Dimineaţa, aprilie 1907 (Anul 4, nr. 1127-1153)
1907-04-01 / nr. 1127
Duminică 1 .Aprilie 1907 ASTAZI: 31 Mărise (13 Aprilie) 1907 Ordin de zi către armată : CALENDAR: O rtodox: Sf. Ipatie.fi'.Vateric : Susariful soarelui fi.i. m.~Apusul soarelui'ti.W'm'.’’ " Mara alm. .D.ce îȘi dup fi.sam azâ ploae, lapoyițS sau ninsoare continuă mal in toată țara, iar viatul sa mai liniștit. In multe părți in cursul nopții ninsoarea a albit pămintul iar pînă dimineața sa topit. Cantități mai mari tic apa s’nu iuregi tindea! ele au trecut de 1O.imp.., jgju^gînd lat" mm și 35 min. ’ " câturi sau a târei, temperatura a variat între plus si gradfe zitta 4a Caracal și—3 grade noaptea la Sinaia.Baror detrait aproape staționar. , Ț. TIMPUL isistrat ín Muntenia unde mai preia. ««. ,0— la CălimaneștirS2 la Baia-de-Arama la R-Vjocea. In restul tarei a plouat amai puțin, in Moldova de sus numai pi. fulgi de zăpadă Timpul este foarte rece, noaptea puțin iagbet în mare parte Teatrul fiama! SigtEft: Cîrciu Sidoîi:Reprezenta țiurii de cinematograf; in ben. d-lui Morceanu.. IBer.%mia S»aperială: (str. Cimpineanu). Teatru de varietăți pentru fimili. .Debutul trupei de negri americani, a d-lui S. Aurelian, comic român, Henri Poil, comic francez și altor artiști. Intrarea liberă.—Teatrîi prolevand. In fiecare seară teatru de marionete și cinematograf.—Teatrul Liric s' Opereta germană de la Teater an der Wien cîntă,,Die Dustige Wittore“, operetă în 3 acte ,Biserstrta Gain, brian« în fiecare seară concert Ciolac ■" :_ teems -***"?*»1 deverul_.„ . . _ , pictură „Tinerimea artistică cilri.lej«a stagiunei. Ssuri de V. Alexandri. va juca „Ovidiu“, dramă in 5 acte In vernorații*orisi».n- — Toate _autoritățile sunt deschisu. — Jadisiar«. —Tnstanulltti țele judecătorești deschise. Expoziții'."— In"sala de depeși a ziarului „Aul“ expoziția de pictură a d-nei Ilaieovicearnu-Fulmen. — La Ateneu expoziția "di ■ă ..Tinerimea artistică". II.‘Ca Alim&nestiarui Prefectul județului Ilfov ■ ■ : . . . : ( Societatea Agrara și politica i. , -1 -----------—- ' , — Interview eu d. Sava Șomăsieseu — ■■■■'• '■ " ■ - . v ! li. Cocietatea Agrara nu face politică. — Declarația dlui Carp. — Obestia despăgubirilor. — Demisiile din societate.— Păreri asupra reformelor ce se impun. . a fost ales Se cînd d. Petre Carp președinta al Societăței Agrare, se adnc învinurî acestei societăți cu a început să facă politică. Spre a ști,ce zicepu, ducătorii Societîțiliî Agrare in această privință, m’am adresat, d-luî Sava Șomănescu, președintele de eri și vicepreședintele de acum al acestei societăți. D’sa 'tara' dat următoarel» lămuriri:i_ Xia acuzația ce sa aduce societăței noastre căȚa'cb politică era să răspund că rin feed nici un fel de politică de partid, ca dovadă "că in comitetul eî suib dâmbul "cari aparțin tuturor partidelor. Toi vedea acolo numai de interesele noastre ca agricultori și nu voim să știm de politică. ga spune că d. Carp ne îndeamnă să facem, politici. Nu ne poate da d. Carp pțț.Asemene» îndemn, căci d-sa a declarat în discursul ținut, cînd a fost ales președinte, că mi se va ocupa de politică, ei da interesele marilor și micilor proprietari.* De altfel, statutele Societății Agrare, cari formează legea ei «rela care nici un membru nu sa poate abate, spun clar că acolo nu sa face politică, ci se caută numai de interesele marilor proprietari. sfyț .am să propun în adunarea generală ,ce se va ține în Aprilie, cred, să se modifice statutele în sensul ca Societatea să îngrijasca și de interesele unicei proprietăți, iar arendașii să fie primiți ca membri auxiliari, numai cu vot consultativ. Voia înscrie în Societate își pe micii proprietari, cari sunt țărani. __Veți ține vreo întrunire publică, spre a agita ideile ce vă conduc la Societatea‘Agrară ? ~ Dacă nevoia o va cere, vom țină o asemenea întrunire. ■.— Ce ziceți asupra despăgubirilor ? _.Părerea mea o apela, exprimată,și în moțiunea de la Societatea Agrară. De altfel și guvernul e de părere să acorde despăgubiri. Ar fi de dorit însă, ca, în acordarea, despăgubirilor guvernul să nu țină seama de culoarea politică, a celor ce urmează să fie despăgubiți. — Se va resimți Societatea Agrară de măsura luată de guvern, de a demisiona din ea toți membrii cari fac parte și din partidul liberal ? ț — Trebue să-ți suna , ca Societatea Agrară are peste 700 membri, dintra cari foarte mulți nu fac nici un fel de politici. Pe de altă parte, acum după răscoala, s’au înscris în societate aproape SOO membri noui. Admițînd că se vor retrage toți acei cari fe politică liberală, cari de altfel nu sunt tocmai mulți, societatea nu se va resimți. * — Ce măsuri credeți că se impun pentru a, se restabili pe deplin pacea între țărani, proprietari și arendași .? —- în această privință în părerile mele personale ce le-am manifestat printr’un memoriu și cari sînt cele următoare : .. .. 1. Să se anuleze contractele de arendare sau vînzari făcute ,de evrei, contra legilor cari opresc pa evrei de a se stabili la sate și a lua în arendă moșii și cîrciumi. II. Proprietățile statului și ■ instituțiilor publice, precum și ale societăților de asigurare și ale diferitelor bănci,să se împartă în loturi de 127-24 pogoane și să se arendeze sau să se vîndă la țărani. 3. Să se desființeze legea tocmelilor agricole și să se admită principiul părtășiilor, al meteiajului, ca în Franța. 4. Abaterile să fie pedepsite cu rigorile legei contra camerei. 5. Să se introducă monopolul circiumelor și să se limiteze numărul lor la sate. 6. Instrucțiunea să se dezvolte pe terenul industriilor mici și agricole. 7. Datoriile rezultate din învielile agricole să fie prescrise după un timp scurt și dobînda la acele datorii,, să fie interzisă, .1 ii . 8. învoelile să se legalizeze de judecătorii de ocol, cari le vor controla, spre a fi conform legei, iar lămurirea conturilor să se facă sub controlul,inspectorilor comunali și aprobarea cu drept de apel la judecătorie. Durata învoelilor să fie minimum de trei ani. Inspectorii comunali să controleze și măsurătorile locurilor ce se dau țăranilor în exploatare. u. 9. ^Judecătoriile comunale să examineze calitatea părților de cumpărători sau arendași, cu ocazia legalizărea învoelitor. 10. Statul, județele,comuna, instituțiile publice și private,, cum și proprietarii ca arendează, să fie obligați a prevedea în contractele de arendare condițiunile și învoeiile ce au cu locuitorii de pe moșie. 11. Inchirierea imașurilor sau pășunelor să se facă după o normă stabilită de lege, avind ca bază evaluările terenurilor cultivate prin părtășie. , la. Statul să aibă , grije de creșterea vitelor, ,cu ocazia,, încheerea convenției comerciale cu’ Austro-Ungaria. * , Acestea sunt părerile d-lui Șomănescu și lămuririle ce i le-am cerut cu privire la Societatea Agrară.C. Bem. „Monitorul Oficial“ de azi publică următorul ordin de zi către armată, cu data de 29 Martie : Ostași, „Evenimente grave s’au dezlănțuit „asupra noastră,zguduind instituțiile „statului prin in temeliile sale și „punînd în primejdie nimica a jui mutate de veac. „In aceste grele împrejurări aromata a fost chemată să restabilească liniștea tulburată. Fără șovăire „ea și-a îndeplinit datoria și în „toate unghiurile țării, ostașii au „răspuns grabnic la apel. In cinci „sile oștirea a djuris In numărul de “140.000 oameni. ” . „Mobilizarea repede și dislocarea „trupelor cu ordine și fără întîrziere sînt o puternică chezășie, că „armata va fi îrtotdeauna în stare „a face față oricărei primejdii ce „ar amenința statul. „Țara datorește oștirii și atitudinei ei hotărite, că o mare nenorocire a fost înlăturata și ordinea In „scurtă vreme restabilită. „Ați avut o datorie dureroasă, de „îndeplinit, dar unde este omor, foc ,,și jaf, trebuesc ocrotite cu orice „preț averea cetățenilor și,buna rînduială. „Vă mulțumesc cu inima caldă și „privesc cu dragoste și nemărginită „încredere spre scumparea armată, „care s’a arătat la înălțimea chemării sale orișicînd o primejdie a „amenințat ființa [UNK] scumpei Noastre ,,țărîn. Bat în București, la 29 Martie 1907. CAROX. rubrica juiciară Ajutorii de grefierii ca apărători la judecători. Un proces foarte interesant s’a prezentat era înaintea secțiunea III-a a Curței de apel. Consiliul de disciplină al baroului de Argeș, a dispus ștergerea din tabloul apărătorilor a d-lu >C. Dan, fost ajutorde grefier, pe motiv că prin noua lege de organizare a corpului de avocați nu se dă dreptul decit grefierilor nu și ajutorilor de grefier. In contra acestei hotărîri a consiliului de disciplină, d. C. Dan, a făcut apel la secția III a a Curței de apel din București. ■ . ! .'i Curtea in primul rind, n’a admis dreptul consiliului de disciplină a baroului de Argeș de a sta în instanță în al doilea rind, in urma pledoariei d-lui Jean Th. Morescu, a admis apelul făcut de d. Dan. Hotărînd astfel că și ajutorii de grefier cari pînă la promulgarea legei a fost regulat înscriși vor putea să fie apărători la judecătoriile de pșice. Diverse.Se știe că Marin Constantinescu șeful gărei din Strejiștî, care a oprit trenul cu rezerviștii și i-a îndemnat să nu tragă în țărani a fost arestat. După ce s-au făcut primele cercetări, în urma cerere! Isu a fost trimis în parchetal de’Vîlcea. , ‘ .i*. í ■' . . Eri a fost din nou interogat de primul procuror învățătorul Piti e Th. Rădulescu, directorul Băncei Populare din comuna Mușetești-Argeș. " ’* Tribunalul secția I, în urma pledoariei d-lui Randu Rosetti, a infirmat manidatul de arestare emis contra lui Ieu Albu, acuzat de bigamie. Faliții Bernard și Ficul Voimovici au fost aduși ori inapoi la secția II a Cărții, apel făcut de primul procuroriu contra sentinței tribunalului prin care se dispune punerea lor in libertate pe cauțiune. Făcindu-se divergință procesul s’a aranat pentru 6 Aprilie. Pentru a. ministru de interne Din mai multe părți ale țărei ne vin știri că șefii de stații și amploiații de prin gări, desfac la sosirea trenului, toate pachetele cu ziare, sub motiv de a le controla. In special șefii de stații din Calafat și Corabia desfac ziarele foaie cu foaie și nu liberează pachetele decit după 2 ore întregi, ceea ce aduce pagube mari depozitarilor noștri. Dacă această măsură era poate bună în temeiul răscoalelor, astăzi însă cînd totul s’a potolit, nu-și mai are senzul. 1 Cerem d-luî ministru de interne, d-luî director al poștelor și secției Mm. din direcția C. F. R. să ia măsuri de îndreptare. RĂSCOALELE ȚĂRĂNEȘTI ©e 1a corespondenții noștri speciali — DOSOHOI DOROHOI, 30 Martie.— O persoană venită din Basabia îmi comunică că sătenii de acolo sau Parculat cerind cu insistență pămînt. Dinșii însă nu au avut timp ca să dea loc, la devastări cum s’au petrecut în Muntenia, —căci, guvernul a lut întinse masuri din,timp și foarte mulți săteni au fost concentrați. D-sa îmi comunică... că mulți acuză ■ pe ziaristul Crușavanu din Basarabia cum că, numai prin propaganda ce o face prin acest jurnal in contra evreilor sătenii s’au răsculat, insă persoana în chestiune, mi-a spus că foarte puțini săteni sa agită contra evreilor, mulți însă cer numai pămînt, îmi mai comunică că vagonul de gtip în Rusia se vinde cu 3— 4000 lei iar Romînia vinde cel mai eftin cu 1250 lei vagonul. Această mare diferență de preț se arată în jurul comercial și industrial al ministerului de finanțe din Petersburg. * D-nul D.. P. Moruzăi, fostul prefect al Capitalei sosind la Dorohoi, a fost la parchet unde a cerut ca să se dea drumu pe garanția d-saie la toți sătenii arestați din Uî. Cimpuiul, moșia d-sale , acelaș lucru a cerut și ginerele d-sale d-nn Rosetti. „ Parchetul a admis cererile d-lor, astfel că sau dat drumul din arestul preventiv la un nummiar de 70 inși. Fapta aceasta e lăudabilă și ar trebui să fiu imitată de mulți proprietari și arendași de moșii. VASLUI VASLUI, 29 Martie.—• Știre falsă. — In dimineața zilei de 27 Martie ajutorul de primar al comunei Todirești, telefonice, a raportat autorităților superioare din Vaslui cum că un mare număr de țărani "au alungat din cîmp de la arat pîngerile arendașului moșiei Todirești. Această știre, avîndu-se în vedere gravitatea faptului, și fiind relativ bine controlată, pentru a servi în mod conștiincios pe cititorii acestui ziar, am comunicat-o telegrafic. , , Azi, în urma anchetei făcută de parchet ,la față locului, s’a constatat:_ ca neadevărat faptul unei noui răzvrătiri din partea țăranilor din Todirești. Faptul s’a petrecut astfel : Vichinul acelei moșii, pe cînd se ducea cu plugurile în cîmp fiind întrebat de țărani că ce vrea să facil el a răspuns că se duce să le are moșia. Pentru aceste vorbe fiind amenințat, întoarce plugurile spre casă, iar el aleargă la primărie pentru a cere telefonic ajutorul armatei, ceea ca a făcut să se alarmeze toată lumea. TG.-FRUMOS Noui agitații țărănești Marți,..seară,pe ,la orgia 5 se svonise în Tg.-Frumos că sătenii din comuna Prigoreni și Văleni s’au revoltat din nou. Nu trecu mult după acest ‘ svon ,și am văzut pe frații Adolf și Milu Guttman, arendașii moșiii Prigoreni însoțiți și de administratorul lor Bereu Zidler venind lu Tg -Frumos și, srrâtejîtîndu-se înspre, oficiul poștal unde era d. colonel Toplicescu, căruia i-au arătat că ’ țăranii opresc pe slujbașii lor de a semăna orzoaică. D. colonel imediat a trimis în acest scop escadronul de roșiori din reg. 3 sub comanda d-lui căpitan Popp pentru a liniști pe țărani și a face patrule prin sat. * Cînd arendașul Isidor Guttman, a trimis oameni cu semănători pentru a sărmana un lan de orzoaica, țăranii în număr mare au venit în lanul unde se semăna și le-a orprit alungîndu-l de pe moșie. Cîțiva slujbași au fost bătuți și o semănătoare a fost stricată. A doua zi Mercuri ‘28, Martie ca să culeg amănunte precise, am plecat la fața locului. La curtea arendașului Isidor Guttman găsesc pe d. căpitan Popp, comandantul escadronului 3 roșiori. In sat am aflat că cu trenul de 7 și 20 au sosit din Iași d. procuror Gh. Starlet și directorul prefecturei Gh. Mirzescu, iar din Tg.Frumos a plecat spre. Prigoreni. D. maior Călinescu, tot din regimântul 3 roșiori și d. d-tor I. Guțu, inspector comunal. Fâcînd mai multe cercetări prin satul Prigoreni și pa la moara lui Gutman, toți îmi spun, că sătenii din cătunul Prigoreni și Văleni văzînd că e timp favorabil ca să semene păpușoi au i eșit la cimp buni 26 un număr destul de mare și in cap cu consilierul din acel sat. Marți 27 curent arendașul Guttman, văzînd fierberea între săteni și a aflat că au înăsurat lanul învecinat cu păminturile de rapiță pentru a l împărți a dat ordin feciorilor și sămănicerilor ca să iasă și să semene, orzoaica, precum s’a și făcut. Țăranii îndîrjiți, și pe la orele 4 d.a. în număr de aproape 200 s’au adunat pe un deal și de acolo au trimis o delegație de vreo 10 țărani dînd a înțelege slujbașilor d-lui Guttman, ca să se retragă de pe lan și să nu mai semene nimic. Aceștia nu s’aui supus. Atunci cei 10 delegați au chemat grupul de țărani ce se afla pe dealul satului, cari în fuga mare s-au scoborît fiind înarmați cu cioroege. Slujbașii arendașului în primul rând nu au voit să se supună, după acei însă au fost siliți să se retragă că oparte din el au fost bătuți, iar sămănăturile au fost scoase de pe sau de țărani. -mm sus a și administratorii-Precum, v ’ am arătat venit frații Guttman și au anunțat autoritățile militare. Alsemenea au fost vestite și autoritățile civile din Iași cari au sosit la timp. Sosind la curtea arendașului Guttman, Mereuri dimineață țăranii, în număr mare s’au adunat in jurul casei, dar au fost opriți. A fost primită numai o delegație de 4 săteni dar pînă după orele 2 .p. m. țăranii nu s’au dat supuși protestind și cerind numai lanul cel arabil,ce e între șoseaua Națională și linia C. F. R. D. procuror Gh. Scarlet, văzînd că nu se supun și că vreo 4 din grupul de săteni, sînt instigatori, a dispus arestarea lor. Țăranii văzînd că nu e de glumit, s’au dat supuși autorităților și s’au învoit cu arendașul Guttman, în următoarele condițiuni: 35 lei falcea de pămînt, nearabil și 25 lei falcea, de suhat. Asemenea le-a mai dat un buhai și suma, de 20 lei ca alaămaș. . * Tot Mercuri seara pe la orele 5 s’a reîntors excadronul de roșiori în Tg.Frumos, iar d. procuror Gh. Scarlet și directorul prefecturei Gh. Mirzescu s’au reîntors la Iași. . * înaintea plecărei, directorul prefecture! d. Gh. Mîrzeacu, a fost intimpinat la gară de aproape 30 săteni din Jora, moșia aparține tot arendașului Isidor Guttman. Acești țărani au cerut și ei pămînt și să le înlesnească să-l capete da la arendașul Guttman, cu un prețeftin. D. director le-a spus să se retragă și să fie liniștiți și din acea comună să vie la Iași la prefectură o delegație de doi săteni; și,va mijloci pe lingă arendaș să le dea pămint maieftin. Azi a plecat la tribunal Ion Agapie cu alți doi săteni din Prigoreni pentru a legaliza contractul făcut cu Guttman. VLAȘCA" Din satul Cămineasca, plasa Argeșul, jud. Vlașca, ni se scrie că acolo fiind complectă liniște în tot timpul, proprietara, d-na Maria Casimir, precum și arendașul, d.ș Matei I. Noica, au donat băncei populare din sat, „ Voaea -Cîlniștea“ suma de joi’ 5000. D-na Casimir a dat 1500 lei, iar arendașul, d. Noica suma de 3500 leî. , Pentru această faptă președintele băncei populare, preotul N. Theodorescu, și casierul, d. Gr. Marinescu, învățător, le-au exprimat mulumiri, în numele obștei. IAȘI Răscoalele din Stînca Sculeni IAȘI, 29 Martie. — Acum cînd răscoalele s’au potolit, cînd comunicația orașelor cu satelei s’a restabilit, e bine sa se afle în mod amănunțit ce s’a petrecut prin sate. Iată’după povestirile unui martor ocular cum au decurs evenimentele la Stînca-Sculeni, moșie, proprietatea d-ni D. Greceanu, soția fostului ministru de justiție. Cererile țăranilor In dimineața de 3 Martie un grup de săteni din Cârpiți și Luncenî-Sturdzbaia,au venit la Sculenî unde se află primăria. Ei au reînoit aci revendicările lor asupra unei porțiuni de pămînt împresurată de fostul proprietar Roznovanu. De asemenea ,,a mai cerut strămutarea primăriei la Cârpiți, unde fusese mai înainte, precum și deposedarea d-lui Teidler, arendașul moșiei Sturdzoaia, care aparține epitropiei Sf Spiridon. Primarul M. Munteanu a povățuit pe săteni să fie liniștiți, promițindu le că va interveni pentru ca cererile lor să fie indoplinite întrucit vor fi drepte. Pregătiri de devastări Seara s'a aflat însă că sătenii cari pareau a se fi declarat mulțumiți de răspunsul primarului se pregăteau pentru devastări. Ei se preparau să imiteze exemplul celor din Țigănașî. Primarul facînd cunoscut acest fapt celor în drept, a cerut armată. Era in primă măsură preventivă. Sosirea armatei Luni sătenii n’au pătruns în Tîrgușor, ci s’au organizat prin sate. In acest timp sosi un escadron de călărași sub comanda d-lui st. Ne gruți. Marți primarul înștiință , autoritățile centrale că aigitația a crescut și că un grup compact de săteni, se îndreaptă spre Scujeni. Primarul este urgent armată. 1 . Răzvrătiții amenințând tirgușorul Nu trecu mult și sătenii, înarmați cu topoare, lopețî, furci, înaintau spre Turgușor. Primarul expunîndu-și viața ei în calea lor, pini la Gărpițî, dar nu fu în stare să oprească masa da săteni ce înainta. “ Dl l. Negriți, cu escadronul de călărași, făcu torci posibilul spre a opri înaintarea satrinilor, dar armata era prea puțin, numeroasă și la un moment dat era primejdia mare că 'Tirgușorul ori va putea fi apărat. Sosirea de ajutoare La cererea primarului de a se trimite urgent forța se expediase imediat trupe și tocmai laF p. m. pe cînd situația era mai gravă sosi un nou escadron de roșiori. . . Căpitanul se opri in fața țăranilor și îi somă să se retragă, „arătindu-le steagul care înseamnă lacrimi și singe“. Sătenii s’au retras imediat. Retrăgindu-se , sătenii nu aveau de gînd a ínceta agitațiile, ci se chibzuiră și a doua zi măriră grupul lor adunindu-se cu țărani din satele, Brustularî, Sorea și Sendrenî și porniră din nou asupra tîrgușorului. Primarul Munteanu care veghea neîncetat, aflind , la timp despre aceasta ceru nouă ajutoarei în Iași, și s’a expediat de acolo, bat,9 de vinători sub comanda unui maior. Armata sosi, la timp, cînd sătenii înconjuraseră tîrgușorul din două părți. Parlamentările Comandantul trupelor împreună cu primarul Munteanu au somat pe săteni să se retragă, căci nu prin forță vor dobîndi realizarea cererilor lor. Intrînd în parlamentariu cu sătenii, aceștia au spus că d. Greceanu, pe atunci ministru de justiție, să vie a doua zi la mare pentru a să înțelege cu ei. învoirea A doua zi d. Greceanu sosi acolo și s’a înțeles cu sătenii cedîndu-le pămîntul pe care nu îl consideră ca al lor, acordindu-le reducerea prețului pămîntului arendat. Deasemeniea și epitropia Sfîntului Spiridon a'Sat'Satisfacție deplină sătenilor reziliînd contractul de arendă cu arendașul Terrier. Locuitorii din Sculeni cari povestesc aceste ămări rinte sunt toți de acord a spune că salvarea acelei localități se datorește o mare parte dinî. Munteanu, priiiar, care veghiind la tot ce se petrece,'a|ritut cere la timp măsuri de siguranță. Azi săpunii se arată mulțumiți că au putut obține revendicările lor fără a recurge la violențe. Dan Episoade de pe cîmpul răscoalelor — Ce povestește un ofițer de ' artilerie — Unul dintre corespondenții noștriî ne trimötereÜ)'publicăm,cele ce i s’fiu povestit de britre: un tînăr, ofițer de artilerie, care,,ta luat parte la înăbușirea răscoalelor. Iată ce povestea ofițerul : „Eram trimes să țiu ordinea în comunele Corbii-Mari, Petrești, Gratia și Udeni. Intre altele, aveam ordin sa pun mina în Gratia pe capul răscoalelor, un cîrciumar. Știam bine că dacă vom intra cu soldații mei în sat, cîrcimarul va prinde de veste..și va fugi. Am alergat atunci la un truc, ca să pun mina pe cîrciumar. "Am lăsat pe soldați, pe șosea, iar eu am intrat, singur in sat, , prefăcindu-mă că m’am retăcit de soldați. Ajungînd la cîrciumia, în care se afla, viitorul m’a prizonier,intru înăuntru și-l găsesc chiar pe ei."A spus că m’am rătăcit prin acele locuri, îl întreb în ce comună mă aflu fi) apoi îl rog să mă ducă cu căruța pină la un sat vecin. Circiumarul nebănuind nimic, în dansa caii la căruță, mă știn cu ei și pornim ne sosea. Gîndar a ajuns în dreptul soldaților, strig eu, o voce detunatoare ca el să înconjoare căruța, lucru care s’a și făcut întrio clipă. Cîrciumarul meu nici nu a avut timp să crâcnească. El a fost arestat și astfel am scăpat: satul Gratia de devastări , incendii. Locuitorii din comuna’ Udenî seehestrase pe sora proprietarului Cantili, căruia în urmă ia dat drumul. Cind am intrat în acest sat, am strîns pe toți țăranii și le-am spus că nici unul nu va scăpa de pedeapsă, dacă nu vor repara pătulele devastate în timpul cel mai scurt. In timpul nopței am rămas în acea comună. , Garauri mi-a fost surprinderea a doua zi, cind am găsit pătulele reparate. Țăranii lucraseră la ele în timpul intregei nopți“. DIMINEAȚA In aiind se va fixa data tragerei marilor premii gratuite oferita abonaților de ziarul „DIMINEAȚA“ SI VALOARE REALĂ DE PESTE 20.000 Lei --- ........■— commic 6 din--------— Stilul STE.mil 33 — Liberă de orice sarcină — compusă din antreu și 4 odăi, pimnifi și curse ca grădină. Toate odăile , complect propilate și montate cu mobile fine, draperii, covoare, etc. furnizate de: Marele Bazar cu Mobile CSBîRBIH“ Strada Carol No. 62 Valoarea după expertiză Lei 18.000 oiroșită üb coeei compile iii a 80 bucății tra valoare = «le LEI L © 0 = lucrat în atelierele speciale pentru trusouri de mirese ale casei KORAÜ.S ©. SOCACIU la „Epitrofilia” Caisa Victoriei 34 iipOlO81i~IWS0.ir Cea mai bună din mașine de eusistemie. ii*resuisă la Expoziția Națională cu . ==MIöROR GLAS B .»SISX== de la Compania ,,YOST‘, Calea Victoriei îi 110 BILET i MLPJ si M3 ===== SIus Șl întors clasa II-a ------ , si LEE 350 pentru cheltueli " Oprire facultativă la PESTA.VIESA." — ?ISJ3fIC H. Valabil 90 de zile SEEL și EI LIE! DE EI = PENTRU BĂRBAT. ===== In valoare «te Lei 350 Abonamentul costă: Pe un an lei 20 dînd drept la 16 bonuri de participare la premii, pe 6 luni lei 11 dînd, dreptul la > bonuri și pe 3 luni lei 6 dînd dreptul la 2 bonuri Tragerea premiilor care se va fixa in curînd va fi publică, se va face in condițiunile cele mai riguroase și sub supravegherea reprezentanților Camerelor de comerț din București, Iași, Brăila, Constanta si Craiova. înfiorătoare execution de țărani răsculați — 17 proscriși împușcați — Sub titlul de mai sus, „Adevărul“ danseară publică o lungă scrisoare din partea d-lui inginer I. Constantinescu, cu privire la teroarea ca domnește în comuna Viașu din Mehedinți, unde și tatăl d-sale, un bătrân de 82 de ani, a fost împușcat fără nici o judecată. Bietul bătrân, care fusese pe rînd învățător, consilier, primar, perceptor, judecător coiminal, a fost împușcat împreună cu alți consăteni la marginea drumului. Amănuntele ,Suot însă înfiorătoare, 17 săteni, bănuiți, dar nu dovediți ca instigatori au fost dați în primirea regimentului de roșiori. Iată numele lor: I. P. Mîndreci, D. Iovan, N. Ungureanu, N. D. Stoica, S. Tuluc, S. Bărbulescu, D. P. Dincă, P. I. Sandu, V. G. Bildecî, I. P. Bildecî, M. Stoenoiu, L. Sîrbu, I. Pirjol și încă alți cîțiva al căror nume ne scapă. In marginea satului ei au fost puși la rînd, nelegațî la ochi. Soldații au tras o salvă, apoi alta, iar ofițerul care îi comanda s’a apropiat de cei morți și i-a tras la fiecare die un glonț de revolver, în cap. A doua zi opt săteni au fost împușcați într o groapă la cealaltă margine a satului. Ur țăran care se afla la spital, rănit de un glonț de revolver, a fost luat de acolo din ordinul arendașului Vintilescu și deși muribund, el a fost împușcat de soldați lîngă un gard din sat. Dar arendașul Vintilescu,după cum spune de inginer Constantinescu, care știe toate aceste amănunte de la un frate al său, scăpat și el de la moarte— a găsit ocaziunea îndoită, de a se răzbuna și de a se îmbogăți. Pe de o parte el predă soldaților pe toți țăranii cu cari el nu i’a avut bine pe vremuri, iar pe de alta a pus întreg satul să-i plătească despăgubiri pentru trei hambare arse. Pe lingă despăgubirile ce i se vor plăti timp de cinci ani de zile, cu cîte 85 lei de familie, apoi el a mai luat 4000 de lei de ln țărani sub cuvînt că altminteri pune tunurile să le distrugă satul. Satul se găsește sub o teroare de nedescris. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 11 ISm.19Sk. de jßkJMMX ABl>ISOMî€, €ffiSIE¥ Jk CVraia MARE, ROMAN : > de LUS0VÍC DAUȘ PARTEA ÎNTÎIA CAP. V. ’Alarmat Peripețiile unei fugi și spaima , un tot aparițiuni neașteptate. I’ — Stăî răcin el cu, toată autoritatea omului reprezintînd puterea. Andronic se opri, nu că i-ar fi impus sergentul, ci pentru a‘ maî prinde sufle!, căcî din cauza fuge! îl îneca aerul. Ce-am făcut? Spune! ,se ră’stî sergentul. Andronic se gîndi: "' ... — Nătărăul!' .Un pumn* să-l dau' în moalele capului și’l fac turtă!' Dar'nu’l lovi. Căzlnd sergentul ,putea sa găcrtească și să atragă atenția urmăritorilor. Atunci ar fi fost mai greu pentru Andronic să scape. In ce chip Insa “să iasă din:răîinile, sergentului și să dispară?... Urmăritorii' Ii pierdu-se urma, din cauza întunericului și a străzilor însoriochiate car din cea spre port.. j Singur sergentul putea să le dea wveste și să-î aduca’gi ama lui. Qt să facă!?... Ce să facă! Nu avea timp de pierdut... Fiecare clipă putea să’l piardă. ..să" zvîrle în ghiarele" justiției. Dar, ce să facă?... Ce să inventeze? ‘ j Sudor! reci îi inundară fruntea și inima i se zbatea în piept tare. De-odată‘îi veni o idee luminoasă și Andronic răspunse sergentului’.. — Ce-am făcut!?. Ce poate un tînăr să facă noaptea, cînd inima î arde!... M’am streculat în patul unei feme cu bărbat.. Bărbatul a,dat peste noi..Abia am avut vreme s’o șterg pe fereastră! Bărbatul acum’mă urmărește cu parul! ■ .$i ca să mă convingă și,mai bine pe sergent. v ’—Bumneata să nu mă, lași, să mă omoare! zise el și î strecură ciți-vă gologani în, mina. Am,să stau lîngă d-ta, dar te rog să mă aperi.— Mai bine ștergem! sfătui sergentul. Apoi ruzia tarei .— Va să zică'ești urmărit» de un, bărbat cu coarne!’Hă! hat‘ha! Și eu am 'pus [UNK]''coarne'la ffiuri! bărbați, pe cinstea mea! Ha! ha! ha! ce nostimă istorie! Bre! șterge putina mai iute! Ha! ha! ha! Nu aștepta să te împungă! Și pe cînd Andronic, pornea din nou, sergentul continuă să râdă și să filozofeze pe socoteala oamenilor încornorați: — Tare-ași vrea să,le văd mutra în clipa cînd își prind nevasta!... Dar și femeia trebue să capete, lin, pîrjol de bătae hi, ha!.... Totuși asta nu rupe coarnele de pe fruntea păcăliților!... Eu unul n’am să mă însor' nici odată numai ca Să nu port coarne! Eu nu vreau să semăn 'cu'cerbii!... ■ ■ < Zicînd acestea izbucnea în hohote de ,zis, încîntat de a-și bate joc de nenorocirile oamenilor care își prind nevestele. Auzindu-i, s’ar fi părut că nici odată n’a avut ocazia să fie înșelat de o femee și că era în drept să strige că „nu vrea să semene cu cerbii!“ Nu voia! și totuși și el purta niște "cornițe de toată frumusețea,căci avusese nenorocirea să-șî prindă iubita în brațele unui negustor de pește! Vance taraboia a făcut atunci sergentul și era cu pe ce să facă moarte de om, —ca să arăte și mai bine oamenilor că a fost înșelat de draga inimei lui. Ce-i drept vor spune unii,—sergentul era și el de această părere,—că coarnele acestea el nu le purta pentru o femee luată cu cununie! Poate! Pentru mine însă e tot una, căci lungimea coarnelor nu se măsoară după un așa Criteriu. Toată chestiunea se reduce la întrebarea: „Te-a înșelat sau nu, femeia pe care o iubeai și în numele căreia jurai?...“ Dacă da,—atunci nu mai face gălăgie și stă cuminte mai bine! "Dar omul așa-i făcut din păcate:„Vede paiul ,din ochiul vecinului și nu vede bírna din ochii lui*!“"" Grație mâniei sergentului de a ride de oamenii încornorați, "Andronic scăpase pentru un moment ,și lucrul acesta singur trebue să ne preocupe. — Bup ,sergent! se gîndea fugarul... L’am întors c’o vorbă după cum mi-a plăcut mai bine... Nici nu mă gîndeam să scap așa de ieftin!.... Bun om! bravo sergent!... Dac’ar fi toți ca dlnsul n’ar mai avea cine să umple pușcăriile! Din’ nenorocire sunt agenți, dé-a í forței publice, cari se țin ca scaiul cînd te-au prins de guler, să nu fiud pe mina unuia de aceștia, că mi s’a împlinit cu zilele. Ca să nu atragă atenția nimănui, Andronic începu să meargă încet, ca un om care nu-i urmărit și care n’are nimic pe conștiință. Cozi dintrio stradă în alta, apoi în alta și eși ,drepți în fața portului pe cheul larg al Dunărei. ‘ Vîntul,'mai liberați, a sufla dr toată puterea. Cheul era pustiu,—portul de asemenea. Felinarele vapoarelor prinse în ancoră luminau slab, cu lumină roșie, care trăgea să moară. Urletul Valurilor pline, de sloiuri se urnea cu Urletul vîmului și înăbușea orice zgomot produs prin apropiere. Dăc’ar fi tras cineva cu pistolul, abia dacă s’ar fi auzit la zece pași depărtare. Cu atît mai puțin se auzeau flueraturile sergenților politiț, pe urma lui Andronic. 1 — Nimeni a șopti acesta. Fără sâ mai stea pe ginduri, se îndreptă cu ..păși zăpezi,spre port, aruncă o privire scurtă înnapoi ca să se asigure că nu’l vede nimeni, pogorî iute spre fluviu, căută printre șlepurile prinse cu' funii de sirmă'de mal: — Care să fie?... Acesta!... Ba, nu! acesta l’alt! > . . . Zicînd acestea, el sări în unul din șlepuri. Era șlepul pe care mai fusese, cu cîteva ceasuri mai ’nainte, Cînd împreună cu Lupea eșise din Muzeul lu’Mecanic, du’cînd fiecare cite o legătură-pachet sub paltoane. . .. . Pe șlepul acesta Andronic se deghizase în Iohan Castriș hamalul cu favorite blonde, și pe el lăsase pachetul pe care nu-l deschisese încă, dar care trebuia să-i fie de absolută trebuință, căci altfel nu Ț ar fi adus desigur. Andronic dezlegă funia, care-i strângea mijlocul și irite începu să se dezbrace. El desfăcu pachetul din care scoase un rînd de haine negre, manșete, un guler înalt și o cravată după ultima modă, o barbă, o pereche de ochelari albaștri, o căciulă și un palton ușor de stofă englezească, dublat cu mătase. Intr’o clipă în locul hamalului Iohan Castriș apăru Un alt om. Favoritele blonde ale neamțului dispăruse și, o barbă mătăsoasă împodobea acum fața lui Andronic. Ochelarii albaștri îi ascundeau ochii dîndu-i o înfățișare cu totul alta, iar trupul lui părea mai subțire, maî mlădios în hainele perfect tăiate... — De-ași fi un fiu de prinț nu mi-ar sta mai bine. șopti Andronic încheîindu-și paltonul. Așa îmi place și mie... Frumos băiat i’am ce zice, ca din cutie SCOS, - . Í , " " Și iar, de astă dată cu glas,îndurerat. . —! Dihn nenorocire Cora nu mă mai vrea! M-am pierdut mințile pentru această.fienree... Mi-î dragă și vreau s’o am.„ O,’[de-ași ajunge să-l fur inima odatăf.... '!M-î o alta mai sublimă ca ea... nu! mi"e viată,nici o femee să-i semene! "Zicînd. Atestea el se aplecă, scotocind buzunarele hainelor pe cari le dezbrăcase, și începu să scoată din ele monezi de aur im pumnul și teancuri cu hîrtii de băncii, de cite o mie. . — Fiximngși mai sunt banii Ivanoffilor! șopt! Ar fi fost păcat să doarmă așa avere, în ladă la dînșii... Zări! așa aur să ,nu mai vază lumina zilei, și nici ă'chip'nor, noaptea! Hei! hei!dragi napoleonii mindre hîrtii de bancă și voi indestiiliate,lire, turcești, ați încăput în numi maî bune!... De-acum n'o să maî zăceți,in fundul lăzilor! De-acum sînteți comoară buzunărilor mele... Unui zxmibet de-o fericire ,nespusă încrețea buzele lui Andronic și-i lumina fața. — Trăiască viața și Cora Motea a mea șa,Jie! își ură el. Foaste’, „liniștit merse până la marginea cfepului, și aprecindu-se, începu să își minâe mîinile în apa înghețată a Dunărei ;sfisă[și le spele. • ■ [UNK] — Așa pot să nu mă mai tem! murmură el... Bine,că m’am gîrndit.. Poate am ceva sînge Țm mină... Ași fi fost pierdut daică s’ar ’fi văzut.. ■. Acum mi’s mîinile curate, desigur..’. Le-am spălat destul și dacă a fost singe pe mîinile mele, acum mi fa Ițuri. Dunărea, Fîse, mulțumit și luînd hainele pe cari le dezbrăcase începu să-și șteargă mîinile trecîndu-le ca să și le încălzească. Apoi strânse întreg costumul lui Iohan Castriș hamalul,puse favoritele blonde și o perucă de aceiași culoare în buzunarul pantalonilor,—legă totul cu sforî, in toate sensurile, ca să nu se desfacă, și luînd funia care mai -nainte îl strinsese mijlocul, prinse de un capăt pachetul cu haine, iar cellalt îl legă de un pietroiu mare aflat din întîmplare pe șlep, —și zîrli totul în Dunăre. — Adio! și veciniei pomenire ție Iohane! murmură Andronic. Mormîntul în care te arunc astăzî e cam rece și n’are cruce, dar să nu te superi de asta! Pachetul de haine dispăru sub valuri, tras la fund de greutatea petrolului. — Amin!și vecînică pomenire! șopti din nou Andronic, și făcu un gest ca un artist dramatic intrămn ultim act de tragedie. Apoi începu să rida. Cu tot pericolul în care se afla el nu se putuse opri dela gesturi emfatice și declamatorii. Era un fel de bravadă a declasatului în contra societăței care l’a gonit din sinus, față de care nu putea să se arăte în toate acțiunile sale... Șiapoi unde mai punem ,că sunt oameni cari vecinie joacă comedia și că unul dintre aceștia era și Costache Andronic. Neputind să o joace pe Scena unui teatru in care să aplaude lumea, el o juca față de el singur și-i plăcea să se aplaude, ca unul ce făcea-în același timp per actorul și, pe, spectatorul.. ? , v J