dimineața zilei de 27 Martie ajuto­­rul de primar al comunei­ Todirești, te­lefonice, a raportat autorităților supe­rioare din Vaslui cum că un mare nu­măr de țărani "au alungat din cîmp de la arat pîngerile arendașului moșiei To­­direști. Această știre, avîndu-se în vedere gravitatea faptului, și fiind relativ bine controlată, pentru a servi în mod con­știincios pe cititorii acestui ziar, am­ co­municat-o telegrafic. , , Azi, în urma anchetei făcută de par­chet ,la față locului, s’a constatat:_ ca neadevărat faptul unei noui răzvrătiri din partea țăranilor din Todirești. Faptul s’a petrecut ast­fel : Vichinul acelei moșii, pe cînd se du­cea cu plugurile în cîm­p fiind întrebat de­ țărani că ce vrea să facil el a răs­puns că se duce să le are moșia. Pen­tru aceste vorbe fiind amenințat, în­toarce plugurile spre casă, iar el a­­leargă la primărie pentru a cere tele­fonic ajutorul armatei, ceea ca a făcut să se alarmeze toată lumea. TG.-FRUMOS Noui agitații țărănești Marți,..seară,pe ,la orgia 5 se svonise în Tg.-Frumos că sătenii din comuna Prigoreni și Văleni s’au revoltat din nou. Nu trecu mult după acest ‘ svon ,și am văzut pe frații Adolf și Milu Guttman, arendașii moșiii Prigoreni însoțiți și de administrator­ul lor Bereu Z­­idler venind lu Tg -Frumos și, srrâtejîtîndu-se înspre, oficiul poștal unde era d. colonel Topli­­cescu, căruia i-au arătat că ’ țăranii opresc pe slujbașii­ lor de a semăna or­­zoaică. D. colonel imediat a trimis în acest scop escadronul de roșiori din reg. 3 sub comanda d-lui căpitan Popp pentru a liniști pe țărani și a face patrule prin sat. * Cînd arendașul Isidor Guttman, a tri­mis oameni cu semănători pentru a săr­mana un lan de orzoaica, țăranii în nu­măr mare au venit în­ lanul unde se semăna și le-a orprit alungîndu-l de­­ pe moșie. Cîți­va slujbași au­ fost bătuți și o semănătoare a fost stricată. A doua zi Mercuri ‘28, Martie ca să­ cu­­leg amănunte precise, am plecat la fața locului. La curtea arendașului Isidor Guttm­an găsesc pe d. căpitan Popp, comandantul escadronului 3 roșiori. In sat am aflat că cu trenul de 7 și 20 au sosit din Iași d. procuror Gh. St­arlet și directorul prefecturei Gh. Mirzescu, iar din Tg.­Frumos a plecat spre. Prigoreni. D. maior Călinescu, tot din regi­mântul 3 roșiori și­ d. d-tor I. Guțu, inspector comunal. Fâcînd ma­i multe cercetări prin sa­tul Prigoreni și pa la moara lui Gut­man, toți îmi spun, că sătenii din că­tunul Prigoreni și Văleni văzînd că e timp favorabil ca să semene păpușoi au i eșit la cimp buni 26 un număr destul de mare și in cap cu consilierul din acel sat. Marți 27 curent arendașul Guttman,­ văzînd fierberea între săteni și a aflat că au înăsurat lanul învecinat cu pă­­minturile­­ de rapiță pentru a l împărți a dat ordin feciorilor și sămănicerilor ca să iasă și să semene, orzoaica, precum s’a și făcut. Țăranii îndîrjiți, și pe la orele 4 d.a. în număr de aproape 200 s’au adunat pe un deal și de acolo au trimis o de­legație de vreo 10 țărani dînd a înțe­lege slujbașilor d-lui Guttman, ca să se retragă de pe lan și să nu mai semene nimic. Aceștia nu s’aui supus. Atunci cei 10 delegați au chemat grupul de țărani ce se­ afla pe dealul satului, cari în fuga mare s-au scoborît fiind înarmați cu­­ cio­­ro­ege. Slujbașii arendașului în primul rând nu au voit să se supună, după acei însă au fost­­ siliți să se retragă că o­­parte din el au fost bătuți, iar sămănă­­turile au fost scoase de pe sau de ță­rani. -mm sus a și administratorii-Precum, v ’ am arătat venit frații Guttman și au­ anunțat autoritățile militare. Al­semenea au fost vestite și autoritățile civile din Iași cari au­ sosit la timp. Sosind la curtea arendașului Guttman, Mereuri dimineață țăranii,­ în număr mare s’au adunat in jurul casei, dar au fost opriți. A fost primită numai o de­legație de 4 săteni dar pînă după orele 2 .p. m. țăranii nu s’au­­ dat supuși pro­­testind și cerind numai lanul cel ara­bil,ce­ e între șoseaua Națională și li­nia C. F. R. D. procuror Gh. Scarlet, văzînd că nu se supun și că vreo 4 din grupul de săteni, sînt instigatori, a dispus a­­restarea lor. Țăranii văzînd că nu e de glumit, s’au dat supuși autorităților și s’au în­voit cu arendașul Guttman, în urmă­toarele condițiuni: 35 lei falcea de pă­­mînt, nearabil și 25 lei falcea, de suhat. Asemenea le-a mai dat un buhai și su­ma, de 20 lei ca alaămaș. . * Tot Mercuri seara pe la orele 5 s’a reîntors excadronul de roșiori în Tg.­­Frumos, iar d. procuror Gh. Scarlet și directorul prefecturei Gh. Mirzescu s’au reîntors la Iași. . * înaintea plecărei, directorul prefec­ture! d. Gh. Mîrzeacu, a fost intimpi­­nat la gară de aproape 30 săteni din Jora, moșia aparține tot arendașului I­­sidor Guttman. Acești țărani au cerut și ei pămînt și să le înlesnească să-l capete da la a­­rendașul Guttman, cu un­ preț­eftin. D. director le-a spus să se retragă și să­ fie liniștiți și din acea comună să vie la Iași la prefectură o delegație de doi săteni; și,va mijloci pe lingă arendaș să le dea pămint mai­eftin. Azi a ple­cat la tribunal Ion Agapie cu alți doi săteni din Prigoreni pentru a legaliza contractul făcut cu Guttman. VLAȘCA" Din satul Cămineasca, plasa Ar­geșul, jud. Vlașca, ni se scrie că a­­colo fiind complectă liniște în tot timpul, proprietara,­ d-na Maria Ca­simir, precum și­ arendașul, d.ș Ma­­tei I. Noica, au donat băncei po­pulare din sat, „ V­oaea -Cîlniștea“ suma de joi’ 5000. D-na Casimir a dat 1500 lei, iar arendașul, d. Noica suma de 3500 leî. , Pentru această faptă președintele băncei populare, preotul N. Theo­­dorescu, și casierul, d. Gr. Marines­­cu, învățător, le-au exprimat mul­­umiri, în numele obștei. IAȘI Răscoalele din Stînca Sculeni IAȘI, 29 Martie. — Acum cînd răs­­coalele s’au potolit, cînd comunicația orașelor cu satelei s’a restabilit, e bine sa se afle în mod amănunțit ce s’a pe­trecut prin sate. Iată’după povestirile unui­­ martor o­­cular cum au decurs evenimentele la Stînca-Sculeni, moșie, proprietatea d-n­­i D. Greceanu, soția fostului ministru de justiție. Cererile țăranilor In dimineața de 3 Martie un grup de săteni din Cârpiți și Luncenî-Sturd­­zbaia,­a­u venit la Sculenî unde se află primăria. Ei au reînoit aci revendicările lor asupra unei porțiuni de pămînt îm­presurată de fostul proprietar Rozno­­vanu. De asemenea ,,a mai cerut strămu­tarea primăriei la Cârpiți, unde fusese mai înainte, precum și deposedarea d-lui Teidler, arendașul moșiei Sturdzoaia, care aparține epitropiei Sf Spiridon. Primarul M. Munteanu a povățuit pe săteni să fie liniștiți, promițindu le că va interveni pentru ca cererile lor să fie indoplinite întru­cit vor fi drepte. Pregătiri de devastări Seara s'a aflat­­ însă că sătenii cari pareau a se fi declarat mulțumiți de răspunsul primarului se pregăteau pen­tru devastări. Ei se preparau să­­ imi­­teze exemplul celor din Țigănașî. Primarul facînd cunoscut acest fapt celor în drept, a cerut armată. Era in primă măsură preventivă. Sosirea armatei Luni sătenii n’au pătruns în Tîrgu­­șor, ci s’au organizat prin sate. In acest timp sosi un escadron de călărași sub comanda d-lui st. Ne­ gruți. Marți primarul în­știință , autoritățile centrale că aigita­ția a crescut și că un grup compact de săteni, se îndreaptă spre Scujeni. Primarul este urgent ar­mată. 1 . Răzvrătiții amenințând tirgușorul Nu trecu m­­ult și sătenii, înarmați cu topoare, lopețî,­ furci,­ înaintau spre Turgușor. Primarul expunîndu-și viața e­i în calea lor, pini la Gărpițî, dar nu fu în stare să oprească masa da săteni ce înainta. “ Dl l­. Negri­ți, cu escadronul de că­lărași, făcu t­orci posibilul spre a opri înaintarea satrinilor, dar armata era prea puțin, numeroasă și la un moment dat era primejdia mare că 'Tirgușorul ori va putea fi apărat. Sosirea de ajutoare La cererea primarului de a se trimite urgent forța­ se expediase imediat trupe și tocmai laF p.­ m. pe cînd situația era mai gravă sosi un nou escadron de roșiori.­­­­ . . Căpitanul se opri in fața țăranilor și îi som­ă să se retragă, „arătindu-le stea­gul care înseamnă lacrimi și singe“. Sătenii s’au r­etras imediat. Retrăgindu-se , sătenii nu a­veau de gînd a ín­ceta agitațiile, ci se chibzui­ră și a doua zi măriră grupul lor adu­­nindu-se cu țărani din satele, Brustularî,­ Sorea și Sendrenî și porniră din nou a­­supra tîrgușorului. Primarul Munteanu care veghea neîn­cetat, aflind , la timp despre aceasta ceru nouă ajutoarei în Iași, și s’a expediat de acolo, bat,­9 de vinători sub coman­da unui maior. Armata sosi, la timp, cînd sătenii în­conjuraseră tîrgușorul din două părți. Pa­rlamentările Comandantul­­ trupelor împreună cu primarul Munteanu au somat pe săteni să se retragă, căci nu prin forță vor dobîndi realizarea cererilor lor. Intrînd în parlamentari­u cu sătenii, a­­ceștia au spu­s că d. Greceanu, pe a­­tunci ministru de justiție, să vie a doua zi la ma­re pentru a să înțelege cu ei. învoirea A doua zi d. Greceanu sosi acolo și s’a înțeles cu­ sătenii cedîndu-le pămîn­­tul pe care nu­ îl consideră ca al lor, a­­cordindu-le­­ reducerea prețului pămîn­­tului arendat. Deasemeniea și epitropia Sfîntului Spi­ridon a'Sat'Satisfacție deplină săteni­lor reziliînd contractul de arendă cu a­rendașul Terrier. Locuito­rii din Sculeni cari povestesc aceste ăm­­ări­ rinte sunt toți de acord a spune că salvarea acelei localități se datorește o mare parte d­inî. Muntea­­nu, prii­iar­, care­ veghiind­ la tot ce se petrece,'a­­|ritut cere la timp măsuri de siguranță. Azi săpunii se arată mulțumiți că au putut obțin­e revendicările lor fără a re­curge la violențe. Dan Episoade de pe cîmpu­l răscoalelor — Ce povestește un ofițer de '­ artilerie — Unul dintre corespondenții noștriî ne trim­ötereÜ)'publicăm,­cele ce i s’fiu po­vestit d­e britre: un tînăr, ofițer d­e arti­lerie, care,,ta luat parte la înăbușirea răscoalelor. Iată ce povestea ofițerul : „Eram trimes să țiu ordinea în co­munele Corbii-Mari, Petrești, Gratia și Ude­ni. Intre altele, aveam ordin sa pun mina în Gratia pe capul răscoalelor, un cîrciumar.­­ Știam bine că dacă vom­ intra cu soldații mei în sat, cîrcimarul va prinde de veste..și va fugi. Am­­ alergat atunci la un truc, ca să pun mina pe cîrciu­mar. "­Am­ lăsat pe­ soldați, pe șosea, iar eu am­­ intrat, singur in sat, , prefăcindu-mă că m’am retăcit de soldați. Ajungînd la cîrciumia, în care se afla, viitorul m­’a prizonier,­­intru înăuntru și-l găsesc chiar pe ei."A spus că m’am rătăcit prin acele locuri, îl întreb în ce comună mă aflu­­ fi) apoi îl rog să mă ducă cu căruța pină la un sat vecin. Circiumarul nebănuind nimic, în dansa caii la căruță, mă știn­ cu ei și pornim ne sosea. Gînd­ar a ajuns în dreptul soldaților, strig eu, o­ voce detunatoare ca el să înconjoare căruța, lucru care s’a și fă­cut­ întrio­­ clipă. Cîrciumarul meu nici nu a avut timp să crâcnească­. El a fost arestat și astfel am scăpat: satul Gratia de devastări , incendii. Locuitorii din comuna’ Udenî seehes­trase pe sora proprietarului Cantili, că­ruia în urmă i­a dat drumul. Cind­ am intrat în acest sat, am strîns pe toți țăranii și le-am spus că nici unul nu va scăpa de pedeapsă, dacă nu vor re­para pătulele devastate în timpul cel mai scurt. In timpul nopței am rămas în acea comună. , Gara­uri mi-a­­ fost surprinderea a doua zi, cind am găsit pătulele repa­rate. Țăranii lucraseră la ele în timpul intr­egei nopți“. DIMINEAȚA In aiind se va fixa data tr­agerei marilor premii gratuite oferita abonaților de ziarul „DIMINEAȚA“ SI VALOARE REALĂ DE PESTE­­ 20.000 Lei --- ........■­—­ commic 6 din--------­— S­til­ul STE.­m­il 33 — Liberă de orice sarcină — compusă din antreu și 4 odăi, pimnifi și curse ca grădină. Toate odăile , complect propilate și mon­tate cu mobile fine, draperii, covoare, etc. furnizate de: Marele Bazar cu Mob­ile CSBîRBIH“ Strada Carol No. 62 Valoarea după expertiză Lei 18.000 oi­roșită üb co­eei compile iii a 80 bucății tra valoare = «le LEI L © 0 = lucrat în atelierele speciale pentru trusouri de mirese ale casei KORAÜ.S ©. SOCACIU la „Epitrofilia” Caisa Victoriei 34 iipOlO81i~IWS0.ir Cea mai bună din mașin­e de eu­sistemie. ii*resui­să la Expoziția Națională cu . ==MIöROR GLAS­ B .»SISX== de la Compania ,,YOST‘­, Calea Victoriei îi 110 BILET i MLPJ si M3 ===== SIus Șl întors clasa II-a ------ , si LEE 350 pentru cheltueli " Oprire facultativă la PESTA.­VIES­A." — ?ISJ3fIC H. Valabil 90 de zile SEEL și EI LIE! DE EI = PENTRU BĂRBAT. ===== In valoare «te Lei 350 Abonamentul costă: Pe un an lei 20 dînd drept la 16 bonuri de partici­pare la premii, pe 6 luni lei 11 dînd, dreptul la > bonuri și pe 3 luni lei 6 dînd dreptul la 2 bonuri Tragerea premiilor care se va fixa in curînd va fi publică, se va face in con­­dițiunile cele mai riguroase și sub su­­pravegherea reprezentanților Camerelor de comerț din București, Iași, Brăila, Constanta si Craiova. înfiorătoare execution­ de țărani răsculați — 17 proscriși împușcați — Sub titlul de mai sus, „Adevărul“ da­nseară publică o lungă scrisoare din partea d-lui inginer I. Constan­­tinescu, cu­ privire la teroarea ca domnește în comuna Viașu din Me­­hedinți, unde și tatăl d-sale, un bă­trân de 82­­ de ani, a fost împușcat fără nici o judecată. Bietul bătrân, care fusese pe rînd învățător, consilier, primar, percep­tor, judecător coim­inal, a fost îm­pușcat­­ împreună cu alți consăteni la marginea drum­ului. Amănuntele ,Suot însă înfiorătoare, 17 săteni, bănuiți, dar nu dove­diți ca instigatori au fost dați în primirea regimentului de roșiori. Iată numele lor: I. P. Mîndreci, D. Iovan, N. Ungureanu, N. D. Stoica, S. Tuluc, S. Bărbulescu, D. P. Dincă, P. I. Sandu, V.­­ G. Bildecî, I. P. Bildecî, M. Stoenoiu, L. Sîrbu, I. Pirjol și încă alți cîțiva al căror nume ne scapă. In marginea satului ei au fost puși la rînd, nelegațî la ochi. Sol­­dații au tras o salvă, apoi alta, iar ofițerul care îi comanda s’a apropiat de cei morți și i-a tras la fiecare die un glonț de revolver, în cap. A doua zi opt săteni au fost îm­pușcați într o groapă la cealaltă mar­gine a satului. Ur­ țăran care se afla la spital, rănit de un glonț de revolver, a fost luat de acolo din ordinul arendașului Vintilescu și de­și muribund, el a fost împușcat de soldați lîngă un gard din sat. Dar arendașul Vintilescu,­după cum spune de inginer Constantinescu, care știe toate aceste amănunte de la un frate al său­, scăpat și el de la moarte— a găsit ocaziunea îndoită, de a se răz­buna și de a se îmbogăți. Pe de o parte el predă soldaților pe toți țăranii cu cari el nu i’a a­­vut­ bine pe vremuri, iar pe de alta a pus întreg satul să-i plătească despăgubiri pentru trei hambare arse. Pe lingă despăgubirile ce i se vor plăti timp de cinci ani de zile, cu cîte 85 lei de familie, apoi el a mai luat 4000 de lei de ln țărani sub cuvînt că altminteri pune tunurile să le distrugă satul. Satul se găsește sub o teroare de nedescris. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 11 ISm.19Sk. de jßkJMMX ABl>ISOMî€, €ffiSIE¥ Jk CVraia MARE, ROMAN : > de LUS0VÍC DAUȘ PARTEA ÎNTÎIA CAP. V. ’Alarmat Peripețiile unei fugi și spaima , un tot aparițiuni neașteptate. I’ — Stăî­ răcin­­ el cu, toată autoritatea omului reprezintînd puterea. Andronic se opri, nu­ că i-ar fi impus sergentul, ci pentru a‘ maî prinde su­fle!, căcî din cauza fuge! îl îneca aerul. Ce-am făcut? Spune! ,se ră’stî sergentul. Andronic se gîndi: "' ... — Nătărăul!' .Un pumn* să-l dau' în moalele capului și’l fac turtă!' Dar'nu’l­ lovi. Căzlnd sergentul ,putea sa­ găcrtească și să atragă atenția urmă­ritorilor. Atunci ar fi fost mai greu pen­tru Andronic să s­cape.­ In ce chip Insa “să­ iasă din:răîinile, sergentului și să dispară?... Urmăritorii' Ii pierdu-se urma, din cauza în­tun­eri­­cului și a­­ străzilor însoriochiate car­ din­ cea spre­­ port.. j Singur sergentul putea­­ să le dea wveste și să-î aduca’gi­ ama lui. Qt să facă!?... Ce să facă! Nu avea timp de pierdut... Fie­care clipă putea să’l piardă. ..să" zvîrle în ghiarele" justiției. Dar, ce­ să facă?... Ce să­ inventeze? ‘ j Sudor! reci îi inundară fruntea și ini­ma i se zbatea în piept tare. De-odată‘îi veni o idee luminoasă și Andronic răspunse sergentului’.. — C­e-am­ făcut!?. Ce poate un tînăr să facă noaptea, cînd inima­ î arde!­... M’am­­ streculat în patul unei fem­e­ cu bărbat.. Bărbatul a,dat­ peste noi..Abia am avut vreme s’o șterg pe fereastră! Bărbatul acum’mă urmărește cu parul! ■ .$i ca să mă convingă și,mai bine pe sergent. v ’­­—­­Bumneata­ să nu­ mă, lași, să mă o­­moare! zise el și­ î strecură ciți-vă golo­gani în, mina. Am,să stau l­îngă d-ta, dar te rog să mă aperi.­— Mai bine ștergem! sfătui sergentul. Apoi ruzi­a­ tarei .­—­ Va să zică'ești urmărit» de un, băr­bat cu coarne!’Hă! hat‘ha! Și eu am 'pus [UNK]''coarne'la­ ffiuri! bărbați, pe cinstea mea! Ha! ha! ha! ce nostimă istorie! Bre! șterge putina mai iute! Ha! ha! ha! Nu aștepta să te împungă! Și pe cînd Andronic, pornea din nou, sergentul continuă să râdă și să filozo­feze pe socoteala oamenilor încornorați: — Tare-aș­i vrea să,le văd mutra în clipa cînd își prind nevasta!... Dar și femeia trebue să capete, lin, pîrjol de bă­­tae hi, ha!.... Totuși asta nu rupe coar­nele de pe fruntea păcăliților!... Eu unul n’am să mă însor' nici odată numai ca Să nu port coarne! Eu nu vreau să se­măn 'cu'cerbii!... ■ ■ < Zicînd acestea izbucnea în hohote de ,zis, încîntat de a-și bate joc de nenoro­cirile oamenilor care își prind nevestele. Auzindu-i, s’ar fi părut că nici odată n’a avut ocazia să fie înșelat de o femee și că era în drept să strige că „nu vrea să semene cu cerbii!“ Nu voia! și totuși și­ el purta niște "cornițe de toată frumuse­țea,căci avusese nenorocirea să-șî prindă iubita în brațele unui negustor de pește! Van­­ce taraboia a făcut atunci sergen­tul și era cu­­ pe ce să facă moarte de­ om, —ca să arăte și mai bine oamenilor că a fost înșelat de draga inimei lui. Ce-i drept vor spune unii,—sergentul era și el de această părere,—că coarnele aces­­tea el nu le purta pentru o femee luată cu cununie! Poate! Pentru mine însă e tot una, căci lun­gimea coarnelor nu se măsoară după un­­ așa Criteriu. Toată chestiunea se reduce la întrebarea: „Te-a înșelat sau nu, femeia pe care o iubeai și în numele căreia jurai?...“ Da­că da,—atunci nu mai face gălăgie și stă­ cuminte mai bine! "Dar omul așa-i făcut din păcate:­„Ve­de paiul ,din­­ ochiul vecinului și nu ve­de bírna din ochii lui*!“"" Grație mâniei­ sergentului de a ride de oamenii­ încornorați, "Andronic scăpase pentru un moment ,și lucrul acesta sin­gur trebue să ne­ preocupe. — Bup ,sergent! se­­ gîndea fugarul... L’am întors c’o vorbă du­pă cum mi-a plăcut mai bine... Nici nu mă gîndeam să scap așa de ieftin!.... Bun om! bravo sergent!... Dac’ar fi toți ca dlnsul n’ar mai avea cine să umple pușcăriile! Din’ nenorocire sunt agenți, dé-a­ í forței pu­blice, cari­­ se țin ca scaiul cînd te-au prins de guler­, să nu fiud­ pe mina unuia de aceștia, că mi s’a împlinit cu zilele. Ca să nu atragă atenția nimănui, An­dronic începu­ să meargă încet, ca un om care­ nu-i urmărit și care n’are nimic pe conștiință. Cozi dintrio stradă în­­ alta, apoi în alta și­ eși ,drepți în fața portului pe cheul larg al Dunărei. ‘ Vîntul,'mai liber­ați, a sufla dr­ toată puterea. Cheul era pustiu,—portul de asemenea. Felinarele vapoarelor prinse în ancoră luminau slab, cu lumină roșie, care tră­gea să moară. Urletul Valurilor­­ pline, de sloiuri se urnea cu­­ Urletul vîmului și înăbușea ori­ce zgomot produs prin apropiere. D­ăc’ar fi tras cine­va cu pistolul, a­­bia dacă s’ar fi auzit la zece pași depăr­tare. Cu atît mai puțin se auzeau flue­­raturile sergenților politiț, pe urma lui Andronic. 1 — Nimeni a șopti acesta. Fără sâ mai stea pe ginduri, se în­dreptă cu ..păși zăpezi­­,spre­ port, aruncă o privire scurtă înnapoi ca să se asigure că nu’l vede nimeni, pogorî iute­­ spre fluviu, căută printre șlepurile prinse cu' funii de sirmă'­de mal: — Care să fie?... Acesta­!... Ba, nu! acesta l’alt! > . . . Zicînd acestea, el­ sări în unul din șlepuri. Era șlepul pe care mai fusese, cu cîte­­va ceasuri mai ’nainte, Cînd împreună cu Lupea eșise din Muzeul lu­’Mecanic, du’cînd fiecare cite o legătură-pachet sub paltoane. . .­­. . Pe șlepul acesta Andronic se deghi­zase în Iohan Castriș hamalul cu favo­rite blonde, și pe el lăsase pachetul pe care nu-l deschisese încă, dar care tre­buia să­-i fie­ de absolută trebuință, căci altfel nu Ț ar fi adus desigur. Andronic dezlegă funia, care-i strângea mijlocul și irite începu să se dezbrace. El desfăcu pachetul din care scoase un rînd­ de haine negre, manșete, un guler înalt și o cravată după ultima mo­dă, o barbă, o pereche de ochelari al­baștri, o căciulă și un palton ușor de stofă englezească, dublat cu mătase. I­nt­r’o clipă în locul hamalului Iohan Castriș apăru Un alt om. Favoritele blonde ale neamțului dis­păruse și, o barbă mătăsoasă împodobea acum fața lui Andronic. Ochelarii alba­ștri îi ascundeau ochii dîndu-i o înfăți­șare cu totul alta, iar trupul lui părea mai subțire, maî mlădios în hainele perfect tăiate... — De-ași fi un fiu de prinț nu mi-ar sta mai bine.­ șopti Andronic încheîin­­du-și paltonul. Așa îmi place și mie... Frumos băiat i­’am ce zice, ca din cutie SCOS, - . Í­­­ , " " Și iar, de astă dată cu glas,îndurerat. . —! Dihn­ nenorocire Cora nu mă mai vrea! M-am pierdut mințile pentru a­­ceastă.fienree... Mi-î dragă și vreau s’o am.„ O,’[de-ași ajunge să-l fur inima odatăf.... '!M­-î o­­ alta mai sublimă ca ea... nu! mi"e viată,nici o femee să-i semene! "Zicîn­d. At­estea el se­­ aplecă, scotocind buzunarele hainelor pe cari le dezbrăca­­se, și începu să scoată din ele monezi de aur im pumnul și teancuri cu hîrtii de băncii­, de cite o mie. . — Fiximngși mai sunt banii Ivanoffilor! șopt! Ar fi fost păcat să doarmă așa avere, în ladă la dînșii... Zări! așa aur să ,nu­ mai vază lumina zilei, și nici ă'chip'n­or, noaptea! Hei! hei!dragi napoleonii mindre hîrtii de bancă și voi ind­estiiliate­,­lire, turcești, ați încăput în numi maî bune!... De-acum n'o să maî zăceți,in­ fundul lăzilor! De-acum sînteți comoară­­ buzunărilor mele... Unui zxmi­bet de­-o fericire ,nespusă încre­țea buzele lui Andronic și-i lumina fața. — Trăiască viața și Cora Motea a mea șa,­Jie! își ură el. Foaste’,­ „liniștit merse până la margi­nea cfepului,­­ și aprecindu-se, începu să își m­inâe m­­îinile în­­ apa înghețată a Du­nărei ;sfisă[și­ le spele. • ■ [UNK] — Așa pot să nu mă mai tem! murmură el... Bine,că m’am gîrndit.. Poate am ceva sînge­ Țm mină... Ași fi fost pierdut daică s’ar ’fi văzut.. ■. Acum­ mi’s mîinile curate, desigur..’. Le-am­­ spălat destul și dacă a fost singe pe mîinile m­ele, acum mi fa Ițuri. Dunărea, F­îse, mulțumit și luînd hainele pe cari le dezbrăcase începu să-și șteargă mîinile trecîndu-le ca­ să și le încălzea­scă. Apoi strânse întreg costumul lui Iohan Castriș hamalul,­­puse­ favoritele blonde și o perucă de aceiași culoare în buzu­narul pantalonilor,—legă totul cu sforî, in toate sensurile, ca să nu se desfacă, și luînd funia care mai -nainte îl strin­­­sese mijlocul, prinse de un capăt pache­tul cu haine, iar cellalt îl legă de un pie­­troiu mare aflat din întîmplare pe șlep, —și zîrli totul în Dunăre. — Adio! și veciniei pomenire ție Io­­hane! murmură Andronic. Mormîntul în care te arunc astă­zî e cam rece și n’are cruce, dar să nu te superi de asta! Pachetul de haine dispăru sub valuri, tras la fund de greutatea­­ petrolului. — Amin!­și vecînică pomenire! șopti din nou­ Andronic, și făcu un gest ca un artist dramatic intrămn ultim act de tra­gedie. Apoi începu să rida. Cu tot pericolul în care se afla el nu se putuse opri dela­ gesturi emfatice și declamatorii. Era un fel de bravadă a declasatului în contra societăței care l’a gonit din si­nu­s, față de care nu putea să se arăte în toate­ acțiunile sale... Și­­apoi unde mai­ punem ,­că sunt oameni cari vecinie joacă comedia și că unul dintre aceștia era și Costa­che Andronic. Ne­putind să o j­oac­e pe Scena unui teatru in care să­ aplaude lumea, el o juca față de el singur și-i plăcea să se aplau­de, ca unul ce făcea-în același timp per actorul și, pe, spectatorul.. ? , v J

Next