Dimineaţa, septembrie 1907 (Anul 4, nr. 1276-1305)

1907-09-01 / nr. 1276

câudata 1 Septembrie ___ ASTAZI:31(13) August 1907 CAVENDAT ortodox: Bunul Maici­ Domitii­uÎ - Catolic: Teophil? Răsăritul soap din­ Ű.4S m. — Apusul soarelui­ (‘r­iVp. m­.__________________ TIMPUL Timpul este tot frumos și liiriștib pretutindeni , ziua destul de cald iar noaptea răcoros și multă rouă. Temperatura a variat între 26 grade zum la Brmnești și T.­Severin și 2 noaptea la Scrpioasa (Dîmbovița). N a plouat une aori în ultimele 24 de ore. Barometrul tot ridicat se menține staționar. » * * Monum­­îil Autorität*’ "^oate autoritâțill" sî&t" TV^JfTi^­—ITîi*TicTitîr’». — Instanțele lu­­lJulIiulilU­decătorești deschise. , La Carpați orchestra­ Strauss.—La Opaler muzică militari».—La Lutter idem La Sărindar orchestra Dinicu-Pitești. Ipstfasole I*nr«ul Oich­icșanu.— Compania lirică romină sub conducerea d-lui Const. Gr­igorici va juca Fire de artist, operetă în 3 acte.— OrAdina Rașca Trupa asociată a artiștil­or /Teatrului Național va juca Nata lui Topâr­­nea comedie-vodevil in li acte — i­rii elinii .­nu­»asa»l«­r­. — Trupa de sub conducerea d-lor Const. Rottara și Niculescu­-B­uzat va juca și vila de la Hotel G­hida ló comedie-vodevil .................. 11 .. Atentatul din Veneția Cititorii noștri au­ fost (inuți în curent cu pasionanta dramă care s'a petre­cut zilele acestea la Veneția și ale cărei peripeții nu se cunosc nicitatî încă toate. Contesa Tarnovska pare să fie aceea care a îndemnat pe amantul ei Naumos, să comita crima, pentru cr­ ea să intre astfel în posesiune sumei de 500.000 lei pen­tru care se asigurase Komarovski, și apoi ca să se căsătorească cu Prilukof. Contele Komarovski MU' LUMEA FOMTICA Ne apropiem grabnic de data cînd se va ’ntruni comisiunea pentru în­tocmirea reformelor agrare. Țâră îndoială că în acea comisiune, pă­rerile guvernului vor predomina, dar vor fi pline de interes discu­țiile ce se vor face. Ar fi bine ca acele discuții să fie publice, astfel ca presa, și prin aju­torul eî întregul public, să cunoască părerile ce se vor emite. Exprimăm această dorință, pentru că s’a răspîndit știrea că discuțiile se vor face in secret la comisiunea de reforme. Dacă discuțiile vor fi publice, ță­rănimea ar putea fi înștiințată mai de’nainte de intențiunile legiuitorilor și cu modul acesta s’ar dat­ speranțe noul celor cari cred că nu mai au nimic de așteptat. De altfel nu se poate tăgădui că guvernul n’a renunțat la ideile sale, arătate prin manifestul dat în luna Martie, în numele regelui. Rămine de știut cum vor fi tra­duse în proecte acele idei și ce ati­tudine va avea opoziția față de a­­cele proecte. Asemenea cunoștințe le vom a­­vea în cursul lunei Septembrie cînd comisiunea de reforme se Va întruni și cînd opoziția va trebui să-și spue părerile. In partidul conservator pare a se fi potolit multe din patimele ce clocoteau înainte de vacanță. Par­tidul acesta se află abia la începu­tul epocei sale de opoziție și inte­resul conservatorilor e de a se întări, nu de a se dezbina. Apoi reformele cu care va veni guvernul în parlament sunt de natură a determina pe conservatori să mear­gă uniți, nu să lupte dezbinați. Pe de altă parte d. Carp va face apel la toți fruntașii partidului sărî, să-i dea concursul dezinteresat și să lase pe al doilea plan interesele și aspirațiile personale. Și puțini vor fi fruntașii conservatori care vor lipsi pe d. Carp de concursul lor. « In ce privește relațiunile dintre miniștrii putem spune că sunt dintre cele mai bune. Toți merg de acord în ce pri­vește m­arile reforme ce se impun , iar după trecerea acelor reforme prin parlament, pare a fi stabilit să se facă o remaniere ministerială, spre a sa da locuri în guvern la doî s’au trei dintre fruntașii liberali cari acum dau tot concursul lor parti­dului și guvernului, spre a’șî înde­plini misiunea.—C. Dem. Programul serbărilor navale din Galați însemnătatea zilei.—Nouile vase. — Lansarea primului monitor.— So­sirea regelui. — Situația vaselor în port. — Botezul. — Plecarea regelui — Sosirea reginei. — Diverse. Am publicat acum cîtva timp progra­mul, în linii generale, al marilor serbări navale ce vor avea loc la Galați. Reve­nim azi cu programul complect și amă­nunțit . La 19 Septembrie se va da botezul celor zece vase marine, noul, construite acum de curînd, în șantierele din Anglia, botez ce se va face in prezența familiilor regale și princiare. Din cele 12 vase de război a construite, dintre cari opt vedete și patru mo­i­toare­­tip, numai 10 sînt complect montate : opt vedete și două monitoare. Celelalte două monitoare sînt încă în arsenalul marinei noastre, unde se lucrează la mon­tarea lor. Nouile vase Nouile vase de război și cu care marina noastră iși mărește efectivul vaselor, vor purta următoarele ilustre nume ale isto­riei noastre naționale : Opt vedete : maior Ene maior Giurescu, maior Șonțu, maior N­icolae Grigorie Ioan, căpitan Valter Mărăcineanu, căpitan Las­car Bogdan, căpitan Romano și locotenent Călinescu. Patru m­onitoare-tip : Lascar Catargiu, loan Brătianu, M. Kogălniceanu și Ale­xandru Lahovary. Lansarea primului vas Dintre aceste vase sunt complect mon­tate cele opt vedete și monitoarele-tip: Lascar Catargiu și Ioan Brătianu. Lansarea monitorului Lascar Catargiu s-a făcut Sâm­bătă 25 curent în prezența d-lui amiral Koslinsky și a ofițerilor trupei. ACTUALITATE Beneficiul Măriei Ciuturescu Sosirea regelui Cu ocazia lansarea celui de al doilea monitor, „I. Brătianu“, serbarea capătă o mai m­are­ însemnătate. Regele trebuind să treacă la Tul­cea spre a asista la manevrele regale, se va opri în orașul nostru citeva cea­suri spre a lua parte împreună cu familia regală și princiară la această solemnitate. In dimineața zilei de 19 Septembrie, la orele 10, regele însoțit de principesa Maria, de principele Carol, de casa mili­tară și suitele lor vor sosi prin docuri, direct la arsenal, care va fi frumos de­corat. Intrarea trenului regal, in arsenal, va fi salutată cu 21 tunuri trase de „Elisa­­veta“ sau cele trei canoniere. Regele va fi îmîmpinat de către toți, d-ni" miniștri" cari vor sosi aci înainte de șefii autorităților civile și militare din localitate, de episcopul Dunărei de Jos, înconjurat de cler,­ele membrii familiilor ale căror nume le poartă vasele, etc. Garda de onoare va fi dată de com­pania de cadre a depozitului de echipare. După prezentările cuvenite, suveranul însoțit de principi și de persoanele ofi­ciale, vor înainta spre locul unde va fi instalat monitorul I. Brătianu, care se va afla gata de lansare. După ce episcopul va oficia un serviciu religios regele va tăia cu un foarfece panglica de mătase tricoloră, dind astfel drumul vasului pe apă. In același moment principesa Ma­ria, apăsînd pe un buton electric, va face ca de bordul vasului lasat să se spargă o sticlă cu șampanie. Cele trei canoniere maritime Lascar Catargiu, Grivița și Elisabeta, vor saluta acest act cu câte 21 de tunuri. Situația vaselor în port Pentru această solemnitate vasele ma­rinei noastre vor avea următoarea situa­ție în basimul arsenalului: în fața arse­nalului armatei se va afla monitorul Lascar Catargiu, în dreapta sa se vor afla vasele Sborul, Elisabeta, Grivița și Mircea , la stînga sa cele opt vedete : maior Giurescu, maior Ene, maior Șonțu, maior Nicolae Grigorie Ioan, căpitan Valter Mărăcineanu, căpitan Lascăr, Bogdan, căpitan Romano, locot. Căli­­nescu, și vasul Năluca. In fața monitorului Lascar Catargiu va fi așezat pontonul Ștefan cel Mare iar la stînga sa vasele Siretul, Oltul și Bistrița. După solemnitate regele va trece la inspecție monitorul Lascar Catargiu pe bordul căruia statul-major se va com­plecta cu d-nii locotenenți Stihi Eugeniu, Bărbuneanu Petre și sub-locotenent Di­­nescu Gheorghe din marină. După inspecție regele însoțit de prin­cipesa Maria și principele Carol, de d nil președințe al Corpurilor legiuitoare, de d. prim-ministru, de d. general ministru de războiu­, de d. ministru de interne, de episcopul Pimen și de d. amiral Kos­linsky, vor lua loc în barca regală co­mandată de d. căpitan Georgescu Pom­­piliu­ și condusă de oamenii luați de la a­­părările fluviale. Urmată de bărcile mari de la Elisabeta, Mircea și dela apărările fluviale, coman­date de cîte un d. sub-locotenent, și în care vor lua loc : ceilalți d-ni miniștri și casa regală, în primul rînd , doamnele de onoare, suita, o parte de invitați în al doilea rînd și apoi bărcile cu ceilalți in­vitați, barca regală va trece prin fața vedetelor asupra cărora episcopul Pimen, va arunca apă sfințită, botezindu-le. Plecarea regelui După terminarea serviciului, regele în­soțit de familia princiară, de suită și de d-niî prim-m­inistiu, ministru de interne și ministru de războiu, vor lua loc pe monitorul Lascar Catargiu, care va lua drumul spre Tulcea. Monitorul va fi urmat de toate vasele de războiu­, formate în două divizii: una compusă din cele opt vedete sub comanda d-lui comandor Eustațiu și una compusă din vasul Elisabeta și toate celelalte vase comandate de d. comandor Irimescu. Brezeanu și Maria Ciucurescu în Nunta lui Topîrcea, care se joacă astă­­seară. Vineri, la Rașca în­ beneficiul frun­tașei și popularei comediane Maria Ciu­curescu. Rașca va fi astăseară locul de­ întîlnire al întreg Bucureștiului. Pe bordul monitorului se va servi de­junul, la care vor participa maximum 10 persoane. In timpul dejunului, divizia comandată de d. comandor Irimescu va mai mări viteza și va merge direct la Tulcea, ast­fel ca la sosirea monitorului Lascar Ca­­targiu, să dea salutul, ce va fi făcut de Elisabeta sau Grivița. Cînd monitorul va acosta la chelii, cele 21 tunuri vor trebui să fie complect date. Debarcarea regelui va fi salutată de către monitorul Lascar Catargiu cu 21 tunuri. Sosirea reginei Torpiloarele, după aceasta, vor pleca imediat la Constanța și vor aștepta sosi­rea reginei, care va veni cu un vas al S. M. E. pe mare. Diverse Bastimentul R Romînia va fi pus la dis­poziția casei regale pentru transportarea bagajelor și personalului la Tulcea și va fi comandat de d. căpitan Kirițescu. In consecință vasul va fi acostat la arsenal, astfel că îndată ce va sosi tre­nul regal, șeful poliției care însoțește pe regele, să poată preda comandantului­ ba­gajele și personalul inferior. Romînia va pleca imediat și va fi la dispoziția casei regale p­entru zilele de 18, 19, 20, 21, 22, 23 și 24 Septembrie . Bagajele de mînă și restul personalului vor lua loc pe pontonul Ștefan-cel-Mare , imediat ce regele va părăsi monitorul Lascar Catargiu și va trece la vedere, to­tul va fi transportat de șalupa tip Santi­nela comandată de d. sublocotenent Hân­­cu, pe bordul Monitorului. ■r-Cabinele Monitorului vor fi ocupate de următoarele personagii : Regele, cabina comandantului , regina, principesa Maria și principele Carol ; sa­lonul comandantului; doamnele de onoa­re și d. prim-ministru ; cabinele ofițerilor și careul; casa regală ; cabina aspiran­ților ; d-nii miniștri de interne și războiu­; cabina mecanicului -șef; ofițerii bordului și ceilalți invitați; postul echipagiului și pupa mașinei. Cu distribuția va fi însărcinat de sub­locotenent Dinescu, sită (?) a duiosului maestru, întreb pe gropar: — Cine îngrijește de mormîntul lui Eminescu ? — Ia, noî, groparii ! — Dar bine, pe unele morminte văii Hori frumoase bine Îngrijite, trandafiri înfloriți­, iarbă fragedă, și aici d'abia cresc ca val de lume aste­­lericele.­­ De cucoană, mormintele alea sunt îngrijite­ de grădinar pe care îl plătește familia mortului, dar acela al lui Emi­­nescu pre­cum și altele ale celor îngro­pați de primărie le îngrijesc groparii care sunt plătiți cum spusei tot de primărie, și asta o să fii grădinar de meserie, alta e să știi să faci numai la gropi... Facem­ și noi ce putem. — Dar bine, la mormîntul lui ,Emines­cu im vine nimeni din rude, din prie­teni ? — Mai nimeni cucoană, vine lume stre­ină cum vă­zu și ele sa uită, de­și zm­in­­gfirește numele pe mormint și pleacă, nimeni nu aduce o floare, nimeni nu dă un bacșiș să i se aprindă o luminărică... Că așa e și în lume și după moarte.... Ar­banul, ai parte și după moarte. Tăcui, neavînd ce răspunde la dreptele cuvinte ale lui moș Niță și­ intrarăm pe aieia unde se află mormintele ilustrului C. A. R­asetti și Lascar Catargi. ANCHETELE ZIARULUI „DIMINEAȚA“ II Din lumea celor uitați Ce se vede ziua la Belu.— Sărmanul Eminescu — Haide, zău, Georgica, la mormîntul lui Eminescu ,­ se roagă o domnișoară cam de vreo optsprezece ani, ce însoțește o doamnă in virstă și un tînăr care pare a­­ fi frate. — încotro, domnule, e mormîntul lui Eminescu ? întrebă numitul Georgică pe un paznic ce-o arată cu mina locașul poe­tului, nu departe de aleea pe care ne a­­flăm. Mă iafi și eu­ după grupul celor trei vizitatori­ ce au­ aerul de a fi din provin­cie, și tăcută în fața chipului nemurito­rului dard mă las pradă a mii de gânduri. Im­ reaminteam de timpul cînd creșteau în joc buruienile pe­­ mormîntul lui, cind numai paznici! sau­ groparii ducîndu-te aproape de mină, puteau să-țî zică: — Aci e Eminescu, poetul ce căutați. A trecut timp de atunci, cu multă tru­dă s’au adunat cîțîva franc! și un modest monument de zid închide în medalion chipul de bronz­ al mărețului gânditor. In fața lui, doi trandafirași fără de frunze și fără de flori... aproape uscați... citeva floricele pipernicite și la că­păți­ ii uu pin­fl de teiii își flutură o rară frunză!... Un tânăr glas sună în mediile mele : „Reverse dalei scînteî atotștiutoarea, „Deasupră-mî teiul sünt să-și scuture­­ floarea. „Cum r­oiti, ma! fi pribeag d’acum înainte „M'or troeni cu drag aduceri aminte“. Sunt, versurile săpate deasupra morm­în­­tulu­i idealului cîntăreț, pe carî le citește cu glas tare tînăra domnișoară. Alături de ele, prostia omenească a ți­nut să arate că și ea trăește nemuritoare și vecinică, și pe lingă nepieritoarele cu­vinte, trecătorul citește cite un : Gh. Po­­pescu... Vasile Rădescu... Costica Ione­­ scu... care și-a pus ilustrul nume cu cre­ionul sub dulcile scîntei­ate atotștiutoa­rei și scuturatele fior­ de te!! Cavoul familiei Continuisino Fără să vrea st­atul trece ironică prin minte o frază a poetului, ...Iar d'asupra tuturora va veni vreun mititel... „Nu înălțîndu-te pe tine, ci slăvindu-se pe el.. Pornind de lîngă liniștea în fine­regă Mormîntul lui C. A. Rosetti O simplă, o mică grădiniță cu patru brazde pline cu fior­ minunat îngrijite, fără de cavou măreț, fără de cruci greoaie, fără de bronzuri și fast­e locașul de veci al luptătorului pentru libertate. Un singur bust de marmoră, acela al soției sale, al d-nei Rosetti, stă de o parte pe o coloană mică de marmoră. E atica curățenie, așa de multă pace în mica grădiniță, florile ei sunt așa de proaspete incit trecătorul duce cu sine o impresie senină, ușoară, cu totul contra­rie aceleia dată de mărețele monumente încărcate de bronz și pieatră prețioasă. Ceva mai sus sub, o coloană simplă de granit negru, înconjurată și ea de flori, doarme Blindul Lascar Catargiu. Modestia care a însoțit și după moarte pe acești doi iluștri­ ai neamului iți vor­bește adine și te face să-ți pleci capul cu respect în fața celor ce însemnară a­­tita în țara lor. Epitafuri și versuri Pe miile de morminte, în bronz sau marmoră, cei ce au­ rămas, de-asupra în­velișului pămintesc au­ săpat eternele, a­­dîncile lor regrete către ce! duși! Versuri atingătoare, spovedanii întregi laude la adresa celui de care nu trebue să mai spunem decît bine, sunt scrise cu aur de obicei și trecătorul care nu e gră­bit, vizitatorul ce pierde o oră, două la Belu, poate citi buuioară pe un superb mormint pe care plînge o femee de mar­moră (!) următoarele: „Nu de moarte roă cutremur ci de vecinicia ei... Pe o cruce destul de modestă, d’asu­­pra căreia străluce o coroană de mărgele: „Trecătorule, mergi de consolează a mea soție. „Ce pe lume făr de mine e osîndită ” 1 să fie. Pe o coloană de granit negru : „Fui o floare pe pămînt. ” Acuma ’s neagră în mormînt. „Lăsat un soț neconsolat. „Ce de durere m’a urmat.. i — Deci urmat­, zîmbește filozofic groparul moș Niță, nu a mai dat de trei ani p’aci, și de teamă să n o urmeze, s’a însurat la anul, doar copilașii ce mai­ vin cu servitoarea din cînd in cînd și plîng pe biata lor mămițică. Trec multe din aceste epitafuri carî ar fi atingătoare dacă poetul obscur ca le-a compus nu s'ar fi silit a face rimele cit mai șchioape și frazele cît mai încîlcite. O glorie a țarei pe veci uitată.—Ce mai e astăzi din doctorul Asachi Tot trecînd prin diferite alei, oprindu-mă a citi variatele inscripții, pe piatra u­­nui cavort văd răsărind un nume : Geor­ges Asachi. — Doctorul Asachi, marele învățat i întreb eu pe moș­niță. — Chiar el cucoană, poftiți să-l vedeți la față? Are geam în dreptul chipului și îl puteți vedea bine. Primesc și mă pregătesc a urma în micul cavou­ pe ghidul meu­ pe care un bacșiș bun îl făcuse nespus de comple­ Zant­ . . .V..„ Doamne! ce părăsire în mica odăița unde zac uitate în palatul lor de metal resturile celui ce nu o glorie a neamului. Toate florile uscate, praf, nici o can­delă, coșciugul de zinc e aruncat, ca și uitat in colțul de la intrare. Vreau să mă uit pe geamul după primul capac. Praful și vremea întunecase însă sticla și nu văzut nimic; moș­niță atunci, puin­­du-șî toate puterile ridică greoiul înveliș cu acoperea coșciugul de sticlă și savantul blind, apăru privirilor mele. Era întocmai cum îl cunoscusem în viață, cînd apusul ne glorifica că avem o astfel de stea a științei. Pe atunci toți voiaii să consulte pu Asachi, toți se du­ceau în pelerinaj la ilustrul savant, o catedră anume i fu creiază spre a-l con­vinge să vină în țară și-m­i reamintesc că într’o seară la o cununie în lumea mare, la care asista și el, blind, palid­ și melancolic, întreaga lume din biserică șoptea privindu-l și neglijind dl a admira mireasa care era încintătorie totuși : A­­sachi, uite Asachi. — Dar bine, de ce părăsirea asta ? de ce praful și urîtul ăsta în jurul mortului­­. — De cucoană ! dacă nimeni nu vine să îngrijască p­aci... Ce să-l faci? cu­ trăești ești mare, după ce a­ pierit, cine vrea să te mai știe ! O răceală de sloi îmi strînse inima la aceste cuvinte și mult timp fui urmărită de chipul cel de ceară al doctorului A­­sachi, ce părea că doarme poate fericit de acea părăsire, netulburătoare de dul­­cea-i liniște. Farmen Numiri in­­­feniul scendar Azî s’a început la ministerul de in­strucție facerea numirilor profesorilor și profesoarelor din învățămîntul secun­dar. Prezidează însuși d. Haret, și con­trar literei legei candidații după ce cad de acord verbal asupra alegerea cate­drelor sînt puși să facă cereri la scris. Se obiectea­ză că toate aceste numiri sînt lovite de nulitate, deoarece sunt fa­­cute numai cu 11 zile după publicarea lor in „Monitor“, pe cînd legea zice espres că ele se vor face după trecerea de o lună.* Azi dimineață s’au isprăvit de aran­jat numirile la 4 echipete : greaca, fran­­ceza, romînă și latină. Iată citeva numiri făcute: Limba greacă, d-niî: Jacotă, la liceul internat lași ; Guriș, Brăila ; Milaki, Craiova ; Batist,­ Pitești; Gavrilescu, Bacău ; B­idovicî, Brăila. Limba romînu, d-niî: D. Petroviciu, gimnaziu și școala normală, lași; Di­urni, Galați ; Cuțui, Pitești, Ștefănescu- Goangă, Galați ; Căprescu, Tg.-Jiu; Constantinescu, Bîrlad. Limba franceză, d-nim : Ursunescu, Brăila ; Grigoriu­, T.-Severin ; Oprescu, T.-Severin ; Hulban, Birlad ; Damian, Constanța ; Macovei, Giurgiu ; Râdu­­lescu, Piatra ; Vasiliu, Birlad;­ Băncilă, Roman; Iota, T.­Severiu. încercare de sinucidere O fată cuprinsă de un acces de neu­r­astenie se aruncă în Dîmbovița. In strada Puțului No. 5 locuia de mai multă vreme fata Maria Marinescu. Nenorocita suferea de neurastenie și în ultimul timp boala i se agravase. Astăzi dimineață, după ce toată noap­tea fu torturată da cumplita boală, ne­norocită se îmbrăcă și plecă fără a spu­ne vreun cuvînt părinților. Ea se îndreptă spre och­iul gî­rcî și pindind un moment cînd nu se afla ni­meni împrejur se aruncă în apă, în fața gradinei căp. Florian din splaiul Maior Giurescu. Sergentul postat în apropiere văzînd cele făptuite de disperata tînără se a­­runcă imediat după ea în apă și reuși s-o scoată. Avizîndu-se soc, de salvare fata fu ridicată și transportată la sediul socie­­tăței unde diedu-i-se ajutoare grabnice fu readusă la viață. Maria Marinescu a fost transportată apoi la domiciliul ei. _________ Tis. In­cendiu­ de la atelierul Socec Declararea incendiului. — Doi lu­crători răniți. — Sosirea pom­pierilor și autorităților. — Localizarea incendiu­lui. — Pagubele. Azi dimineață pe la orele 9 și ju­mătate un incendiu s’a declarat in ate­lierul de zincografie de la tipografia Socec, din str. Berzei. Focul a luat naștere în următoarele împrejurări. Declararea incendiului Șeful de atelier Anton Filip, voind ca să mute dintr’un loc într'altpi o da­­migeană conținind 12 litri ca spirt de­­naturat, a scăpat-o din miiaj, spărgîn­­du-30 în­ mii de bucăți pe dușumeaua atelierului. Nu departe de locul unde s’a întimplat accidentul fiind o lampă cu spirt din acelea cari­servă la us­catul clișeelor, spirtul denaturat a luat im­ediat foc, cuprinzînd într’o clipă în­treg atelierul de zincografie. Șeful atelierului a reușit să scape cu fuga de furia flăcărilor. Alam­a. — Doi răniți imediat s’a dat alarma și sosind lu­crătorii din atelier au încercat să stingă focul. Doi lucrători, unul anume Iosef Buciraltar și Apostol Ioanid s’au rănit ambii la mina stingă, al doilea, însă, mai grav, deoarece căzindu-i un geam pe mînă i-a tăiat artera. Sosind ambulanța societăței de sal­vare ambii au fost ridicați și transpor­tați cel dinții la sediul societăței unde a fost pansat, iar cel de al doilea, la spi­talul Colțea, fiin în stare gravă. Sosirea pompierilor —Localizarea — Pagubele Intre acestea au sosit la locul incen­diului posturile de pompieri Ccentral și Bulevard Sub comanda d-lui căpitan Urlățeanu cari au localizat incendiul în mai puțin de o oră. Pagubele nu sunt mari. Ele se pot evalua la vreo 2—,3.000 lei. Printre persoanele prezinte au fost d-ni. Aiecu Bagdat, inspector al cu­­loarei de verde, căpitan Ghimpa, aju­tornn comand, de sergenți, și comisar Economu de la circ. 24. Tis jocuri.-Ui.-i 4,. ECOURI Plugurile cu abu.î John Fowler et. comp. premiate la toate expozițiunile, s’au dovedit foarte practice și rentabile pentru Romînii, unde funcționează circa 60 `parata încălzite cu pat5, pe dome­­­­niile Coroanei, ale d luî G. Gr. Canta­­’cuzino, ale d-luî P. P. Carp, ale prin­ Irig in ii iii căci, NUM­A­I 16 ZILE mai sunt pină la tragerea MARILOR PREMII acordate gratuit abonaților ziarului sm~ „Dimineața *­­. La 15 SEPTIMIE a. cm­. de,Comisiunea compusă, din reprezentanții Cam­erilor de Comercia­­tiv­­ BUCUREȘTI, Bit­A­IU­A, CONSTANȚA — IAȘI și CRAIOVA — și cari se compun din: Casa din sir.repa­llaBljQ.33 libera de ori-ce sarcina Casa fiind complect mobilată și aranjată ori­cine o poate vizita în tot cursul zilei. Actele de proprietate ale casei se vor face de către Creditul Urban pe numele fericitului ciștigător. Un truseu complect de damă — compus din 10 bucăți — O mașină de scris Yast No. 10 — Cea mai bună din cele existente — O călătorie la Paris dus și întors clasa II-a cu oprire facultativă la Festa, Viena și Mün­chen și 250 lei cheltueli de între­ținere, din ceas și un lanț de Aur . Pentru a mulțumi pe numeroșii noștri abonați, am hotărît ca, pe lingă premiile de mai sus, să mai a­­cordăm, la aceeași tragere următoa­rele premii: 5 ABONAMENTE pe UN AN la ziarul „DIMINEAȚA“ 15 ABONAMENTE pe 6 LUNI la ziarul „DIMINEAȚA“ 50 ABONAMENTE pe 3 LUNI la ziarul „DIMINEAȚA“ Abonamentele câștigate vor începe de la data expirărea vechiului abonament, fils.- La acest adaus de premii par­ticipă atît vechii cît și noii abonați. Miea finală a sfeii FUa. Costul abonamentului. Pe un an Lei 20, avînd dreptul la 13 cu­poane de participare la premii. Pe 6 luni Lei II, avînd dreptul la 7 cu­poane de participare la premii. Pe 3 luni Lei 6 avînd dreptul, la 2 cu­poane de participare la premii: cipilor Știrbey, aie­d-­or Marghiloman, etc. etc. Reprezentant general: Julius Saxon, București, strada Armași No. 6. Ultime inf­ermațiuni . Muilte vor începe în întreaga țară e­­xam­enele elevilor pregătiți în particu­lar, care n’au­ dat examen în sesiunea de Iunie. Tot odată se vor ține examenele de corigență a celor cari n’au­ reușit la fi­nele obiecte in sesiunea de Iunie. Aceste examene vor lua sfirșit în ziua de 9 Septembrie, de­oarece la 10 Septembrie vor trebui să înceapă cursurile ștoalelor secundare.­­Consiliul permanent de no lîngă mi­nisterul de instrucție va ține ședință asta seară.­­ La 9 Septembrie vor începe exame­nele de admitere a candidaților la școa­la de infanterie și cavalerie din Dealul Spirei. Examenul se va ține în localul școa­­lei. Pentru ca să poată candida la acesta ex:>mono și elevii do pe­­a liceele sta­tului rămași corijenți, ministerul de instrucție a hotărît ca examenele de corigență și capacitate ale elevilor de cl. 8-a să se termine înainte de 7 Sep­­tembrie. • In vederea regularei drepturilor la pensiune a funcționarilor de orice cate­gorie: civili și militari, profesori,, învă­țători, medici, etc. se aduce la cunoș­tința tuturor să se adreseze „Biroului de informațiuni administrative al zia­rului „Adevĕrul“ din București pus sub inisecțiunea diui L. Voinea, licențiat in drept, pentru îndeplinirea tuturor formalităților legale, scoaterea de acte, procurarea de certificate de anii ser­­vițî, concediile avute, a certificatelor dela Înalta Curte de conturi ș. a. Sențî sau­ adresațî-vă in persoană d-lui L. Vornea, licențiat în drept, Bu­curești str. Sărindar No. 11, directorul biroului, care vă va fixa prețul cu care vă poate servi în regularea legală a drepturilor dv. la pensie sau cu ce o­­norar vă poate procura actele și certi­­­­ficatele cerute de lege. 9 Toate autoritățile și au redeschis bi­rourile azi. • D. Gh­eorghiu, arendașul moșiei p&­care se va face ■­­ [UNK] M XIX Tortura­ r O schimbare bruscă, un lucru de ni­mic poate schimba totul. După ce-șî mai veni în fire, își zise cu hotărirea să obicinuită:" — Treime să privesc lucrurile cu ră­ceala. • Cât timp Volți avea siguranța că Helga e in viață încă, va trebui să lu­crez cu taci spre a face totul pentru salvarea ei. „Iar din minu­tul cînd o voi­ ști moar­tă, încă va­­ trebui sa încep lupta, penlm ca s'o răzbun ". Nu se gindua de loc la primejdia in care se afla el însuși. Dacă i s'ar fi spus că cu viata sa ar fi putut cumpăra fericrea alelgei, n’ar fi stat o clipă la îndoială. Ușa se descrise.­­ Denver crezu că sunt jandarmii care vin sa-l ia la închisoare. Ghidul acesta îl lăsă cu totul" reca­ll era perfect indiferent unde va fi arestat: l­a palat, ori la pușcărie. In starea în care se afla nimic nu mai putea să-l tulbure. Dar mi era poliția. Era un servitor care îi aducea mijl­oa­re, intr’un serviciu de aur și­ argint, care izbi neplăcut ochii lui Denver. — la asta de aici! porunci america­nul. .Servitorul se­ uită mirat. — Hai, cai­a­ te! repetă Denver, centul aștept! ? ..Vrei să te iau la banie? Să nu mă supere nimeni ca-i poznă!“­­ Bintei­i foarte necăjit domnule, zise servitorul, cu multă simpatie.. ..Dar omul o dator să mănince, că altfel se îmbolnăvește“. Simpatia­ respectuoasă pe care i-o arătă servitorul mișcă pe Denver. Sunt momente câid omul cel mai tare are nevoe de o vorbă bună, de o mîngier­e. — Eî, tinere, zise Denver, suspinind­ adine, ce-m­i vorbești de boală? ,;Eli ași vrea să­ fiu mort. ..Ce mincare Iral­aide mie acuma? „la serviciul, că-mî face rail și du-te, nu m­ii mai,supăra și tu“. și Denver se duse la geam, rezemîn­­du-ș­i fruntea înfrigurată de gratiile fe­restrei. Răceala fierului îi produse un fior în tot corpul.­­ și reluă firul gândurilor sale chi­nuitoare. Helga era urmărită fără mila. O bandă nemiloasă, lupi în piele de oameni, avinol la îndem­nu­t mijloacele cele mai criminale, se năpustise asupra uniei biele copile, își de ce toate astea? Pentru cu­­m­­bunătatea sufletului el ales, vroise să apere, viața lui, a lui Denver. Căci dacă ea rămânea in Petersburg, îndată ce-a primit, scrisoarea lui Bo­­riski și-l dădea pe Denver pe mina nihi­lișt­ilor, nimeni nu i-ar fi zis o vorbă și nici un fir din capul ei n’ar fi fost amenințat. Dar ea lui voise ca un om nevinovat să sufere. Ea preferase să se expire ea singură și acum iată rezultatul. Dușmănită de foștii ei aliați. Pră­dată adversarilor, singură și părăsită, condamnată la o moarte sigură. Condamnată? Cine știe d­acă în­ momentul acesta mai trăiește? își toate astea din cauza lui. Începu să geamă ca un leu­ rănit de moarte. Deodată tresări. Zări un om în grădină, sub fereastra lui. Era umil din grădinarii palatului, el trecu de la dreapta la stînga lui Denver, pinii cind dispăru sub o boltă. Apartamentul în care se afla prizonie­rul era cu dou­a ptagii de­asupra pămîn­­t­ului și acoperișul boltei sale., care­­ dis­păruse grădinarul, putea fi atins din camera de culcare. Atunci, printr-o operație ciudată și chiar caraghioasa a memoriei, america­nul își aduse aminte de o povestire ve­che, din copilărie, Zîmbi la această amintire. Era istoria unui prizonier care două­zeci de ani făcuse tot felul de proecte, unul mai încurcăt de­cit cel alt, pentru a putea evada. Dar nu putu să pue in practică nici unul din aceste proiecte. lubră o bună dimineață însă omul deschise ușa, și­­ plecă. Păsă-mi-te, după atîta amar de vreme nimeni nici nu nu­ avea grija să încuie ușa. I se păru că situația lui se cam­ potri­vește cu a prizonierului de care i se po­vestise in copilărie. In­ adevăr, grădina , putea să fie pen­tru el calea mântuire!. Poate că va sosi încă la timp la Helga, își rezemă din nou­ fruntea de geam,­­ pentru a nu lăsa sa se vadă tresm­ir­ea de speranță care-i înviorase privirea. Apoi se întoarse către servitor care nu se clintise din toc. — De ce n’am luat mîncarea de aici? De cîte ori trebuie să-ți spun ? -- Am­ sperat c’o să mincațî, domnule. Trebuie să muriți de foame. De astă dată americanul simți sufe­rințele stomacului, sau. Mai la următ, seria încercărilor prin care trebuia să treacă nu se sfîrșise încă și nu era bine să se lase slăbit de bună voie. — Cîte­­ ceasuri au trecut de cînd am mîncat? întrebă Denver. — Multe, domnule. Acum sunt aproape 12 ore seara. — Cinc­?!? Denver nu-și putuse stăpîni un strigăt de spaimă. Amurgul avea să se coboare în curând. Dacă Helga nu era încă în mîinile duș­manilor, mai râmînea încă pre­a puțin timp pentru a o preveni. Trebuia să scape de servitor. Mijlocul cel mai practic era să-i facă pe plac. — O să urmez sfatul d tale, zise el. Se așeză la masă și Începu să ma­nince cu o repeziciune cu care numai americanii șt­iei să le facă pe toate. In citeva in­imite făcu sa dispară tot ce-i adusese. — Domnul mai dorește ceva? Întrebă servitorul. — 'Nu­ mulțumesc, m'am săturat. — Erau­ foarte flamínd. îmi pare bine că m'ați ascultat. — Am terminat. Poți să știind. Denver aprinse o țigară. Servitorul începu să aranjeze vasele, dar cu o încetineală care scotea din fire pe Denver. In citeva r­înduri Denver vru să-l zvîrle afară, aruncînu-i în cap și tabla și blidele. Dar se stăpîni, căci și-ar fi stricat tot rostul. Mai mult, nu trebuia să se arate de loc grăbit, ca să nu dea loc vre-unei bă­nuieli, care i-ar fi fost fatală. In sfîrșit,­servitorul isprăvi. Decît, în loc să se­­ cară badească, îi veni poftă de vorbă. — Domnul e american, dacă nu mă înșel?■ întrebă el, aranjînd oarecare lu­cruri cari n’aveafi nici o nevoie să fie aranjate. — Da. — E o țara­ frumoasă,­ nu-i așa? — Da. — Am acolo un frate. — Da, răspunse americanul, care nici nu asculta ce i se spunea. — Cum? Știți? întrebă servitorul m­i­­lir­ de afirmația lui Denver. .— Ce să ști­ți, breîi Nu știmi nimic, răs­punse enervat americanul. • •Am zis da, ca și cum ași fi zis nu, ori ca și cum n’așî fi zis nimic“. —. Frate-me fi sla­va Cicago. — Așa ? — ba. Se câștigă multe parale acolo. Frate-me fi e negustor de animale și pa­sări.­­ —Așa? întrrebă Denver cu indiferență, iar în gîndul lui îșî zise: „n­u mai are de, gînd să se ducă dracului, dobitocul ăsta?“ — Frate-meui, reluă servitorul, mă cheamă și pe mine la Cicago. — Du-te nene, la Cicago, exclamă, su­părat, Denver, care ar fi fost bucuros să-l vadă plecat la Cicago,la dracu în praznic, ori­unde, numai ea nu-i mai vadă la ochi. Dar servitorul, nu se supără de brus­chețea lui Denver. El continuă m­iștu­ri —­ Poate o să mă duc cindva. „Dar e greu­. Trebue să trec oceanu. D-v. ați trecut vr’odată oceanul? — Cred și eu. Doar n’am venit cu ba­lonul. — E­u prostie că mi-e frică de apă. Doar călătorește atîta lume. „Dar vedeți dv., comerțul lui frate-meui nu-mi place de loc.. „Dacă o să mă duc, mă apuc de altceva. „Im­i plac animalele și paserile, dar nu în cușcă.­ „Bietele ființe! „Iți face impresia că sunt în închi­soare ! „își în Rusia nu se vorbește cu ușu­rință de închisoare". ’ j Denver se uită la interlocutorul său­.­­ Acesta, la rîndu­l său­, privea fix pe Denver și ochii lui aveau­ o expresie ciudată. Americanul se întrebă ce s'o fi ascun­­zînd sub palavrele servitorului. (Va urma) FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ ARTHUR W. MARCELAMONT UMBRA ȚARULUI RUSIEI - MARE ROMAN DE ACTUALITATE -A­R­T­E­A­1-­ G3

Next